In perioada 2-15 iulie se desfasoara a XVI-a editie a Festivalului de Jazz Istanbul, cel mai mare eveniment local de acest gen, in organizarea Fundatiei Istanbul pentru Arta si Cultura.

Daca in anii trecuti una dintre principalele atractii ale festivalului a fost Vaporul de Jazz, care face o croaziera muzicala pe Bosfor, in acest an organizatorii au adaugat si un Vapor Balcanic, pe care publicul are ocazia sa asculte acorduri de muzica traditionala balcanica, atat de iubita in Turcia, navigand sambata, 11 iulie, intre doua continente.

ICR Dimitrie Cantemir-Istanbul a raspuns invitatiei de colaborare venita din partea Festivalului de Jazz, sprijinind participarea Fanfarei Shavale, care va canta pe vapor alaturi de trupa KolektifIstanbul si DJ-ul Ali Doyran (Turcia). Membrii Fanfarei Shavale, originari din satul Zece Prajini, au concertat in ultimii ani pe diverse scene din Italia, Austria, Belgia, Franta, Spania. Sambata au ocazia sa intalneasca in premiera publicul turc intr-o scenografie inedita, la granita dintre Europa si Asia, transmite Institutul Cultural Roman Dimitrie Cantemir-Istanbul.

Absolventii institutiilor de invatamant, in varsta de minim 16 ani, sunt asimilati somerilor si pot beneficia de indemnizatie de somaj potrivit prevederilor Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca cu modificarile si completarile ulterioare. In cazul in care nu se inregistreaza in termenul impus de lege la Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM), ei pierd dreptul de a beneficia de indemnizatie. Directorul AJOFM Maramures, Dan Kunjak, atrage atentia tuturor absolventilor promotiei 2009 faptul ca trebuie sa se inregistreze in evidentele agentiei ca persoane aflate in cautarea unui loc de munca in termen de 60 de zile de la absolvire. “Acest termen se calculeaza incepand cu data de 01 a lunii urmatoare celei inscrise pe actul de absolvire, iar nerespectarea acestuia atrage dupa sine pierderea dreptului de a beneficia de indemnizatie de somaj”, a precizat directorul AJOFM Maramures. Acesta a mai aratat ca dreptul la indemnizatia de somaj se deschide dupa expirarea celor 60 de zile, pentru persoanele inregistrate, in urma unei cereri si a actualizarii actelor depuse la dosar.

Putini au fost tinerii intreprinzatori maramureseni care s-au inscris pentru “Programul pentru dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale in randul tinerilor si facilitarea accesului acestora la finantare – START”. Pentru prima etapa a programului s-au inscris 810 agenti economici si persoane fizice din toata tara, dintre care doar 7 din Maramures, a precizat Valentin Robb, consilier programe la Centrul de Informare Consultanta si Instruire pentru IMM Maramures.Spre comparatie, in Constanta s-au inscris pentru programul Start aproape 200 de aplicanti. Programul se va derula in doua etape, respectiv cursurile de pregatire antreprenoriala si finantarea implementarii celor mai bune planuri de afaceri. La  finantare pot participa atat cursantii care au absolvit etapa intai  cat si solicitanti care se inscriu direct in etapa a II-a. Din Maramures au fost selectate doua persoane pentru cursul UNCTAD EMPETREC, organizat la Cluj.

Patru sigheteni au depus plângere prealabilă împotriva decizie ANRP de retrocedare a Palatului Culturii. Printre ei se numără şi deputatul UDMR, Ştefan Bereş.

Am primit la subredacţia din Sighetu-Marmaţiei copi după două Plângerii Prealabile depuse joi, 9 iulie, la Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, una semnată de Ioan Mariş, Stefan Vasile Bereş şi Hari Marcus şi o alta semnată de Vasile Oceanu în numele unei asociaţii. Ambele acte solicită revocarea totală a deciziei nr. 2082/20.05.2009 comunicată Primăriei Sighet în data de 10 iunie 2009 ca fiind nelegală şi neîntemeiată. Având în vedere că în cazul ambelor acte conţinutul este acelaşi, transcriem doar una, fără alte comentarii:

"I. În ceea ce priveşte nelegalitatea deciziei, acesta constă în faptul că cererea de retrocedare a Episcopiei Maramurăşului şi Sătmarului cu sediul (...) nu se încadrează în condiţiile cerute de art. 1 din O.G. nr. 94/24.01.2000, republicată şi actualizată privind retrocedarea unor bunuri imobile aparţinând cultelor religioase din România. În paragraful arătat mai sus, legiuitorul se referă la imobilele care au aparţinut cultelor religioase din România şi au fost preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu, de Statul Român în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. În speaţa noastră, dacă luăm extrasul CF. 1868 nr. top. 1263, in extenso, putem vedea că presupusa preluare abuzivă a fost în anul 1941 când statul maghiar, pe baza unui ordin al ministerului a devenit proprietar. Astfel nu putem vorbi de o preluare abuzivă după 6 martie 1945, ca atare, cererea de retrocedare nu se încadrează în condiţiile O.G nr. 94/2000.

