Modul în care sunt executate unele lucrări de reparaţii ale străzilor de pe raza municipiului Sighetu Marmaţiei este unul defectuos. În marea grabă de a-şi lua bani aferenţi prestării acestor servicii, reprezentanţii respectivelor firme încalcă normele de calitate. Aşa se face că, la scurt timp după finalizarea acestora, apar şi problemele.

Străzile Crişan şi Tisei au făcut recent obiectul unor lucrări de reabilitare. Covorul asfaltic aplicat pe cele două străzi a început să crape, spre nemulţumirea celor care locuiesc în zonă. Nu s-a respectat nici înclinaţia, aşa că în momentul în care plouă, apa se adună, formându-se bălţi.
"Nu ştim cine controlează modul de execuţie şi calitatea acestor lucrări şi nu ştiu criteriile după care aceste firme sunt selectate să execute aceste lucrări. Consider, însă, că acestea nu au nimic de-a face cu calitatea şi seriozitatea. Este inadmisibil ca, la scurt timp, asfaltul să crape. Nimeni nu are în vedere aceste aspecte?", se întreabă Ioan S., locuitor de pe strada Tisei.
Cei care locuiesc în zonă i-au sesizat pe cei de la Urbanism şi, totodată, pe reprezentanţii primăriei, dar, deocamdată... doar promisiuni. "Am fost anunţaţi de cetăţenii de pe străzile Crişan şi Tisei asupra problemelor cu care se confruntă. Am solicitat în cadrul şedinţelor de Consiliu Local ca, din comisiile de recepţie, pe lângă specialiştii din cadrul primăriei, să facă parte şi consilieri din cadrul Consiliului Local reprezentând toate formaţiunile politice. Este inadmisibil modul în care aceste firme execută lucrările. Spre exemplu, pe strada Crişan, erau prevăzute să se amplaseze pavele de beton, însă, în loc de acestea, se toarnă asfalt.

Ieri după amiază, un cetăţean a sesizat poliţia că pe strada Iuliu Maniu un individ i-a sustras banii din buzunarul unui bărbat ce era căzut pe jos. O echipă mixtă formată din poliţişti şi jandarmi a acţionat cu operativitate şi în scurt timp a identificat un suspect: Iosif P. de 54 de ani din Sighetu Marmaţiei. Prejudiciul în valoare de 120 lei a fost recuperat integral şi restituit păgubitului. Suspectul este cercetat în libertate pentru comiterea infracţiunii de furt.

În timp ce pensionarii din ţările UE au un statut care le permite o bătrâneţe liniştită, pensionarii români continuă să spere, de ani buni, la un sistem eficient în acest sens. În schimb, de multe ori, ei sunt trataţi aproape cu dispreţ.

Văzându-i zilnic că stau la cozi interminabile pe la farmacii sau pe la uşile cabinetelor medicale, numărându-şi cu îngrijorare bănuţii, nu poţi să treci fără să-ţi pese de condiţiile în care trăiesc aceşti oameni, care ne sunt, până la urmă, părinţi, bunici, apropiaţi.
"Am 65 de ani şi o pensie de 800 lei. Locuiesc în chirie cu fata mea şi cei trei nepoţi. Fata mi-a rămas fără slujbă. Soţul mi-o murit. Trăim doar din pensia mea. Ni-i foarte greu. Mai avem noroc cu oameni de suflet care ne mai ajută. Să mă ajute Dumnezeu să fiu sănătoasă. Nu ştiu ce ne-am face dacă m-aş îmbolnăvi", s-a plâns Maria Creangă, pensionară.

• O "industrie" a pensionarilor

Alţii, care au ajuns în sistem, acuză că la Sighet se fac pensionări... pe bandă rulantă, dacă achiţi cui trebuie o anumită sumă. "E o situaţie strigătoare la cer. Văd zilnic oameni care puşcă de sănătate, aici, în Sighet, dar sunt pensionaţi ... pe caz de boală.

Aplicarea defectuoasă a legilor de fond funciar generează tot mai multe situaţii hilare şi dispute printre presupuşii (sau realii) proprietari. Sigheteanul Vasile Godja a moştenit prin testament un teren de la o rudenie. A urmat apoi căile legale de atestare a proprietăţii.

După aceste proceduri, terenul situat în zona "Doboieş" a fost înscris în numărul topografic 3557/1/d. În momentul în care a vrut să folosească terenul, surpriză... S-a trezit că aparţine lui Ştefan Ivaşcu, angajat al primăriei, care l-a primit în temeiul Legii 18/1991.
"Mi-am făcut şi eu o claie. La un moment dat, m-am trezit cu domnul Ştefan Ivaşcu şi cu fiica lui. Mi-au spus să plec, că este terenul lor. Au titluri de proprietate, da’ nu pe terenu’ meu, ci pe altu’. Am refuzat să plec şi mi-au dat foc la claie. Nu ştiu cum un om se poate deda la asemenea lucruri. Prin fel şi fel de şmecherii, lucrând la primărie, a pus mâna pe terenuri care nu i-au aparţinut niciodată. Deşi m-o ameninţat că îmi va aprinde claia, nu l-am crezut că-i în stare de aşa ceva. Culmea că după aceea a făcut şi o plângere împotriva mea. Am depus şi io plângere împotriva lui. Am crezut că lucrurile s-or linişti, da’ nu-i aşa", a spus, cu tristeţe în glas, Vasile Godja.

