În urma cererii înaintate de către Episcopia Maramureşului şi Sătmarului care revendică - potrivit Legii 501/2001 (Legea Specială de restituire a proprietăţilor ce au aparţinut cultelor religioase) - Palatul Cultural din Sighetu Marmaţiei, clădire emblematică a urbei, s-a creat o situaţie nedorită, Sighetul riscând să piardă acest palat.

Întrunită într-o şedinţă ad-hoc, comisia de cultură a Consiliului Local, alături de reprezentanţii principalelor instituţii culturale, a dezbătut şi analizat situaţia creată în urma intenţiei manifestate de Episcopia Maramureşului şi Sătmarului.
În ultima perioadă, asemenea cereri reprezintă o obişnuinţă. Multe clădiri au devenit obiectul a fel şi fel de revendicări, unele justificate, altele nu. Pe fondul unei neglijenţe manifestate de administraţia locală, s-a ajuns ca imobile precum liceul "Regele Ferdinand", Colegiul Naţional "Dragoş Vodă", Şcoala de Muzică, sediul Poliţiei etc. să fie pierdute, fapt ce va avea consecinţe dintre cele mai grave.
"Cazul Palatului Cultural se înscrie în contextul general în care pierdem clădiri. Este trist că, deşi această revendicare a fost depusă încă din anul 2001, nu s-a privit problema cu seriozitate.

Introducerea sistemului de pensii pe trei piloni a dat mari bătăi de cap atât angajatorilor, cât şi angajaţilor. Deşi sistemul funcţionează deja de mai bine de un an, mulţi dintre aceştia se întreabă care este diferenţa dintre o pensie privată obligatorie şi una facultativă sau care sunt avantajele acestor tipuri de pensii.

Potrivit declaraţiilor reprezentantei unei firme de asigurări din Baia Mare, angajaţii au încă numeroase nelămuriri referitoare la sistemul de pensii private. Este, însă, nevoie de cel puţin trei ani pentru ca problemele pe care le ridică implementarea acestui sistem să fie rezolvate. În timp ce metoda prin care sunt încasaţi banii de către firmele de asigurări care au ca obiect pensiile private este clară, modul în care vor fi acordate pensiile către beneficiari rămâne o mare necunoscută.
Majoritatea băimărenilor nici nu ştiu ce presupune sistemul de pensii private.
"Sincer, nu ştiu cum funcţionează acest sistem. Tot ce ştiu este că am semnat hârtiile pentru o anumită bancă, iar de restul se ocupă firma la care lucrez", a afirmat o băimăreancă.
Cu toate acestea, cei mai mulţi au încredere în acest sistem.

Operatorii de telefonie din România au pus la dispoziţia cetăţenilor un număr unic de urgenţă pentru semnalarea dispariţiilor copiilor: 116.000.

Acest număr funcţionează în nouă state membre ale Uniunii Europene, scopul fiind de a reduce cazurile de dispariţii. De asemenea, în România funcţionează şi un număr unic pentru asistenţă telefonică pentru copii - 116.111. Luna trecută au fost preluate prin acest număr de telefon 60 de cazuri de abuz, consiliere juridică, psihologică sau semnalare a unor abandonuri, iar în cursul anului trecut s-au înregistrat 3.030 de cazuri.

Fiu al Babei Dochia, Dragobetele este sărbătorit pe 24 februarie. Sărbătoarea de Dragobete este considerată echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day sau ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii.

Entitate magică asemănătoare lui Eros sau Cupidon, Dragobetele se diferenţiază de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiţia catolică, fiind un bărbat chipeş, un neastâmpărat şi un năvalnic. Preluat de la vechii daci, unde Dragobetele era un peţitor şi un naş al animalelor, românii au transfigurat Dragobetele în protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, aşa cum şi păsările "se logodesc" în această zi. Satele româneşti răsunau odinioară de veselia tinerilor şi de zicala: Dragobetele sărută fetele. Sunt multe credinţele populare cu referire la Dragobete. Astfel, se spunea că cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat.

Recent, în presă au părut informaţii trunchiate privind istoricul Palatului Culturii din Sighetu Marmaţiei, ceea ce a dus la o serie de comentarii în rândul cetăţenilor municipiului. Din acest motiv, în cele ce urmază am încercat pe baza documentelor care mi-au stat la dispoziţie să scriu o scurtă biografie a clădirii devenită simbol al municipiului Sighetu Marmaţiei.

