Familia Ioan şi Andrada Costin, din Sighet, se confruntă cu o situaţie dramatică. Cei doi soţi, împreună cu cei doi copii ai lor, îşi duc existenţa într-o cămăruţă de 3/4m, în condiţii greu de descris. La vârsta de 16 ani, Andrada a rămas pe drumuri. Ioan şi-a petrecut o bună parte din viaţă la casa de copii.

"Am stat cu chirie trei ani, împreună cu soţia şi prima fetiţă. Nemaiavând bani pentru plata chiriei, am fost daţi afară. O vreme am dormit prin gară", spune, cu amărăciune, Ioan.
Impresionat de situaţia lor, un om cu suflet mare i-a găzduit o perioadă. Depunând zeci de cereri la Primăria Sighetu Marmaţiei pentru o locuinţă, în cele din urmă li s-a dat această cămăruţă, căreia cu greu i se poate spune casă.

La sfarsitul saptamanii trecute, Clubul Rotary Sighet (Districtul 2241) a trait unul dintre cele mai importante evenimente din viata organizatiei: incheierea anului rotaryan prin predarea colanei noului presedinte si inaugurarea unui obiectiv daruit liceenilor Colegiului National “Dragos Voda”. In prezenta membrilor si a unor invitati de marca, colaboratori si sustinatori ai proiectelor organizatiei, evenimentul ce a marcat incheierea anului rotaryan a fost deschis de Gheorghe Mihaiescu, presedinte desemnat pentru anul 2008/2009. Acesta a trecut succint in revista principalele realizari ale clubului printre care recompensarea copiilor talentati cu excursii in afara tarii, acordarea unui numar de 15 burse elevilor cu rezultate foarte bune la invatatura, dar avand o situatie materiala precara, acordarea de consultatii gratuite precum si ajutoare materiale persoanelor varstnice si familiilor sarace, organizarea de expozitii si spectacole de muzica clasica, completarea hranei bolnavilor internati la sectia de psihiatrie a Spitalului Municipal si reabilitarea acesteia, precum si a Statiei de Salvare, participarea la programele districtuale si internationale si construirea baii sociale aflata in faza finala. Cu un citat din Paul P. Harris, fondatorul Cubului Rotary International, “Clubul Rotary exista nu prin ceea ce a facut, ci prin ceea ce va face”, presedintele Gheorghe Mihaiescu a dat cuvantul lui Florin Iliescu, asistentului guvernator Rotary pentru zona Baia Mare, Bistrita si Sighetu-Marmatiei, care a procedat la transferul simbolic al colanei ce poarta numele presedintilor sigheteni ai clubului catre cel care va purta oficiul in anul 2009/2010, profesorul Ioan Berci, directorul Colegiului National “Dragos Voda”.

Concursul de titularizare are loc in 15 iulie si pentru prima data va fi organizat de Inspectoratul Scolar Judetean Maramures, subiectele fiind elaborate la nivel local, iar corectarea lucrarilor fiind asigurata strict la nivel local. In judet, pe 277 de posturi titularizabile concureaza 2.383 de candidati. Cea mai mare concurenta se inregistreaza in municipiul Baia Mare, iar batalie mare este pentru posturile de invatator, unde pe 97 de locuri titularizabile s-au inscris 239 de persoane.

In Maramures sunt 2.458 de posturi vacante. Numai ca din totalul acestora doar 1.003 sunt catedre complete, incluzand cele 18 ore pe care un dascal trebuie sa le realizeze saptamanal. Restul de 1.455 de posturi scoase la concurs sunt catedre incomplete, incluzand sub 9 ore, ceea ce inseamna ca viitorii dascali care vor fi repartizati pe un astfel de loc vor fi nevoiti sa obtina ore la doua sau mai multe scoli.

