Un ucrainean a fost retinut la frontiera din Maramures avand asupra sa 17 kilograme de bijuterii din aur si argint. Informatia a fost data publicitatii de catre oficialii din Bucuresti ai Autoritatii Nationale a Vamilor iar ulterior s-a vehiculat informatia ca obiectele din metale pretioase urmau sa fie valorificate pe piata si ca autoritatile ar avea de mai multa vreme informatii despre o filiera care se ocupa cu astfel de practici in zona Maramuresului.

  In jurul orei 18:00, datele referitoare la captura record au fost confirmate pentru citynews.ro si de catre reprezentantii Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera. Acestia au aratat ca ucraineanul a fost retinut in vama din Sighetu Marmatiei si ca "obiectele suspecte" erau ascunse sub bagaje, ele nefiind declarate de catre proprietar.

  Politistii de frontiera au aratat ca deocamdata doar se presupune ca e vorba de bijuterii din aur, respectiv argint si ca e nevoie de o expertiza pentru a arata clar valoarea obiectelor descoperite. Pentru ca se crede ca e vorba de un caz de contrabanda, s-a apelat si la procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism.

In data de 18 iunie a.c., in jurul orei 18.00, pe timpul executarii misiunilor de supraveghere si control a zonei de competenta, politistii de frontiera din cadrul Sectorului Sighet au observat pe malul romanesc al raului Tisa trei persoane care se deplasau spre interiorul tarii.

Cei in cauza nu avea acte de identitate asupra lor, aspect ce a trezit suspiciuni cu privire la scopul prezentei in zona, fiind condusi la sediul sectorului pentru verificari. Astfel, s-a stabilit ca sunt cetateni ucraineni si se numesc A. Vasilovici de 17 ani, N. Yurovici de 17 ani si B. Ivanovici de 16 ani, toti trei din localitatea Biserica Alba.

Cele trei persoane au declarat politistilor de frontiera maramureseni ca au trecut Tisa inot, deci stiau ca este ilegal, pentru a se distra cateva ore in Romania.  Acestia au sperat ca nu vor fi depistati de catre autoritati si intentionau sa se intoarca in Ucraina in acelasi mod.

Până să fie arestat preventiv, Dănuţ Grigore Timiş a mai fost cercetat în alte şapte dosare

“În sfârşit!”, pot spune borşenii după ce Dănuţ Grigore Timiş (33 ani), zis “Butanu”, principalul suspect în dosarul de ultraj, ultraj contra bunelor moravuri, port ilegal de armă albă şi ameninţare, ce a avut loc în 7 iunie, în oraşul Borşa, a fost arestat preventiv pentru 29 de zile. În ultima săptămână, din ordinul prim-procurorului din Vişeu de Sus, Grigore Timiş a fost internat la Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei, secţia Psihiatrie-Adulţi, pentru efectuarea unei expertize neuro-psihiatrice de specialitate.

Specialiştii au decis că bărbatul a acţionat cu discernământ în seara zilei respective, când la ora 21.25 a intrat cu o sabie ninja în sediul Primăriei Borşa, unde i-a ameninţat cu moartea atât pe Remus Şteţco, primarul oraşului, cât şi pe viceprimarul Găvrilă Bota. “Acolo a adresat injurii şi ameninţări primarului şi viceprimarului motivând că Primăria a atacat cu apel o hotărâre judecătorească în care el era interesat”, precizează comisar Voichiţa Zehan, purtător de cuvânt al IPJ Maramureş.
La momentul respectiv, la faţa locului au fost dirijate două patrule, una de poliţie şi una de jandarmi. Numai că Dănuţ Grigore Timiş a apucat să plece. Cu toate că a fost căutat de poliţie, nu a fost prins. Ulterior s-a stabilit că borşeanul a urcat în Munţii Rodnei, în zona Lacului Ştiol, la o stână.

Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Poienile de sub Munte are o istorie de peste cinci decenii, o istorie mai mult decât interesantă, una chiar cumplită, am putea spune. În trecut, era unul dintre primii "sâmburi" ai persecuţiei politice. Ce a devenit azi Centrul de Îngrijire de la Poieni este un tărâm situat între uitare şi disperare, unde nu se vede decât singurătatea şi durerea.

Înainte de 1989, Centrul de Îngrijire şi Asistenţă de la Poienile de sub Munte aparţinea de Ministerul Muncii. Apoi, a trecut la Asistenţă Socială. A fost, iniţial, cazarma unui batalion de Grăniceri. Grănicerii s-au mutat la Petrova şi cazarma a fost predată Ministerului Muncii de pe atunci. În 1956, la 1 octombrie, primul lot de asistaţi a intrat pe poarta unităţii. Erau însă un alt soi de "bolnavi"... erau cei care înjurau sistemul, cei care îndrăzneau să critice Guvernul Gheorghiu-Dej. Era "Primul Lot". Aşa a rămas în istoria Centrului primul grup de oameni ce a fost trimis la Poieni.

