Ieri, la ora 14.00 s-a produs un accident rutier la intersecţia străzilor Sarca cu Cimbrului. Vasile D. de 21 de ani din Borşa conducea un autoturism şi a efectuat o manevră de întoarcere cu spatele fără să se asigure. Astfel a acroşat o femeie în vârstă de 63 de ani care a căzut în Pârâul Sarca, de la o înălţime de 1.5 metri. Femeia a fost rănită şi a rămas internată sub supraveghere la spital.

Ieri dimineaţă în jurul orei 04,00, poliţiştii din Bârsana au fost sesizaţi că la agenţia unei bănci din localitate s-a declanşat sistemul de alarmă. Poliţiştii s-au deplasat imediat la faţa locului şi au constatat că persoane necunoscute au intrat prin efracţie în sediul agenţiei şi au încercat, fără succes însă, să forţeze bancomatul. Prejudiciul cauzat prin distrugere este de 1500 lei. Poliţiştii fac cercetări sub aspectul comiterii infracţiunilor de tentativă la furt calificat şi distrugere, pentru identificarea autorilor şi recuperarea prejudiciului.

Acum mai bine de zece ani, în Maramureşul istoric, se făcea multă vorbire despre un pod cu patru benzi peste Tisa, la Sighetu Marmaţiei. Era şansa pe care proiectele PHARE o dădeau zonei economice Maramureş (din România) - Transcarpathia (din Ucraina). Nu s-a materializat proiectul, însă studiile, planurile şi dorinţa oamenilor de a se deschide către noi colaborări şi investiţii tot au rămas.

Proiectul podului peste Tisa a stat ani buni în dulapurile prăfuite ale Consiliului Judeţean Maramureş. Atunci, în 1997, s-au făcut vizite la Ujgorod (capitala regiunii Transcarpatia), s-au semnat fel de fel de acorduri. Cel mai important însă, cu Guvernul de la Kiev, nu s-a făcut. Maramureşul nu putea rata banii care veneau pe proiecte PHARE şi i-a canalizat către alte investiţii. Anul trecut, în campania de la locale, actualul viceprimar al Sighetului, Ovidiu Nemeş, le promitea sighetenilor că va încerca să readucă în actualitate podul industrial peste Tisa. 
"Este la faza de proiect tehnic. Atunci, în ’97, era cel mai bine pregătit proiect din ţară pe PHARE 2000. Mai trebuia doar un acord între cele două guverne. Acesta însă nu s-a realizat. Acum, după mai bine de zece ani, s-a schimbat mult viziunea şi deschiderea către vest a ucrainenilor şi cred că are şanse să intre în lucru. Ne ajută şi proiectele transfrontaliere, care sunt o necesitate într-un judeţ de frontieră", a punctat vicele municipiului Sighet, Ovidiu Nemeş.

La fel ca în anii precedenţi, sărbătorile Pascale vor putea fi petrecute de către cetăţenii  Maramureşului în linişte şi bucurie deplină alături de cei dragi. Pentru aceasta, efectivele Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Maramureş vor fi prezente pe întreg teritoriul judeţului pentru a asigura ordinea publică, astfel încât cu toţii să putem sărbători în tihnă Învierea Domului .

În stradă, în zona locaşurilor de cult şi a locurilor de agrement din Baia Mare, începând cu data de 18 aprilie 2009, un număr de 290 jandarmi vor fi permanent în misiune. De asemenea, jandarmii maramureşeni vor asigura ordinea publică în apropierea bisericilor din Sighetu Marmaţiei, a Mănăstirii „Prislop” din Borşa, a Mănăstirii „Rohia” şi a lăcaşurilor de cult din Şomcuta Mare şi Târgu Lăpuş,  iar în staţiunile turistice Izvoare , Mogoşa, Cavnic şi Borşa, efective importante de jandarmi vor veghea la  liniştea celor ieşiţi la receere în natură.

Primul dinţişor micuţ şi alb, apărut după îndelungi chinuri, reprezintă o altă etapă în dezvoltarea bebeluşului. Apariţia dinţişorilor poate cauza un mare disconfort celui mic, în timp ce îşi croiesc drum prin gingia înroşită şi dureroasă. Intervalul dintre luna a patra şi a şasea reprezintă momentul în care dinţişorii de lapte încep să “răsară” din gingie.

Dinţii de lapte nu apar însă mereu în acest interval. De aceea, nu trebuie să vă îngrijoraţi dacă trec patru-cinci luni şi apariţia dinţişorilor la bebeluşi se lasă aşteptată. La unii bebeluşi primii dinţişori apar mai devreme de patru luni, iar la alţii chiar mai târziu de şase luni. Trebuie să ţineţi minte că apariţia dinţişorilor copiilor este determinată de ADN şi nu este un semn al sănătăţii dinţilor sau a copilului.

În ce ordine apar dinţişorii

Incisivii apar primii pe mijlocul maxilarului inferior, urmaţi îndeaproape de perechea de incisivi de pe maxilarul superior. Molarii apar până la sfârşitul celui de-al doilea an, astfel că până la vârsta de doi ani şi jumătate, copilul va avea toţi cei 20 de dinţişori. Nu veţi apuca să vă bucuraţi prea mult de dantura strălucitoare a bebeluşului voastru, deoarece aceşti dinţi, cunoscuţi sub denumirea de “dinţi de lapte”, vor începe să cadă.

