In cadrul campaniei “Vreau să fiu civilizat!” realizata impreuna cu SC MARA NORD SA Sighet am primit deja cateva versiuni de autocolante, dar mai asteptam si altele din partea cititorilor site-ului. Pentru mijloacele de transport în comun o sa fie nevoie de o alta idee si un alt tip de autocolante. Acesta va respecta titlul campaniei („Vreau sa fiu civilizat!”) precum si numele site-ului nostru (la fel ca-n campania pentru stickerele ce vor fi lipite pe cosurile de gunoi din orasul nostru). Se pare ca vom putea oferi din nou un premiu de 50 RON persoanei care va realiza modelul de autocolant castigator. In acest moment s-au gasit doua firme care doresc sa suporte finantarea tiparirii autocolantelor care vor fi lipite pe autobuzele locale. Pe fiecare autocolant finatat de fiecare firma in parte va fi mentionata si sponsorul stickerului in cauza. Aceasta este si o buna ocazie ca firmele sa-si asocieze numele cu conceptul de civilizatie. Se cauta şi alţi potenţiali sponsori şi/sau colaboratori pentru a putea imprima pe cat mai multe autobuze autocolantele respective.

In continuare va prezentam versiunile de machete pe care le-am primit pana in acest moment pe adresa noastra de e-mail.

Săptămâna trecută, Asociaţia crescătorilor de albine “Apisigmar” şi Asociaţia pentru ecologie şi turism “Nordica” - ambele din Sighetu Marmaţiei - au încheiat un protocol de colaborare privind colaborarea la un proiect “verde” al cărui model, în caz de reuşită, mai mult ca sigur că va fi preluat şi de alte localităţi din judeţ. În principal, este vorba de plantarea de arbori şi arbuşti meliferi de-a lungul gropii de gunoi a municipiului.

Preşedintele Asociaţiei Nordica, Mihail Gerald Manole, ne-a povestit de unde această idee şi dacă ar putea fi materializată. “Ideea ne-a venit călătorind cu trenul. La intrarea în oraş ne-a întâmpinat imaginea dezolantă a gropii de gunoi, care se întinde pe o distanţă de aproximativ 700 metri de-a lungul căii ferate. Ne-am gândit că ea ar putea fi mascată de un şir de copaci. În momentul în care am discutat cu specialiştii în privinţa esenţelor care ar putea fi plantate, ne-am dat seama că arborii ar putea avea o dublă funcţie.

Începând cu data de 1 ianuarie 2009, în urma examenului susţinut la Institutul Naţional al Magistraturii, organizat de CSM, procurorul Ioan Ardelean a fost numit în funcţia de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmaţiei, înlocuind-o pe Laurenţia Berinde, care îşi va continua activitatea ca procuror.

Fiind procuror timp de 17 ani, Ioan Ardelean a fost în ultimii ani şi purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmaţiei. În această calitate, a manifestat deschidere şi transparenţă în relaţia cu mass-media locală, lucru rar întâlnit la alţi omologi. 
"Voi încerca, din noua postură, să aduc îmbunătăţiri actului de justiţie, căutând modalităţile cele mai bune pentru atingerea performanţelor profesional, şi, alături de colegii mei, voi sluji interesul cetăţenilor", a spus Ioan Ardelean, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmaţiei.

Politistii de frontiera maramureseni au depistat si retinut un grup de migranti format din trei cetateni georgieni care au trecut ilegal frontiera de stat, din Ucraina in Romania peste apa riului Tisa, cu ajutorul unei barci pneumatice.

In baza unor date si informatii, lucratori din cadrul IJPF Maramures si DPF Sighetu Marmatiei au organizat si desfasurat o actiune pe linia combaterii migratiei ilegale. Astfel, ieri, 19 ianuarie 2009, in jurul 09.00, politistii de frontiera au depistat, pe raza localitatii Sarasau un autoturism taximetru in care se aflau trei persoane.

Din primele cercetari s-a constatat ca persoanele in cauza nu vorbeau limba romana, nu aveau acte de identitate asupra lor si nu-si justificau prezenta in zona. Aprofundand cercetarile s-a stabilic ca cele trei persoane sunt cetateni georgieni cu varste cuprinse intre 19 si 26 de ani.

Victor Mihalyi de Apşa s-a născut la 19 mai 1841 în comuna Ieud din Maramureş, al treilea fiu al preotului Gavrilă Mihalyi. Victor a fost fratele mai mare a dr. Ioan Mihalyi de Apşa.

A studiat la Gimnaziul Piarist din Sighet, apoi la gimnaziile din Oradea, Târnavia şi Kosice după care a urmat studii de filosofie şi teologie la Roma, unde a fost hirotonit preot. Reîntors în ţară, a fost profesor de istorie bisericească şi drept canonic la Seminarul diecezan din Gherla, apoi a ocupat diferite funcţii în Curia mitropolitană din Blaj. Între anii 1875 şi 1895 a fost episcop al Eparhiei de Lugoj şi arhiepiscop al Arhidiecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş, apoi din 1885 şi până la moarte mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, confirmat de împăratul Francisc Iosif I şi apoi numit şi de Papa Leo XIII.

75.000 de tigari de contrabanda au fost descoperite intr-un TIR la punctul de trecere a frontierei Petea. Incarcatura i-a apartinut unui cetatean polonez, Andrzej N., in varsta de 43 de ani, care sustinea ca transporta 20 de tone de porumb din Sighetu Marmatiei cu destinatia Polonia. Acesta a fost prins in cursul acestei dimineti, in jurul orei 7:00, la granita tarii.

Cu ajutorul aparaturii din dotare, politistii satmareni au descoperit repede ca printre cereale se aflau mai multe baxuri de tigari. Ca urmare, oamenii legii au cerut ajutorul inspectorilor vamali pentru a efectua un control mai amanuntit.

Astfel, au fost descoperite 151 de baxuri de tigari LM de provenienta ucraineana pentru care soferul nu a putut prezenta documente de provenienta si transport. Valoarea totala a acestora se ridica la aproximativ 75.500 de euro.

Sighetul Marmaţiei  este scăldat la nord de Tisa, rîul de frontieră care desparte străvechiul oraş de localităţile Biserica Albă (99 procente populaţie română) şi Slatina(60 procente români) din Ucraina. Din 1946 gardurile de sîrmă ghimpată de pe cele două maluri  au separat părinţi de copii, fraţii de fraţi. Cei din Ucraina se uitau lung la Sighetul care se vedea ca-n palmă, iar maramureşenii zăreau dincolo de Tisa coamele dealului sau vîrful rarelor biserici. După căderea Imperiului roşu, fraţii de pe cele două maluri au început să reia sau să înteţească  legăturile  culturale. În 1990, în Maramureş  funcţiona un singur punct de trecere a frontierei  în Ucraina, la Cîmpulung la Tisa, deschis din 1986,  de 3 ori pe săptămînă, pe unde puteau trece doar rudeniile care aveau „chemare” .

Singurul PTF rutier  apropiat era cel de la Halmeu , judeţul Satu Mare, pe unde , au trecut primele delegaţii  ale prieteniei . Interesant, primii au fost cei din Slatina, care au venit imediat după telerevoluţia română  cu ajutoare la Sighet. Unul dintre primii deschizători de drumuri spre comunităţile româneşti din dreapta Tisei a fost şi Gheorghe Mihai Bârlea,  actualul senator de Maramureş, care, împreună cu Echim Vancea, Spiridon Pralea, Gheorghe Pârja şi Ansamblul „Mara” au făcut un turneu prin satele româneşti din Transcarpatia.