• Trecutul persecuţiilor, prezentul nepăsării

Prin 1955, la Centrul de la Poieni erau "internaţi" cam 350 de oameni, ceea ce însemna paturi spuraetajate, geamuri sparte de cei cu probleme psihice, mizerie şi condiţii inumane. Erau însă alte vremuri, care, din fericire, au fost date uitării. Condiţiile de azi sunt decente, în raport cu acele timpuri. Şi pacienţii sunt de o cu totul altă factură. Atunci, singurele probleme le făceau cei "răzvrătiţi".

În Maramureş, s-au înscris, pentru sesiunea iunie-iulie 2009 a bacalaureatului, în jur de 5370 de elevi. Examenul maturităţii va debuta, ca până acum, cu probele orale. Prima probă se va desfăşura luni şi marţi, 22-23 iunie, la Limba şi literatura română.

În 23-24 iunie, va avea loc proba la Limba şi literatura maternă, iar  în 24-25 iunie, la Limba şi literatura modernă. Probele scrise vor începe vineri, 26 iunie, cu examenul la Limba şi literatură română. Urmează, pe 29 iunie, proba scrisă la Limba şi literatura maternă, 30 iunie - proba obligatorie a profilului, 1 iulie - o probă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării (scrisă sau practică), 2 iulie - o probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare corespunzătoare specializării (probă scrisă sau practică), 5 iulie - afişarea rezultatelor (până la ora 16.00) şi depunerea contestaţiilor (orele 16.00 - 20.00), 7-8 iulie - rezolvarea contestaţiilor, 9 iulie - afişarea rezultatelor finale.

• Fără contestaţii la probele orale

Cei cărora nu le-a surâs norocul în prima sesiune au posibilitatea de a participa şi la sesiunea de toamnă, care va debuta pe 17 august cu proba orală la Limba şi literatura română. Înscrierea candidaţilor pentru cea de-a doua sesiune are loc în perioada 13-17 iulie.

Alexandru Deac face un apel la înţelegere şi promite că problema îşi va găsi rezolvarea în perioada imediat următoare

Casa Asigurărilor de Sănătate Maramureş a primit o parte din fondurile necesare în vederea continuării activităţii sanitare. Banii au fost repartizaţi unităţilor sanitare cu paturi, dar şi Serviciului Judeţean de Ambulanţă. Cei mai nedreptăţiţi de această repartiţie sunt medicii de familie. Suma care revine acestui sector acoperă doar plata integrală a serviciilor efectuate în luna mai. Conducerea CAS speră să obţină alte fonduri şi în luna iulie să achite toate datoriile către medicii de familie din judeţ.

Recent, la Constanţa s-a desfăşurat o întâlnire de lucru organizată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, scopul principal fiind informarea asupra situaţiei cu care se confruntă filialele judeţene. La întrunirea de la malul mării au participat toţi preşedinţii de CAS din ţară. CAS Maramureş a fost reprezentantă de Alexandru Deac, preşedinte-director general. Participanţii au purtat discuţii privind unele probleme importante cu care se confruntă domeniul sănătăţii publice: dificultăţile întâmpinate în procesul de contractare, contul de execuţie la 31 mai 2009, situaţia utilizării creditelor bugetare deschise, evoluţia consumului de medicamente în primele cinci luni, estimarea nivelului de cheltuieli pentru asigurarea minimului necesar al nevoii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale până la sfârşitul acestui an.

O mică delegaţie din Kiev, însoţită de reprezentanţi ai Ambasadei  Ucrainei la Bucureşti, ai Consulatului  General al Ucrainei la Suceava şi ai conducerii Uniunii Ucrainenilor din România a intrat ieri în Maramureş, primul popas făcîndu-se în  comuna Poienile de sub Munte, una dintre cele mai mari localităţi rurale din România şi cea mai mare din Maramureş în care trăiesc circa 12 mii de  etnici ucraineni. Kievenii au adus cu ei „Ştergarul Unităţii Naţionale  Ucrainene”,  ştergar lung de 9,3 metri cu zeci de broderii realizate  în specific ucrainean, în provinciile istorice ale Ucrainei, la care au trudit 2 ani, 80 de persoane cu vîrste cuprinse între 6 şi 80 de ani.
Dacă spunem că unele ţesături sunt cu fire aurite,atunci am putea compromite traseul acestui simbol cultural, care a străbătut deja 14 ţări, printre care se numără  Canada, SUA, Portugalia, Spania, Italia,  Franţa, Germania, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova.
Ştergarul  expus ieri la Poieni, alături de costume populare din diversele regiuni ale ţării vecine şi prietene, cum se spunea acum 20 de ani, va ajunge azi la Rona de Sus, iar mîine, la Sighetu Marmaţiei.
În reşedinţa Maramureşului istoric, lunga ştergură va putea fi văzută la Sala Radio Sighet, de la ora 16, cînd oaspeţii ucraineni şi oficialităţile locale vor vorbi nu numai despre scopul acestui ştergar itinerant, dar vor inaugura  şi noua emisiune radio în limba ucraineană la postul teritorial de radio Sighet, care emite şi în limba română, două, trei ceasuri pe zi. Emisiunea în limba ucraineană va fi difuzată în fiecare vineri, de la ora 19 - se bucura preşedintele UUR Maramureş, prof. Miroslav Petreţchi.