Primariile din Baia Mare, Sighetu Marmatiei, Borsa, Targu Lapus, Seini si Viseu de Sus au primit cate 500 milioane lei vechi amenda din partea comisarilor de mediu maramureseni. Autoritatile locale nu au respectat masurile impuse la gropile de gunoi din localitatile vizate, motiv pentru care au fost sanctionate contraventional. Comisarul coordonator al Garzii de Mediu Maramures, Calin Crisan, a precizat ca la niciunul dintre depozitele de deseuri menajere nu au fost realizate, la termenul stabilit si chiar prin notificarile prealabile de la Agentia pentru Protectia Mediului (APM), masurile impuse. “Au primit nenumarate termene, dar niciunul dintre acestea nu au fost respectate. Fiecare primarie a primit initial doar avertismente si impreuna cu APM le-am mai acordat un termen de 60 de zile pentru a realiza masurile impuse. Acest ultim termen a expirat la 1 iulie, dar masurile nu au fost puse in aplicare nici la aceasta data”, a aratat comisarul Crisan. Acesta a mai precizat ca, in cursul saptamanii viitoare, va notifica APM Maramures despre demersurile Garzii de Mediu.

Pentru “istorica” datorie de 30 miliarde lei vechi pe care Serviciul Judetean de Paza Maramures o are catre ANAF (neplata TVA), Directia Finantelor Publice i-a blocat conturile. Sumele de bani care au intrat in ultima perioada de la diferite institutii pentru plata serviciilor efectuate, raman blocate si nu vor putea fi folosite la plata salariilor. DFP sustine ca procedeul e corect si conturile vor ramane blocate pana la plata datoriei. La randul lor, liderii de sindicat sustin ca este o masura abuziva, legea mentionand foarte clar ca plata salariilor trebuie sa aiba prioritate. Liderii celor peste 250 de angajati au facut in ultima perioada numeroase demersuri pentru anularea datoriei, mai ales ca alte institutii similare din tara nu sunt platitoare de TVA. Este si aici un paradox specific romanesc. Calin Matei, vicepresedinte al CJ, spune ca si executivul institutiei a facut demersuri la Guvern si ANAF pentru stergerea datoriei de 30 miliarde lei vechi, dar toate s-au dovedit zadarnice. Cel mai simplu ar fi ca datoria sa fie platita din bugetul CJ, dar nici acolo nu sunt bani. Pana una alta, agentii de paza risca sa nu isi primeasca salariile pe luna iunie daca nu li se vor debloca conturile bancare.

În acest sfârşit de săpătmână, jucătoarea de tenis Raluca Ghinda, a mai adăugat un succes la bogatul ei palmares câştigând turneul de tenis dotat cu Trofeul "Plamira" în finala căruia a dispus de Beatrice Seryer (UTA Arad) cu scorul de 2-6; 6-3; 7-6. Participarea la acest important turneu a fost posibilă datorită generozităţii firmei SC „Lohmark” SRL condusă de Vasile Florea. La cei 14 ani (este născută la 12 noiembrie 1995) tânăra jucătoare de tenis legitimată la Clubul Sportiv Şcolar Sighet - antrenor Eugen Mihaljek, şi membră a Lotului Naţional, Raluca Ghinda are deja un palmares de invidiat: zeci de medalii şi cupe câştigate la concursurile şi turnee din ţară şi din străinătate, este cotată pe locul III printre cei mai buni tenismani din ţară şi este una dintre elevele eminente ale :colii cu clasele I-VIII nr. 2 din Sighetu Marmaţiei.

Institutia Prefectului a primit o atentionare hidrologica, de la Ministerul Mediului, valabila pentru intervalul 11 iulie, ora 18.00 - 13 iulie, ora 10.00, pentru bazinele hidrografice ale raurilor Viseu si Iza.
Fenomenele vizate sunt precipitatii sub forma de ploaie, cu caracter torential (25-30 l/mp si izolat 50 l/mp) si care pot produce scurgeri de pe versanti, torenti si paraie cu posibilitatea de formare a unor viituri rapide cu efect de inundatii locale si cresteri de niveluri si debite pe raurile mici si pe cele necontrolate hidrometric din bazinele hidrografice ale raurilor Viseu si Iza.
Au fost avertizate comitetele locale pentru situatii de urgenta din unitatile administrativ-teritoriale situate in cele doua bazine hidrografice pentru a monitorizarea situatiei hidrometeorologice. De asemenea, atentionarea meteorologica si cea hidrologica a impus masura instituirii serviciului de permanenta la toate cele 76 de primarii din judetul Maramures.

