In primul rand, sa nu amani prea mult aplicarea unui plan de alimentatie pe termen lung. O saptamana de cruditati nu inseamna nimic daca nu e inceputul unui alt mod de alimentatie. Dietetica nu este altceva decat o igiena corecta de viata, si nicidecum un sir de privatiuni, este o filozofie care regleaza comportamentul fata de hrana.

 Daca vrei sa nu te ingrasi dupa 40 de ani, trebuie sa te straduiesti, nu sa te chinuiesti. Asa ca analizeaza situatia. In caz ca ai nevoie de un reper, stabileste greutatea pe care nu trebuie sa o depasesti. Nutritionistii au propus o multime de formule prin care se poate calcula greutatea ideala. Cea care pare definitiv adoptata e cunoscuta sub numele de IMC (Indice de masa Corporala): este greutatea masurata in kilograme impartita la patratul inaltimii exprimate in metri. De exemplu,la 65 de kilograme si 1,65 m, IMC-ul este : 65 : (1,65 x 1,65) = 23,8.

 Medicii considera ca greutatea e normala cand indicele se situeaza intre 20-25. Cand cifra depaseste 28 (sau 30 dupa unii), persoana este supraponderala. Nu ni se indica deci greutatea ideala, ci mai curand cea in exces. Trebuie sa ne pazim cu strasnicie tocmai de acest exces. Daca nu va incadrati in categoria “prea grasa”, greutatea ideala este aceea la care te simti bine. Cea care nu te face sa te uiti la tine insati cu neplacere.

 Poti slabi cu orice regim.

Invatati sa mancati tot asa cum invatati sa conduceti masina, cu rabdare, fara sa fortati motorul. Toate regimurile slabesc. Fie ca mananci doar cartofi ori doar ananas, e acelasi lucru. Fie ca regimul se cheama Hollywood sau Atkins, ai de luptat. La 1000 de calorii pe zi, slabesti mult mai repede, dar te infometezi si cazi in ispita. Iti spui intr-o buna zi ca mai bine grasa decat nebuna… si pui totul la loc, stiind prea bine a cui e vina. Pentru ca, se intelege de la sine, daca regimul n-a mers, n-a mers din pricina ta.

Un grup de cetateni care locuiesc pe strada Mihai Eminescu din municipiu Sighetu Marmatiei, au reclamat la redactie faptul ca deputatul Stefan Beres, UDMR (colegiul Sighet), isi umple piscina din curtea casei cu apa direct de la hidrantul stradal. Altfel spus, apa care provine din reteaua stradala, nu este contorizata in contul deputatului. Apoi, sustin reclamantii, apa este trecuta la pierderi in retea si platita de toti abonatii. “Nu este corect ce face familia Beres. Hidrantul are o alta destinatie, nicidecum sa aprovizioneze cu apa piscina acesteia. Hidrantul, oriunde in lume este folosit de pompieri in caz de incendiu. La noi pe strada situatia e ceva mai deosebita. Piscina deputatului se umple cu apa de la hidrant, prin furtunurile aduse si montate chiar de catre pompieri. Un deputat, de regula, e o persoana deosebita, dar nu vedem de ce trebuie sa-i plateasca ceilalti abonati consumul propriu de apa. Am sesizat conducerea Acaterm Sighet, dar nu am primit niciun raspuns. Oare de ce? Sa fie din cauza faptului ca familia Beres se compune dintr-un deputat si un consilier judetean? :i, apropo, de ce isi alimenteaza piscina noaptea, si nu ziua, in vazul cetatenilor, daca nu are nimic de ascuns?”, ne-au intrebat vecinii.

Acaterm va factura apa deputatului.

Deputatul Stefan Beres are un alt punct de vedere. L-am sunat sa ne explice despre ce e vorba. “E adevarat ca in acest moment execut mai multe lucrari de constructie prin curtea casei. Le-am tot amanat din diferite motive si abia acum le-a venit randul. Da, imi construiesc si o piscina. Executantii lucrarilor au ajuns la un punct si nu mai pot continua daca piscina nu este umpluta cu apa. Cum nu-i legata inca la reteaua proprie de alimentare cu apa, nu am cum sa o umplu.

Anul acesta, au fost scoase la concurs în Maramureş 277 de posturi titularizabile, iar netitularizabile 2.181. Din cele 277 de posturi titularizabile, au fost ocupate doar 201.