• Ameninţări... printre două incendieri

În urma rapoartelor de expertiză tehnică judiciară a reieşit faptul că Godja Vasile are în posesie terenul înscris în numărul topo 3557/1/d, iar Ştefan Ivaşcu pe cel înscris în numărul topo 3557/1/c/2, ultimul fiind amplasat în alt loc. În pofida acestui fapt, Ştefan Ivaşcu continuă să se considere proprietar al terenului lui Vasile Godja.

Poliţiştii din Deseşi au fost sesizaţi ieri că în locul numit „Izvoare” lângă DJ183B a fost găsit un element de muniţie. Echipa care s-a deplasat la faţa locului a constatat că este vorba despre o grenadă defensivă fără focos şi fără încărcătură explozivă care se află pe păşunea comunei Deseşti. Grenada a fost ridicată de către specialiştii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Maramureş în vederea distrugerii conform normelor legale.

Poliţiştii continuă cercetările şi la final vor lua măsuri conform legii.

Pentru a recupera din restante, Electrica va continua actiunea de deconectare a primariilor care au datorii mai vechi de 60 de zile. Pe lista neagra figureaza 17 primarii de pe raza judetului Maramures care ar putea ramane fara curent electric. Totalul facturilor emise era, la data de 27 iulie, de aproape 800.000, iar sumele scadente la deconectare (neachitate un termen de peste 60 de zile) sunt de 434.514 lei, ne-a declarat Monica Serbanescu, directorul Agentiei de Furnizare a Energiei Electrice Baia Mare. Pe locul intai in topul datornicilor figureaza Primaria Baia Sprie. Aceasta are de platit furnizorului de electricitate 125.000 lei. Pozitia urmatoare este ocupata de Primaria Targu Lapus, cu 122.000 lei, iar pe locul al treilea este Primaria Sighetu Marmatiei are datorii ce totalizeaza peste 100.000 lei. Primaria Ulmeni are de achitat aproape 78.000 la Electrica, iar primariile din :isesti, Valea Chioarului Dumbravita intre 55 si 59.000 lei.

Urmeaza si alte primarii

Risca sa fie decuplate de la reteaua electrica primariile Boiu Mare, Basesti, Sapanta, Rona de Jos, Bocicoi, Leordina, Rozavlea, Petrova si Borsa, cu datorii cuprinse in intervalul 5.000-37.000 lei.

Astfel, azi 30 iulie 2009, la sediul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Maramureş are loc avansarea în gradul următor a mai multor cadre. Urmează să fie avansat un ofiţer din gradul de locotenent la cel de căpitan, un maistru militar clasa a IV-a la clasa a III-a, un subofiţer din gradul de plutonier major la cel de plutonier adjutant şi 23 de subofiţeri din gradul de sergent major la cel de plutonier.

Tot într-un cadru festiv, la Sighetu Marmaţiei, vor fi avansaţi de către inspectorul şef al IJJ Maramureş domnul general de brigadă Lucian Irimuş, un ofiţer din gradul de sublocotenent în gradul de locotenent, doi subofiţeri din gradul de plutonier major în gradul de plutonier adjutant, un subofiţer din gradul de plutonier în cel de plutonier major şi 11 subofiţeri din gradul de sergent major în gradul de plutonier.

S-a nascut la Sighet, in 30 iulie 1913, intr-o familie instarita de intelectuali evrei.

In aceste zile, Vasile Kazar ar fi implinit 96 de ani. Cel mai de seama grafician pe care l-a dat Maramuresul, Vasile Kazar, s-a nascut la Sighet, la 30 iulie 1913, intr-o familie instarita de intelectuali evrei, ceea ce-i permite ca dupa studiile liceale din orasul natal sa-si continue studiile in Baia Mare, Budapesta, apoi la “Academie de la Grande Chaumiere” din Paris.

Dupa colaborari cu ilustratii la revistele vremii si expozitia personala de la Cluj (1932), in anul 1936 publica la Oradea “Pita de malai”, un album cu 12 desene reprezentand scene din viata taranilor din Maramures, lucrari care vor fi expuse anul urmator si la Galeriile de Arta Contemporana de la Paris. In anul 1944 este deportat in lagarele de concentrare naziste unde isi pierde parintii. Supravietuitor al Holocaustului, din 1950 si pana in 1976 este lector si apoi conferentiar la catedra de grafica a Institutului de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din Bucuresti. Supravietuitor al Holocaustului, Vasile Kazar aduce in opera sa una dintre marturiile cele mai autentice despre un destin dramatic asumat cu luciditate.