Marţi 14 iulie 2009, de la ora 18,15, Radio Sighet vă invită la o emisiune cu prof. Eugenia Godja, primarul municipiului Sighetu Marmaţiei.

 Puteţi afla agenda de lucru a primarului, obiectivele pentru anul 2009, va puteţi spune părerea şi mai ales puteţi face propuneri pentru rezolvarea  problemelor pe care le aveţi sau le are oraşul!

Sunaţi la telefonul 0262 318850 şi intraţi în dialog cu primarul municipiului  Sighetu Marmatiei!

 La Radio Sighet o seară cu primarul Eugenia Godja!

Miercuri, 8 iulie, în cadrul unei şedinţe extraordinare, Consiliul Local Sighet a decis să-şi revoce hotărârea din 19 iunie prin care decizia Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP)de a retroceda Palatul Culturii din municipiu Episcopiei Maramurăşului şi Sătmarului urma să fie atacată în contencios. La şedinţă, alături de PS Justin Hodea Sigheteanul, arhiereul vicar al episcopiei Maramurăşului şi Sătmarului însoţit de vicarul administrativ al episcopiei, părintele dr. Augustin, părintele protopop Vasile Aurel Pop, protoiereu al Sighetului şi jurista Epicopiei, au fost prezenţi directorii instituţiilor de cultură care-şi au sediul în imobilul în cauză, reprezentanţi ai primăriei şi mass-mediei locale şi judeţene. ~n urma discuţiilor, cu două voturi împotrivă şi o abţinere, consilierii au votat retragerea acţiunii în contencios: de acum, fostul Palat al Culturii din Sighetu-Marmaţiei se va numi de drept şi de fapt Palat Episcopal.

Este deja cunoscut faptul că Episcopia Ortodoxă a Maramureşului şi Sătmarului a revendicat Palatul Cultural Astra din Sighetu Marmaţiei, iar ANRP (Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor),  s-a şi grăbit să rezolve favorabil pretenţia, ceea ce a dus la un val de nemulţumiri în rîndul populaţiei municipiului dintre ape, inclusiv din partea unor ortodocşi. Totodată, petiţia online.ro „Salvaţi Palatul Culturii din Sighet a fost semnată pînă ieri de 291 de persoane din întreaga lume, unde puteţi citi comentarii nu prea onorante pentru Biserica Ortodoxă Română, deşi nu Biserica e de vină!
Decizia ANRP poate fi atacată în Contencios pînă pe 9 iulie, adică pînă azi.
Deşi Consiliul Local Sighetu Marmaţiei a hotărît acum două săptămîni în acest sens, cineva a tras mîţa de coadă!
Aşa se face că, pentru a împăca varza cu capra, Comisia de Cultură a CL Sighet a convocat chipurile o întîlnire a tuturor comisiilor de specialitate a CL, de fapt a întregului Consiliu, la o întîlnire cu episcopul vicar al Episcopiei cu sediul în Baia Mare, PSSA JUSTIN SIGHETEANUL, viceprimarul municipiului, Ovidiu Nemeş, PNL, care este şi consilier local şi directorii celor 3 instituţii de cultură care îşi au sediul la Palat: Biblioteca Municipală „Laurenţiu Ulici”, Casa Municipală de Cultură şi Şcoala Populară de Arte „Gheorghe Chivu”.
Preşedinte de şedinţă ar fi trebuit să fie consilierul PDL Gheorghe Pop, dar a absentat sau a fost obligat  să absenteze pentru a-i ceda locul următorului în ordinea alfabetică, Gheorghe Rus, PSD, singurul consilier din 14 care a votat la şedinţa anterioară de acum două săptămîni împotriva atacării Deciziei de retrocedare a Palatului Culturii (aflu acum că este consilier bisericesc, iar fiul său a terminat Teologia).
Şedinţa a început cu 12 consilieri din 19 şi s-a terminat  aproape cu 16 !

Am trecut de curând prin Iaşi şi acesta pãrea neschimbat. Câtã linişte, câtã candoare, câtã bucurie, câtã frumuseţe. Aceeaşi pace patriarhalã te înconjoarã. M-aş fi dus şi acuma la biblioteca de la filosofie sã citesc de dimineaţã pânã seara. Îmi amintesc de starea aceea când citeam câte o carte la o zi sau douã, când mistuiam paginã cu paginã fãrã sã mã mai intereseze altceva decât ceea ce scria acolo, lumea aceea care se deschidea în mintea mea era totul pentru mine. Citeam filosofie şi literaturã, teologie şi istorie, nu conta, dar mai tare mã interesa tot ce era legat de reflecţie, de gândire, de meditaţie. În cei nouã ani de facultate, cinci de matematicã şi patru de filosofie, nu îmi amintesc sã fi fãcut altceva decât preocuparea aceea nebunã, de a citi şi a scrie pe cont propriu tot ceea ce gândeam şi simţeam ca este în mine bun sau rãu. În perioada aceea am reuşit sã adun în jur de o sutã de manuscrise !
pe care nu le-am mai deschis niciodatã, dar le am. Habar nu am ce am scris în ele. Nu am publicat nimic în niciun ziar, în nicio revistã literarã pentru cã pentru mine era important sã scriu, nu sã public, dar urmãream cu fervoare şi cu cea mai mare atenţie tot ceea ce se scria. Citeam cu un saţ extraordinar când apucam câte o revistã, tot ce scriau alţii. Printre preferate erau Timpul, Echinox , Dialog, Gazeta studenţeascã şi altele.

