Dragi Maramureşeni!

Omul este o fiinţă cu multiple valenţe, atât pentru bine cât şi pentru rău.

Ca să devenim cu adevărat oameni, sufletul nostru să fie liber, să dobândescă şi să triumfe binele, iubirea, interesul faţă de semenii nostrii, avem mare nevoie de Dumnezeu. Învierea Domnului nostru Isus Hristos, ne-a dat speranţa eternităţii. Nu ne vom sfârşii odată cu plecarea nostră de pe acest Pământ. Merită să luptăm pentru o viaţă curată, sinceră plină de iubire şi interes pentru toți şi toate fiinţele vii de pe acest Pământ.

Cu aceste gânduri vă doresc un Paşte fericit, o înviere adevărată a sufletului, o viaţă plină de iubire, să se împlinească adevărata dorinţă a Domnului nostru Isus Hristos, înfăptuită prin jertfa supremă pentru noi.

Hristos a înviat!

Deputat

Stefan Vasile Béres

Dragi crestini maramureseni,

Fie ca sfanta sarbatoare a Invierii Domnului Isus Hristos sa va aduca lumina si pace in suflete si in familiile dumneavoastra, sanatate si prosperitate.

Hristos a inviat!

Senator Gherghe Birlea

Inundaţiile din luna iulie 2008 au afectat serios anumite zone ale Sighetului. Printre aceste zone s-a aflat şi strada Câmpunegru.

Pentru diminuarea efectelor inundaţiilor, autorităţile, alături de localnici, au construit un taluz de apărare, din pământ. Taluzul a rămas în zona afectată, astfel încât, în eventualitatea altor calamităţi, să fie o barieră naturală. Cu puţin timp în urmă, un cetăţean, dând dovadă de iresponsabilitate, pentru a ajunge la un teren aflat pe malul râului Iza, a distrus o bucată din taluz, creând o breşă. Oamenii i-au sărit în cap, însă inconştientul a ridicat din umeri şi a plecat mai departe. De la Primăria Sighet, localnicilor panicaţi li s-a promis găsirea unei variante de mijloc până la Paşti(le… cailor). Sighetenii de pe strada Câmpunegru se tem însă, că, chiar dacă taluzul va fi refăcut, va veni un alt inconştient şi îl va distruge. Rămâne de văzut ce vor face autorităţile să împace şi "capra, şi varza".

Mai bine de 35 de copii cu dizabilităţi severe din Casa de Tip Familial din Sighetu Marmaţiei au primit în această perioadă cadouri, graţie unei sponsorizări venite din partea Poliţiei de Frontieră Sighet.

Sponsorizarea a constat în donarea a 2.880 lei, bani din care s-au achiziţionat diverse hăinuţe şi încălţăminte pentru micuţii trataţi aici. "Am primit 28,8 milioane lei vechi, bani din care am achiziţionat pentru copiii pe care-i îngrijim treninguri, adidaşi, şlapi, tricouri şi lenjerie de corp. Am vrut astfel să le aducem o bucurie în preajma Paştilor, iar la toate acestea vom adăuga o masă de sărbătoare specifică fiecărei familii din Ardeal - cu pască şi cozonac, ouă roşii, dulciuri şi miel. De toate aceste daruri se vor bucura cei 36 de copii pe care-i îngrijim şi care suferă de grade severe de handicap", declară Floare Moldovan, coordonatorul Centrului de Tip Familial din Sighetu Marmaţiei.

Seria demisiilor din fruntea Centrului de Plasament Copii-Şcolari din Ocna-Şugatag continuă. La numai trei luni de la instalarea educatoarei-magazioner Maria Chindriş în fotoliul de director al centrului, aceasta şi-a dat demisia, "din motive personale".

Directoarea care a rezistat cel mai mult în fotoliul de director a fost prinsă cu diverse nereguli de către fostul director al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Maramureş, dr. Cornelica Ilea. Conducerea centrului a fost "decapitată" în toamna lui 2007, iar de atunci lista numirilor şi, respectiv, demisiilor s-a îmbogăţit cu încă două nume. În decembrie anul trecut, Florin Puţ şi-a dat demisia din fruntea Centrului, după ce, sub conducerea sa, două minore au rămas gravide, iar cel puţin opt copii aflaţi în plasament s-au ales cu dosare penale. La vremea demisiei, Puţ îşi explica decizia prin lipsa sprijinului DGASPC în atragerea de personal medical şi de educaţie, a dotărilor necesare, precum şi prin comportamentul infracţional al multor tineri aflaţi în grija sa.

• Trei luni de şefie pentru Chindriş

Medicii de familie s-au pus de acord, la ultima şedinţă a Societăţii Naţionale de Medicină a Familiei (SNMF), asupra examenelor anuale de bilanţ care trebuie făcute pacienţilor. O discuţie pe această temă era necesară, având în vedere că legea nu este prea explicită în acest sens.