Ideea construirii la Sighetu Marmaţiei a unui edificiu care să găzduiască o bibliotecă publică, pinacotecă, un muzeu de istorie şi etnografie locală, spaţii pentru cenacluri literare şi de spectacole, tipografie şi ateliere de artă plastică, adică ideea unui adevărat „palat al culturii” s-a născut din necesitate încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, în mintea unor personalităţi de marcă ale culturii şi vieţii sociale locale, maghiari, evrei şi români, într-o perioadă de bunăstrare economică (minele de sare din regiune, prelucrarea industrială a lemnului şi comerţul cu produse animaliere asigurau un venit considerabil oraşului şi locuitorilor), de dezvoltare tehnologică (oraşul era electrificat, calea ferată îl lega de capitalele lumii), şi emancipare culturală (în oraş funcţionau gimnaziile reformat şi piarist romano-catolic, Academia de Drept, şcoli de meserii, preparandie, şcoli religoase evreieşti, mai multe tipografii, etc.). Primele rezultate concrete privind discuţiile din jurul construirii Palatului Culturii se poartă în anul 1907 când, comunitatea locală decide asupra amplasamentului, respectiv parcul de pe strada Lónyai, amenajat în anul 1889 în stilul grădinilor clasice franceze, pe locul fostului cimitir reformat, închis în anul 1858.

La finele saptamanii trecute, 10 romani din dreapta Tisei si 10 din stanga ei au participat la ultima ora a unui curs de management de proiecte. Sambata, in sala de sedinte a Primariei Sighet a avut loc momentul de bilant al unei importante etape din proiectul "Axa Tisei superioare, model integrat de coeziune economico-sociala", finantat de PHARE CBC 2006, in care grupul tinta, reprezentanti ai institutiilor de invatamant, ai administratiilor locale si organizatiilor neguvernamentale partenere din Ucraina si Romania, si-a insusit "chitibusurile" scrierii de proiecte de finantare. Dupa partea de studiu si practica va urma si cea lucrativa: fostii studenti ai lectorilor CDIMM, Radu Big si Mirel Mihali, urmand a elabora in comun o strategie "de coeziune integrata economico-sociala a intregii zone a Tisei superioare", respectiv un plan de marketing regional transfrontalier. Acesta este necesar mediului de afaceri si organizatiilor neguvernamentale din Ucraina si Romania.

Undeva, departe de freamătul oraşului, un fiu îşi plânge tatăl plecat prea devreme pe lumea cealaltă.

Undeva, pe patul spitalului, o mamă îşi plânge fiul care se luptă cu moartea.

O ştire banală: „Vineri, 20 februarie 2009, în jurul orei 9, la ieşirea din localitatea Vişeu, a avut loc un grav accident rutier soldat cu un mort şi trei răniţi. Accidentul s-a produs în urma unei manevre efectuate pe carosabilul acoperit cu gheaţă, maşina intrând în derapaj s-a lovit frontal de un autovehicul care venea din sens opus. Unul dintre răniţi şi persoana decedată sunt subofiţeri la Secţia de Jandarmi Borşa…..”

Aşa a ajuns vestea tragică la urechile multora dintre cititori, care obişnuiţi cu iminenţa morţii, răsfoiesc liniştiţi ziarul, ca apoi să-l aşeze în tăcerea uitării.

Altfel primim vestea noi, camarazii lor, din Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Maramureş, străpunşi în suflete de un imens sloi de gheaţă care se face simţit până în măduva oaselor, aşezându-ne pe buze doar resemnarea „ Dumnezeu să-l odihnească în pace”.

Pe langa salariile mici si lipsa fondurilor din educatie, profesorii maramureseni se confrunta si cu problema recuperarii banilor de naveta, multe primarii din judet avand restante financiare in acest sens.
“In acest moment avem procese deschise cu 27 de primarii, din acestea unele avand restante la decontarea banilor catre dascali de mai bine de trei ani de zile”, a declarat pentru citynews.ro presedintele Sindicatului Liber din Invatamant Maramures, Liviu Marian Pop.
Nici banii aferenti salariului al 13-lea nu au ajuns inca la profesorii maramureseni. Doar unele primarii, care au reusit sa aloce sume din bugetul propriu, cum ar fi Dragomiresti si Viseu de Sus au acordat pana acum acest drept banesc. “Atata timp cat nu au fost stabilite bugetele locale nu avem parghiile legale pentru a forta primariile sa dea bani personalului din invatamant. Al 13-lea salariu se acorda in acest moment in functie de disponibilitatile fiecarea administratii locale in parte”, a mai adaugat Liviu Marian Pop.

Un bărbat din Sighetu Marmaţiei a sesizat poliţiştii că persoane necunoscute au intrat prin efracţie în cabana pe care o are pe locul numit ,,Pleşca”. Echipa care s-a deplasat la faţa locului a constatat că din interiorul casei de vacanţă au fost sustras mai multe sticle cu băuturi alcoolice şi produse alimentare. Continuând cercetarea la faţa locului, poliţiştii au constatat că suspectul a intrat prin efracţie în alte două clădiri din apropiere. Valoarea totală a prejudiciului creat este de 1 000 lei. Suspectul a fost găsit de poliţişti la câteva sute de metri de locul faptei. Vasile B. de 51 de ani din Ulmoasa, locuieşte fără forme legale în Rona de Sus. La vederea poliţiştilor a încercat să se ascundă însă a fost prins. Asupra lui au fost găsite bunurile sustrase care au fost restituite păgubiţilor. Poliţiştii continuă cercetările pentru documentarea întregii activităţi infracţionale a suspectului.