Avem parlamentari datori vanduti, dar cu economii la banca. Cei zece maramureseni din Parlamentul Romaniei si-au facut publice averile iar daca e sa calculam sumele scrise in declaratii, sub semnatura, cei mai multi locuitori ai judetului nici macar nu indrazndesc sa isi imagineze ca ar putea vedea in viata lor atatia bani la un loc. Unii dintre deputati si senatori au investit serios in actiuni si afaceri, altii au cumparat tablouri si bijuterii de zeci de mii de euro, dar cei mai multi au insistat pe achizitiile imobiliare. Deputatul Nicolae Bud a cumparat obiecte de arta si cult in valoare de 100.000 de euro, in timp ce Catalin Chereches detine propiretati de valoare, dar are de inapoiat mamei sale 1,5 milioane de euro! Surpriza e ca ca parlamentarii maramureseni nu sunt foarte pasionati de masini ultimul-racnet, ba chiar unul dintre ei detine un... Trabant. Mai jos, puteti citi pe larg cum au investit bani alesii judetului, cat castiga impreuna cu sotiile lor si ce proprietati detin in prezent.

Gheorghe Mihai Birlea, senator PD-L, colegiul 3, Maramures Nord
Detine un teren intravilan la Ocna Sugatag, in suprafata de 880 de metri patrati, doua apartamente in Sighetu Marmatiei, pe numele sotiei, cu o valoare de 25.000 de euro, iar fiul sau are o casa de vacanta in Ocna Sugatag evaluata la 15.000 de euro.
Are o masina Kia Sportage, luata in leasing acum trei ani, si datorii la banci de... peste 54.000 de euro.
Venituri incaseaza de la Universitatea de Nord si Universitatea Babes Boliay, iar cu ceea ce primeste de la parlament insumeaza pe an circa 80.600 de lei. Sotia sa, care e asistent medical, primeste din salarii 15.772 lei.

Numarul locurilor in taberele pentru elevi si studenţi organizate de Ministerul Tineretului si Sporturilor (MTS) a fost majorat anul acesta la 65.000, iar o treime dintre ele sunt gratuite.

Potrivit unui comunicat de presa al MTS, in aceasta vara vor fi disponibile 10.166 de locuri in taberele sociale, fata de numai 6.048 in 2008, iar 8.166 dintre aceste locuri sunt destinate copiilor ce proven din familii cu posibilitati financiare reduse. Aceste locuri vor fi distribuite prin intermediul Directiilor Judetene pentru Tineret, iar costurile legate de cazare, masa si transport vor fi asigurate integral de MTS. Restul de 2.000 de locuri din taberele sociale vor fi puse la dispozitia copiilor romani din diaspora, printr-un program organizat impreuna cu Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul Transporturilor.

A crescut si numarul locurilor asigurate in taberele de vacanta pentru copiii cu dizabilitati si insotitorii lor, la 3.305 locuri, fata de 2.843 cate existau in 2008. MTS plateste si in acest caz integral costurile legate de cazare, masa si transport.

Cele două municipii maramureşene, Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei, vor fi transformate temporar în "centre" de preluare a deşeurilor din tot judeţul. Asta în urma indolenţei autorităţilor, care au neglijat proiectul de gestionare integrată a deşeurilor, proiect despre care se tot discută de aproape doi ani, dar care nu se implementează.

Depozitele de gunoi neconforme trebuie închise până în 16 iulie, aceasta este directiva Comisiei Europene. Reprezentanţii Consiliului Judeţean (CJ) Maramureş susţin că proiectul de gestionare integrată a deşeurilor a intrat în linie dreaptă. Amplasarea celor două puncte de reciclare şi prelucrare a deşeurilor - principala problemă în implementarea acestui proiect - au fost stabilite la Lăpuşel şi Rozavlea. "La Lăpuşel nu există probleme, însă pentru partea de nord a judeţului aşteptăm rezultatul studiilor pentru a şti dacă amplasamentul este bun. Sperăm să finalizăm documentaţia cât mai repede, iar în luna octombrie să putem depune proiectul la Bruxelles", a declarat directorul executiv al Direcţiei Tehnice din cadrul Consiliului Judeţean Maramureş, Grazziella Bolma.