Dacă vreodată mi-ar fi trecut prin minte – şi nu mi-a trecut, mulţumescu-Ţi, Doamne – că eu sunt cel care a inventat formula Versetelor serafice, comentarii mai mult sau mai puţin bine cuvântate la un fragment dintr-un text sacru, dacă mi-ar fi trecut prin minte, zic, atunci întâlnirea cu tratatul Maestrului Eckhart m-ar fi vindecat de păguboasa (pretenţie la) originalitate. Şi asta pentru că în centrul lucrării sale se află tocmai primul verset dintr-o parabolă christică, aşa cum ni-l relatează Evanghelia lui Luca. Cu el începe ficţiunea sacră, peste el alunecăm ca pe derdeluş, prea grăbiţi să-i dibuim aiurea miezul încărcat de sens. N-o voi relua eu aici, oricine o poate citi până la saţietate. Voi recita însă, de câte ori?, cuvintele care trec prea lesne neobservate: “Un om de neam mare s-a dus într-o ţară îndepărtată, ca să-şi ia domnie şi să se întoarcă.” (Luca 19, 12).

Românii scuipă seminţe ca şi cum ar respira. E un semn că se simt bine, că sunt împreună, că sunt stăpâni peste strada, peste cartierul şi peste parcul lor. Nu e un gest care sfidează regulile; pentru cei mai mulţi dintre concetăţenii noştri o regulă, scrisă sau nescrisă, care ar spune că nu-i frumos să umpli oraşul de seminţe pur şi simplu nu există. De ce să ne pese? Unde-i un morman de gunoaie încape şi o grămăjoară de salivă şi de coji. Murdărirea lumii din jur nu e nocivă, nu e inestetică, e un fel de a fi cotidian. Vine odată cu dezacordurile gramaticale, cu palma, pumnul, piciorul aplicate nevestei şi copilului, cu manelele şi cu grătărelul de pe balcon. Dacă, totuşi, ne deranjează mizeria, cineva invizibil va apărea oricum a doua zi şi va curăţa după noi.

Grămezile de coji de seminţe peste care dai la tot pasul nu reflectă doar o educaţie proastă şi un nărav urât. Ele mi se par simptomatice pentru indiferenţa românilor şi pentru felul în care ei se raportează la lumea din jur.

Covoarele de coji se întâlnesc peste tot: în cartiere, pe trotuarele din faţa blocurilor, ale alimentarelor, ale buticurilor de toate felurile, în autobuze, în parcuri, în piaţa din mijlocul oraşului. E imposibil să găseşti un loc în care romanii n-ar scuipa seminţe.

Zeci de mii de absolventi ai universitatii particulare "Spiru Haret" din acest an nu isi vor primi diplomele. Ministerul Educatiei a eliminat "Spiru Haret" din lista institutiilor de invatamant acreditate la cererea acesteia, noteaza Gandul.

Ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu, a declarat ca USH va primi diplome doar dupa ce se va supune evaluarii MEC. In prezent, "Spiru Haret" inregistreaza anual un numar de absolventi egal cu cel din toate universitatile romanesti la un loc, pe cifrele bugetate. "USH are universitati in toate catunele. Stiti cat este finantarea pentru fiecare student? 350 de euro pe an", a declarat pentru HotNews.ro Robert Lorentz, consilierul pe probleme de comunicare al ministrului Educatiei. "Este de laudat ca cineva s-a incumetat sa infrunte o astfel de masinarie", a adaugat consilierul.

Robert Lorentz a precizat ca un numar de aproape 60.000 de absolventi nu isi vor primi diplomele. In plus, MEC ia in calcul desfiintarea institutiilor.