Ca în fiecare an, o parte din tinerii dascăli maramureşeni nu s-au arătat interesaţi să predea la sate, departe de familii, preferând posturile de suplinitori, deşi ar fi avut posibilitatea să se titularizeze pe posturi în şcolile din mediul rural. Peste 70 de persoane au renunţat la catedrele titularizabile optând pentru un loc de suplinitor, numai să fie mai aproape de casă. "76 de posturi au rămas neocupate, pentru că tinerilor nu li s-au părut atractive. Nu sunt interesaţi să meargă să predea în mediul rural în localităţi izolate, pentru că nu au condiţii nici de a face naveta şi nici de locuit în condiţiile oferite la oraş. Şi atunci, decât să meargă titular să zicem la Poienile de sub Munte, unde trebuie să caute gazdă, preferă să renunţe la postul titularizabil pentru unul de suplinitor, dar să fie acasă. Posturi titularizabile neocupate au rămas la Poienile de sub Munte, Ruscova, Repedea ş.a.", a precizat inspector general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş.

• Pensionarii preferă să predea la ţară

"Totuşi există şi o excepţie. Există dascăli pensionari care ţin legătura cu inspectoratul şi, dacă rămân locuri neocupate, preferă să meargă să predea la sate.

Un incident petrecut cu puţin timp în urmă ridică numeroase semne de întrebare asupra modului în care sunt trataţi bolnavii din Sighet care necesită dializă. Întorcându-se de la o şedinţă de dializă din Baia Mare, cu patru bolnavi aflaţi într-un autoturism aparţinând firmei care se ocupă cu dializa, în zona pasului Gutâi, la un moment dat, şoferul a pierdut controlul autoturismului şi a ieşit în decor.

În urma accidentului (se pare că şoferul a adormit la volan), cei patru bolnavi au fost transportaţi la Spitalul Sighetu Marmaţiei. Din fericire, rănile suferite nu au fost grave. Numai de aceste probleme nu aveau nevoie aceşti bolnavi. Speranţa acestora rămâne şi pe mai departe construirea unui centru de dializă la Sighet, care, odată devenit funcţional, ar asigura tratamentul de specialitate (hemodializa) pentru bolnavii din Maramureşul istoric.

• Trimişi pe jos acasă

Problemele celor cu insuficienţă renală care necesită dializă nu se rezumă doar la astfel de peripeţii. Unii pacienţi s-au plâns că transportatorii lor îi lasă de izbelişte la întoarcerea acasă, iar ei sunt nevoiţi să facă câţiva kilometri buni, pe jos. Un dializat, care a dorit să-şi păstreze anonimatul, a declarat că a fost lăsat la patru kilometri de domiciliu, el rămânând ultimul în maşina care transporta bolnavii din Baia Mare în Maramureşul istoric. 

Parcul Natural Muntii Maramuresului este decimat zilnic de hotii de lemne. In fiecare zi sunt exploatati ilegal peste 100 de metri cubi de lemn din Valea Vaserului.

Poliţiştii continuă cercetările şi vor lua măsuri conform legii.

O femeie din satul Piatra a anunţat poliţia că ieri în jurul orei 21,00 persoane necunoscute au intrat în locuinţa sa şi au sustras un televizor şi un DVD player. În urma măsurilor întreprinse cu operativitate, poliţiştii au identificat un suspect: Claudiu R. de 21 de ani din Sighetu Marmaţiei. Tânărul transporta bunurile sustrase cu un autoturism înmatriculat în Spania şi a fost depistat de poliţişti pe raza localităţii Sarasău. Prejudiciul a fost recuperat integral iar suspectul este cercetat pentru documentarea întregii sale activităţi infracţionale.

Un cetăţean din Rozavlea a anunţat ieri poliţia că în 25 iulie ac., în timp ce se afla la Borşa cu maşina la spălat, persoane necunoscute i-au sustras din torpedoul autoturismului un pistol de autoapărare pe care îl deţinea legal în baza unui certificat eliberat de I.P.J. Satu Mare. Poliţiştii de la Serviciul Arme Explozivi Substanţe Toxice au identificat în scurt timp suspectul: un minor de 16 ani din Borşa, muncitor la respectiva spălătorie auto. Minorul este cercetat în libertate pentru comiterea infracţiunilor de furt calificat şi deţinere de armă neletală fără drept. Reclamantul, Lupu P. de 39 de ani din Rozavlea este la rândul său cercetat de poliţişti pentru comiterea infracţiunii de port fără drept de armă neletală supusă autorizării. El a fost sancţionat contravenţional cu amendă în valoare de 2000 lei pentru că nu a luat măsuri de păstrare în condiţii corespunzătoare a armei de autoapărare. Arma a fost ridicată de poliţişti în vederea expertizării şi continuării cercetărilor.