Ghetarul Sermeq Kullajeq din vestul Groenlandei, clasat in patrimoniul mondial al umanitatii, a inceput sa se dezghete tot mai rapid, sub efectul incalzirii globale, iar perspectivele sunt "alarmante", sustin mai multi specialisti, citati de AFP.

Glaciologul danez Andreas Peter Ahlstroem sustine ca situtia acestui ghetar, unul dintre cei mai rapizi din lume, este "grava, dramatica", argumentand ca latimea acestuia s-a redus cu 15 km din 2001, iar dislocarea sa in aisberguri "nu a fost nicicand asa de rapida", informeaza NewsIn.

Colegul sau, Shfaqat Abbas Khan, expert in studierea ghetarilor din Groenlanda la institutul spatial din Danemarca, a facut o constatare si mai "alarmanta".

"Acest ghetar, cel mai rapid din emisfera nordica si unul dintre cei mai activi din lume, nu a mai deversat vreodata atata gheata, respectiv mai mult de 30 km cubi pe an in prezent fata de 10 km cubi in 2000 si doar 5 km cubi in 1992. Sermeq Kullajeq este exemplul cel mai vizibil si mai frapant al schimbarii climatice", a precizat Khan.

Un fapt oarecum iesit din comun s-a petrecut in aceste zile la Sighetu-Marmatiei: miercuri, 8 iulie, 30 de tineri italieni de religie romano-catolica, insotiti de pastorul Massimo Nevola, au recitat psalmi, s-au rugat si au cantat in Sinagoga. Gestul tinerilor voluntari italieni care activeaza in aceasta luna la Sighet este unul de respect dar si comemorativ: in anul 1941, tot intr-o zi de 8 iulie, pe strazile orasului a aparut primul afis cu continut antisemit. Este vorba despre decretul semnat de subprefectul de atunci, dr. Ajtay Gabor, in care se amintea ca numarul evreilor care “fie ei, fie parintii lor s-au strecurat din Galitia, Bucovina si Polonia” la Sighet este de peste zece mii, iar cel din judet de 45.000 si erau mentionate primele masuri antievreiesti luate in Maramuresul ocupat de armatele hortyste. La evenimentul desfasurat in prezenta liderului comunitatii evreiesti Harry Markus, padrele Massimo Nevola le-a vorbit tinerilor italieni despre holocaust, a prezentat volumele semnate de Elie Wiesel dupa care, Harry Markus a facut o scurta prezentare a istoriei evreilor la Sighet. Evenimentul a continuat cu o rugaciune pentru odihna sufletului celor ucisi in lagarele de concentrare nazista dupa care, in acompaniament de chitara, cei prezenti au intonat psalmi si au cantat cantece evreiesti, precum si din repertoriul international, cantece potrivite momentului comemorativ.

Memorialul Victimelor Comunismului şi ale Rezistenţei de la Sighetu Marmaţiei a înregistrat un număr record de vizitatori veniţi din întreaga lume.

"În anul 2008, am înregistrat un număr record de vizitatori. Porţile Memorialului au fost trecute de 45.426 vizitatori. Interesul faţă de acest loc emblematic pentru rezistenţa anticomunistă, unde au fost închişi şi 
au murit personalităţi marcante ale vieţii politice, culturale, sociale a României creşte de la an la an, lucru care nu poate decât să ne bucure", a spus Petru Iuga, directorul Memorialului Sighet.

În perioada 3 - 6 septembrie, cei pasionaţi de fotografie vor putea urmări o expoziţie foto în localitatea Bârsana. Pe parcursul acestui eveniment, vor fi abordate elemente de compoziţie şi de lumină.

Tematica propusă pentru studiu este peisajul, trainerul evenimentului fiind Dan Dinu, fotograf profesionist al revistei Photo Travel. La atelierul de fotografie vor fi prezente zece persoane care vor învăţa participanţii să realizeze fotografii estetice, bune din punct de vedere tehnic. Înscrierea participanţilor se face până în 1 august, preţul unui bilet fiind de 650 lei în care este inclus cursul de fotografie (materiale consumabile necesare pentru desfăşurarea atelierului, cazare şi masă). Mai multe informaţii pot fi găsite pe site-ul www.arta-înrămări.ro.