Pentru creştinii ortodocşi şi greco-catolici astazi este Joia Mare cand se praznuieste spalarea picioarelor ucenicilor de catre Mantuitor, Cina cea de Taina, rugaciunea din gradina Ghetsimani si vinderea Domnului de catre Iuda.  
Este ziua in care incep patimile lui Iisus. Credinciosii participa in acesta seara la Denia celor 12 Evanghelii.

Obiceiuri de Joia Mare
In Sudul tarii, fetele fac cate 12 noduri unei ate, punandu-si la fiecare cate o dorinta si dezlegandu-le cand dorinta s-a implinit. Aceasta ata si-o pun sub perna seara, crezand ca-si vor visa ursitul. Tot aici se pastreaza obiceiul de a spala picioarele celor din casa (copii) de catre femeile mai in varsta.

In Vestul tarii, o familie care prepara painea pentru Paste, pentru biserica, o aduce acum cu vase noi, cu lumanari si vin, pentru a ramane pana la Pasti.

Din Joia Mare pana in ziua de Pasti se zice ca nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se toaca.

Tonul ar putea disparea complet pana in 2012 in cazul in care pescuitul excesiv nu va fi oprit, au avertizat cateva organizatii pentru protectia naturii. In cazul in care cotele actuale de pescuit industrial vor fi mentinute, intreaga populatie de ton din Oceanul Atlantic ar putea disparea in 3 ani. Pentru ca aceasta specie de peste sa fie salvata trebuie interzis complet pescuitul in lunile mai si iunie, perioada in care tonul patrunde in bazinul mediteranean pentru a se reproduce, conform World Wildlife Found (WWF).

Sergi Tudela, reprezentant al WWF, a spus ca ”tonul cu aripioara albastra se afla in prezent pe cale de disparitie si totusi pescuitul industrial continua imperturbabil”, care a adaugat ca este absurb si inexplicabil sa fie autorizata deschiderea sezonului pentru pescuitul de ton.

Ministrul Muncii, Marian Sârbu, a declarat miercuri că Guvernul va lua în discuţie posibilitatea creşterii salariului minim pe economie de la 600 lei la 700 lei după 1 iulie 2009, după discuţii prealabile cu patronatele, iar alocaţia pentru şomaj va rămâne legată de salariul minim.
“Executivul va analiza astăzi o hotărâre de guvern ce priveşte ruperea prestaţiilor sociale de salariul minim pe economie şi, astfel, absolvenţii care intră pe piaţa muncii să nu mai fie plătiţi din acest an la salariul minim pe economie, însă alocaţia pentru şomaj va fi plătită în continuare la 75% din salariul minim pe economie”, a precizat ministrul Muncii.
Marian Sârbu a adăugat că există posibilitatea creşterii salariului minim pe economie “mai uşor” şi că această iniţiativă va fi luată în discuţie după 1 iulie 2009.

In cadrul evenimentului, Puşa Roth şi Dorel Vişan au răspuns întrebărilor jurnaliştilor, au acordat interviuri şi au oferit autografe invitaţilor. Totodata, actorul şi scriitorul Dorel Vişan le-a mulţumit celor mulţi care i-au fost alături de-a lungul carierei, în mod special maestrului Radu Beligan, prezent la eveniment alături de alte nume importante precum: Gheorghe Dinică, Tudor Gheorghe sau Mihai Tatulici.

Apăruta la Editura Ars Longa din Iaşi, în colecţia „Summa cum laude”, cartea se constituie într-o veritabilă monografie a artistului, transpusă sub forma unui dialog, în care sunt rememorate cu har etapele carierei sale, rolurile din spectacole de referinţă ale Teatrului Naţional din Cluj-Napoca, precum Woyzeck şi Falstaff, rolurile excepţionale din filme: Iacob din filmul lui Mircea Daneliuc (1988), Ion Creangă (Un bulgăre de humă, 1989), Tudor Bălosu (Moromeţii, 1988), Gardianul „Dumnezeu” (Cel mai iubit dintre pământeni, 1993), Senatorul Vârtosu (Senatorul melcilor, 1995) ş.a.

Vor avea drob de miel, ouă roşii şi alte produse tradiţionale

Centrul Maternal din Sighetu Marmaţiei - care are în administrare şi Centrele de Zi şi de Primire în Regim de Urgenţă precum şi patru Case de Tip Familial (CTF) din municipiu - se îngrijeşte de 110 copii cu vârste cuprinse între 3 luni şi 17 ani, precum şi de opt mame rezidente. Termenul “se îngrijeşte” se potriveşte cum nu se poate mai bine, mai ales acum, cu ocazia Sărbătorilor Pascale.
“Vom sărbători Paştele cum se cuvine, cu drob de miel, ouă roşii şi toate cele tradiţionale”, spune directoarea centrelor, Viorica Zlati. Bucatele de sărbători au fost primite din partea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului, precum şi de la poliţiştii de frontieră sigheteni care, ca în fiecare an, vin în sprijinul instituţiilor din sistem. În ceea ce priveşte posibilitatea de a pleca “acasă” la familiile extinse, acest an a fost mai sărac: cu excepţia a două mame, rezidenţii vor sărbători alături de colegi.
“Din păcate, până la această oră nu am avut solicitări din partea părinţilor copiilor din Casele de Tip Familial, excepţie făcând padrele franciscan Filipo Aliani, din organizaţia romano-catolică «Quadrofoglio», care pregăteşte în fiecare an un program special la care invită şi copiii din sistem.