In cadrul proiectului de perfectionare a personalului care lucreaza in serviciile rezidentiale pentru copii, proiect derulat de Fundatia “Hope and Homes for Children” (HHC) si Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Maramures, la Casa de Tip Familial “Iuliu Maniu” din Sighetu-Marmatiei s-a desfasurat un curs de perfectionare condus de medicul psiholog Oana Nascu, membra a echipei de formare HHC Romania. “Prin aceste cursuri, HHC urmareste imbunatatirea calitatii serviciilor rezidentiale pentru copii, cresterea calitatii ingrijirii si protectiei copilului separat temporar sau definitiv de familie, o mai buna intelegere, aplicare si respectare ale standardelor serviciilor rezidentiale de protectie a copiilor” a explicat Oana Nascu. “Deasemenea, se doreste dezvoltarea unei strategii imbunatatite de formare profesionala si deprinderea unor tehnici profesioniste de lucru care sa duca la o mai buna adaptare a personalului in functie de nevoile individuale ale copiilor si eliminarea acelui “rodaj psihic” provocat de situatiile noi care apar zi de zi, situatii pe care angajatii trebuie sa le gestioneze”.

Marţi 28 iulie 2009, în jurul orei 03.45, patrula mixtă de menţinere a ordinii publice l-a sancţionat cu amendă contravenţională în valoare de 200 lei, pe A. Marin, de 20 ani, din Sighetu Marmaţiei. Acesta a fost invitat la sediul Poliţiei din Sighetu Marmaţiei pentru a clarifica unele aspecte referitoare la comportamentul său din acea noapte, însă, a avut un comportament mai puţin civilizat, adresând cuvinte şi expresii jignitoare oamenilor legii. Câteva ore mai târziu, respectiv în jurul orei 05.30, individul a fost surprins din nou de către patrula mixtă de ordine publică în timp ce tulbura ordinea şi liniştea publică pe strada Unirii din Sighet, prin ţipete şi urlete, faptă pentru care a fost sancţionat cu încă o amendă contravenţională în sumă de 300 lei.

O. Ioan, în vârstă de 35 ani, din Săpânţa s-a deplasat cu tractorul proprietate personală în locul numit ,,Pietrele Şoimului”, de unde a tăiat de pe picior, verzi şi nemarcaţi doi arbori de esenţă fag, pe care i-a agăţat după tractor, deplasându-se cu ei spre casă. La marginea pădurii a fost surprins de către jandarmi, iar la solicitarea acestora de a prezenta documentele de provenienţă ale materialului lemnos, bărbatul nu a putut prezenta nici un document.

M. Vasile, de 37 ani, din Săpânţa a fost surprins de către echipajul de jandarmerie la marginea pădurii, în locul numit ,,Colibi”, de unde încerca să transporte cu tractorul proprietate personală, trei arbori de esenţă fag pe care i-a tăiat de pe picior verzi şi nemarcaţi. Acesta se afla în pădure împreună cu alte două persoane cărora le-a spus că deţine documente pentru materialul lemnos, primite de la pădurar însă, la solicitarea jandarmilor de a prezenta documentele de provenienţă acesta nu a putut prezenta nici un document.

În cadrul Proiectului Artă şi solidaritate, tabăra de 7 zile a fost organizată şi în acest an de către Fundaţia „Hope and Homes For Children”(HHC), Direcţia Judeţeană de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, Episcopia Ortodoxă a Maramureşului şi Sătmarului şi Parohia Ortodoxă Hoteni.

La această ediţie au participat 15 artişti: Ioan Marchiş, Grigore Mihuş, Angela Pop, Sabin Moroşan, Ciprian Cosma, Dan Vişovan, Andrei Năsui, Dan Marchiş Grosu, Ioan Muntean, Mirela şi Andrei Berindan,Călin Moldovan, Nicolae Caţavei, Mihai Tirică, Cristi Boroş.

Ei au realizat 50 de lucrări (pictură şi sculptură în lemn ) şi i-au iniţiat sau îndrumat spre performanţă pe cei 29 de tineri cu vîrste între 7 şi 17 ani, îngrijiţi în case de tip familial în Hoteni şi Baia Mare.

La vernisajul expoziţiei colective de artă vizuală care a avut loc duminică, după Sfînta Liturghie oficiată de preotul paroh asistent social Ioan Ardelean, (gazda taberei, alături de preoteasa Luminiţa Ardelean, profesoară la Baia Mare) copiii participanţi au venit cu 40 de desene, acuarele şi pasteluri, numeroase modelaje în lut şi cîteva cioplituri în lemn, toate fain realizate. Evenimentul a avut loc în curtea bisericii din lemn, construită la Slatina, în dreapta Tisei, pe la 1670 şi reînălţată la Hoteni în 1895 . Cu turla învelită în tablă prin 1945, după ultimul Război Mondial, biserica este frecventată după Revoluţie, alternativ, de cele 40 de familii greco- catolice (preot paroh Petru Moiş) şi 30 de familii ortodoxe .