Dascalii maramureseni isi iau salariile la timp si in trimestrul al treilea, desi unii primari au semnalat ca nu mai au fonduri la acest capitol. Banii necesari pentru acordarea drepturilor banesti catre personalul din invatamant au fost transferati de la Ministerul Finantelor Publice.

Mai multi primari au semnalat in aceasta luna ca ar avea nevoie de o suplimentare de fonduri pentru a putea onora plata salariilor catre dascali. Conducerea Inspectoratului Scolar Judetean Maramures a comunicat azi, 29 iulie, ca problema a fost rezolvata, printr-un transfer aprobat de Ministerul Finantelor, la nivelul judetului fiind vorba de 11 milioane 684 mii lei.

”Am fost informati de Directia Generala a Finantelor Publice Maramures ca Ministerul Finantelor a aprobat transferul sumelor aferente cheltuielilor personalului din invatamant din trimestrul IV in trimestrul al III-lea, pe anul financiar 2009, la nivelul sumei de 11 milioane 684 de lei/judet, suma care a fost solicitata de primarii. In acest sens personalul din invatamant va putea sa beneficieze de drepturile salariale ce li se cuvin pentru lunile iulie, august si septembrie", a informat inspectorul scolar general din cadrul Inspectoratului Scolar Judetean Maramures, Mariana Pop.

La nivel national a fost intocmita o baza de date a firmelor care au avut si au probleme cu legea si care ar trebui tratate cu mare atentie de eventualii parteneri de afaceri. Datele au fost stranse din evidentele Centralei Incidentelor de Plati si au fost facute publice pe site-ul www.antitepari.ro, care e gestionat de o echipa de specialisti din cadrul publicatiilor Financiarul si Iasi Invest. Din Maramures, pe aceasta lista neagra a „teparilor” figureaza in acest moment 26 de firme, pe care citynews.ro vi le prezinta in lista de mai jos.

„Radiografia contine informatii oficiale despre sediul societatii, obiect principal de activitate, capitalul social, actionarii sau asociatii firmei si cota din capitalul social detinuta de fiecare, administratorii firmei, rezultatele financiare inregistrate in anii 2007 si 2006 (cifra de afaceri, venituri totale, cheltuieli totale, profit net/pierdere, numar mediu de angajati), obligatii restante la bugetele de stat, istoricul incidentelor de plata majore inregistrate la plata cu cecuri si/sau la plata cu Bilete la Ordin (se precizeaza cand au fost inregistrate si suma totala aferenta instrumentelor refuzate la plata, precum si daca societatea se afla in interdictie bancara)”, arata administratorii antitepari.ro. Ei au subliniat ca baza de date e actualizata in permanenta si ca detaliile despre societatile "tepare" pot fi obtinute doar de abonatii site-ului.

Baza de date antitepari:

* ILS DISTRIBUTION SA Baia Mare
* EXCOMOB SRL Mocira
* ROREGAMA SRL Baia Mare
* BIROTEHNYC SERVICE SRL Baia Mare
* C.O.M.V. MOB SRL Sighetu Marmatiei

Peste trei sferturi din romani (77%) au declarat ca atunci cand cumpara sau folosesc un produs tin cont de impactul pe care acesta il are asupra mediului, usor sub media Uniunii Europene, de 83%, potrivit unui Eurobarometru publicat miercuri de Comisia Europeana (CE) si citat de NewsIn. Eurobarometrul a fost realizat in aprilie 2009 pe un esantion de 26.500 de persoane din cele 27 de state membre ale UE si din Croatia, a mai anuntat CE.

Preocuparea pentru mediu este maxima in Grecia, unde peste 9 din 10 persoane chestionate au sustinut ca influenta produselor asupra mediului joaca un rol important in achizitiile pe care le fac, iar cehii sunt cei mai putin interesati de acest aspect (62%).

In plus, 48% dintre romani spun ca sunt "total constienti" sau "constienti in mare masura" de impactul produselor cumparate sau folosite asupra mediului, comparativ cu 55% cat este media pe ansamblul tuturor statelor membre.

Reducerea taxelor pentru produsele ecologice sau suprataxarea celor periculoase.

Potrivit aceluiasi sondaj, 42% dintre romani, comparativ cu 34% media UE, cred ca modalitatea cea mai buna pentru promovarea produselor ecologice este reducerea taxelor asupra acestora, in timp ce 31% (fata de 46% media UE) sustin ca cel mai potrivit ar fi o combinatie intre taxarea mai mica a produselor eco si cresterea taxelor asupra produselor cu impact daunator asupra mediului. Britanicii sunt cei mai favorabili acestui sistem de dubla taxare (65%).