Profitând de faptul că la această şedinţă au participat şi reprezentanţi ai Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) şi ai Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Maramureş, dr. Gheorghe Lascu (preşedintele SNMF Maramureş) i-a întrebat: "Examenul de bilanţ trebuie făcut obligatoriu la toţi pacienţii de pe listă sau numai la cerere?" "Există multe persoane pe care le avem înscrise pe listă, dar care vin foarte rar la cabinetul nostru, de obicei să însoţească un copil sau un bătrân, şi şi-ar dori, din când în când, să-şi facă examenul anual de bilanţ. Cum procedăm în asemenea cazuri?" A primit răspuns de la Carmen Prodan, director responsabil de relaţia cu furnizorii, în cadrul CAS. "Pacienţii trebuie să solicite aceste examene. Contractul-cadru semnat cu CAS nu prevede măsuri pecuniare pentru neefectuarea anuală a acestor examene de bilanţ. Dar ştiţi foarte bine că dumneavoastră trebuie să afişaţi în cabinet, la vedere, lista întreagă a drepturilor pe care le au pacienţii", a precizat Prodan, care a fost completată de preşedintele CAS, dr. Alexandru Deac.

Ape tulburi în sistemul educaţional românesc. Rectificarea bugetului - şi aşa lovit de criză -  afectează şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI). Actualul ministru, Ecaterina Andronescu, afirmă că se încearcă o optimizare a fondurilor de care dispune ministerul pe care îl conduce. Însă, chiar şi aşa, nu se va acorda niciun leu (vechi!) pentru continuarea lucrărilor din şcolile româneşti.

Nici la nivelul judeţului Maramureş, situaţia nu e roz. Majoritatea şcolilor din mediul rural din judeţ sunt "în şantier". Elevii sunt nevoiţi să înveţe în praf, printre găleţi şi saci cu ciment. Grav este că situaţia nu se va ameliora nici în decursul acestui an. Bani de la bugetul de stat nu vor veni în scopul continuării lucrărilor. Unii reprezentanţi ai primăriilor au demarat lucrări în avans, în speranţa că vor primi ulterior de la MECI banii necesari pentru terminarea reabilitărilor şi se află acum în situaţia nefericită de a nu putea achita sumele restante către firmele care au efectuat lucrările. Ce să mai vorbim de finalizarea lor?!

Repertoar numismatic. Datorită puţinelor săpături arheologice, cele mai multe dovezi privind locuirea Maramureşului în antichitate sunt reprezentate de monedele descoperite aici, monede care au fost produse la faţa locului sau au ajuns în regiune prin intermediul schimburilor comerciale. Lista de mai jos cuprinde o parte a descoperirilor numismatice efectuate în Maramureşul ultimului secol şi jumătate.

Monede greceşti:

-Rozavlea: tetradrahmă thassiană. Monedele de acest tip au ajuns în Maramureş şi în nordul Transilvaniei prin secolele II-I a.Cr.

Monede celtice:

-Maramureş: loc neprecizat, piese celtice „scyphate” din aur (cu o faţă concavă şi alta convexă, dând impresia unor mici cupe), descoperite probabil pe valea Tisei, într-un sit cu influenţe celtice (Malaja Kopania, Crăciuneşti, Slatina sau Rusche Pole, locuri unde se spune că ar fi fost descoperite monede din aur).

-Sighet: 5 monede de tipul Ramna B grupa D, dintre care două divizionare, având pe avers un cap uman, iar pe revers un călăreţ (respectiv o pasăre, la piesele divizionare). Provin din tezaurul dacic (vezi mai jos).

Sugata Mitra, în cadrul unei conferinţe LIFT deşfăşurată în 2007 şi prezentată pe site-ul TED.com, vorbeşte despre proiectul său, gaura-în-perete, o serie de experimente ce au arătat că, în absenţa oricărei intervenţii din partea adulţilor sau oricărui tip de educaţie primit, copiii pot învăţa singuri, şi se pot învăţa unii pe ceilalţi dacă sunt motivaţi de curiozitate si de interesul celor cu care vin în contact. Copiii ce au participat la acest proiect, şi-au dat singuri seama de cum să folosească un calculator – şi apoi i-au învăţat şi pe ceilalţi. Evident, se naşte întrebarea, ce altceva mai pot copiii să înveţe singuri?

În primul trimestru al acestui an, în Maramureş, infracţiunile silvice au fost în creştere faţă de perioada similară a anului trecut. Astfel, în ceea ce priveşte tăierea arborilor, în acest an s-au înregistrat 38 de infracţiuni, cu un volum total de masă lemnoasă de 506 mc. Valoarea lemnului dispărut se ridică la 137.790 de lei. De asemenea, s-au înregistrat 73 contravenţii, cu un volum de masă lemnoasă de 67 mc, în valoare de 9.219 lei. Cele mai multe infracţiuni s-au înregistrat pe raza Ocoalelor Silvice Poieni (13), Vişeu (9) şi Mara (6). Personalul silvic nu a reuşit să justifice 252 mc de lemn, în valoare de 58.377 lei. Prejudiciul în această situaţie va fi recuperat de la pădurarii gestionari ai cantoanelor silvice, cărora li se vor reţine bani din salariu. Anul trecut în primele trei luni ale anului s-au înregistrat 36 de infracţiuni silvice, cu un volum total de masă lemnoasă de 411 mc, în valoare de 77.845 lei. Prin cele 66 de contravenţii s-au înregistrat 66 mc de lemn tăiat fără forme legale, în valoare de 7.501 lei. 168 mc de lemn, în valoare de 15.800 de lei, nu au putut fi justificaţi de pădurari. Banii au fost recuperaţi de la pădurari.