In plina criza financiara, deputatii nu fac deloc economii cand vine vorba de banii publici. Parlamentarii au vorbit de mii lei noi la telefon si au incasat diurnele de deplasare la Bucuresti in perioada de vacanta. In campania electorala din aprilie, alesii neamului au decontat pentru transport in tara zeci de mii de lei. Camera Deputatilor a publicat pe site toate cheltuielile fiecarui deputat pe primele patru luni ale anului 2009. Indemnizatie, diurna de deplasare, cheltuieli cu biroul parlamentar si factura la telefoanul mobil - sunt prezentate la fiecare deputat in parte. 

In vacanta deputatii au fost platiti pentru deplasari

Chiar daca in luna ianuarie nu au fost la munca, (sesiunea paralmentara incepand in februarie) deputatii au primit diurnele pentru deplasare la Bucuresti, deplasare in teritoriu si mai mult de atat, li s-a decontat si cazarea in Bucuresti. Pe site-ul Camerei la capitolul luna ianuarie sunt trecute toate platile efectuate catre fiecare deputat in parte.

Vasile Mihali, directorul Casei de Cultură Borşa: “O singură noapte pe an, Dumnezeu rânduieşte un răstimp de linişte, când stau în cumpănă toate stihiile, şi cerul cu stele, dar şi vânturile”. 
Miercuri, 24 iunie, în oraşul Borşa, aşezare cu un peisaj de basm (francezii care au participat la cursurile de dans organizate recent de Casa de Cultură afirmau că este “a doua Elveţie”), are loc o nouă ediţie, a XXVII-a, a Festivalului Folcloric Interjudeţean “Nopţi de Sânziene”. La această ediţie, Maramureşul este reprezentat de ansamblurile “Bujorul”, “Anghelina” şi Orchestra “Fraţii Mihali”, toate din Borşa, “Sălişte” - Sălişte, “Dumbrava” - Vişeu de Jos, “Dobaşii” - Vadu Izei, “Codrişorul” - Leordina, “Tileguţa” - Petrova şi “Izvorul Izei” - Săcel. Din Bistriţa Năsăud vin “Păunaşii” din Salva, iar Suceava va fi reprezentată de “Cetina”, din Vama. Peisajul va fi întregit de expoziţii ale meşterilor populari din zonă. Startul manifestărilor se va da la ora 17, cu parada portului popular, pe traseul Casa de Cultură - Perla Maramureşului. Între orele 18 şi 22 va avea loc spectacolul muzical-coregrafic “Făclii de Sânziene”, susţinut de ansamblurile participante în regia şi coregrafia lui Vasile Mihali. Deschiderea festivalului o va face Ansamblul “Bujorul”, Şcola Generală Nr. 1 Gară, instructor prof. Tatiana Timiş, cu un moment specific evenimentului din care nu vor lipsi cunoscutele versuri: “În noaptea Sânzienelor/ Între cer şi pământ,/ Iubite de lună şi vânt,/ Plutesc peste plaiuri.../ Alături de zâne cântând./ Cununi împletesc,/ Din razele lunii,/ Din flori alese,/ Proaspăt culese”.

Despre Sighetul copilăriei mele am evitat să scriu. Habar n-am din ce pricină. La intrarea în oraş, cum faci la dreapta dinspre Vadu Izei, ajungi pe strada Făget. Cam pe unde e Muzeul Satului astăzi. O străduţă mărginită de Rocnişoara. Multe case aveau nuci umbroşi în curţi. De acolo, mergeam cu autobuzul (patru staţii) şi eram în centrul oraşului.

Scriu aceste rânduri de drag de Sighet. Poate din pricină că-n ultimii ani am trecut adesea prin ORAŞ şi nu am adăstat măcar preţ de-o noapte. Deh, preocupările fiecărei zile te dezvaţă să te bucuri de ceea ce iubeşti.

Aşa treceau săptămânile de vacanţă ale copilăriei mele. Bunicii, Făgetul, Rocnişoara, nucii din curţi şi oraşul. Da’ ce ORAŞ! Toată Valea Izei, oamenii locului, nu mergeau la Sighet, mergeau la ORAŞ. Sighetul era ORAŞUL. Unic. Primordial. Mai erau în Europa şi alte oraşe. Multe. Foarte multe. Dar Sighetu era ORAŞUL.
Din 1326, de când apare o primă atestare scrisă a localităţii, istoria acestor locuri e fabuloasă. Până şi în listele papale apare, la 1334, un Benedict paroh de Sighet, devenit apoi "rector eclesie de Zygeth". Sigur că-n mixtura istorică era obligatorie prezenţa lui Ludovic I, regele Ungariei, care la 19 februarie 1352 dă privilegiile orăşeneşti şi Sighetului, extinzând, practic, ceea ce acordase, la 1329 Carol Robert aşezărilor Vâsc, Hust, Teceu, Câmpulung.

Politistii de la Biroul Urmariri l-au identificat pe Dacian J. (27 ani), din Sighetu Marmatiei. Tanarul era condamnat la doua luni inchisoare pentru tentativa la furt calificat. El isi va executa pedeapsa in Penitenciarul Baia Mare. Tot la Sighet, politistii l-au prins pe Adrian B. (20 ani), din localitate. Pe numele acestuia, Judecatoria Sighetu Marmatiei a emis un mandat de executare a pedepsei inchisorii prin care era condamnat la o luna detentie pentru comiterea infractiunii de furt calificat.

Bacalaureatul a inceput cu probleme in Maramures. Asa cum era de asteptat, unii dascali au renuntat sa mai intre in salile de examen data fiind ca grila de plati prevazuta pentru derularea acestei activitati prevede cu 50% mai putini bani decat anul trecut.

Inaine de inceperea probei orale a bacalaureatului un numar de cinci presedinti de centre au fost inlocuiti, asa cum prevede metodologia, cu inspectori scolari sau directorii unitatilor respective, ca urmare a faptului ca nu s-au prezentat la examen.Este vorba despre colegiul Tehnic si colegiul CD Nenitescu din Baia Mare, de liceul Regele Ferdinand si Grupul Scolar de Industrie Mica si Servicii Sighetu Marmatiei, respectiv de liceul Petru Rares din Targu Lapus.

"Conform notei emise de Ministerul Educatiei si a metodologiei de examen, Inspectoratul Scolar i-a inlocuit chiar in aceasta dimineata pe cei cinci presedinti, astfel ca examenul a inceput la timp si se deruleaza conform orarului", a declarat pentru citynews.ro purtatorul de cuvant al institutiei, Pavel Filip. 

Meteorologii au emis, luni, o avertizare de Cod portocaliu pentru cinci judeţe din ţară. Vizate suntjudeţele Caraş-Severin, Mehedinţi, Gorj, precum şi zona de munte a judeţelor Hunedoara şi Vâlcea.

Atenţionarea este valabilă pentru intervalul 22.06.2009, ora 16:00 - 23.06.2009, ora 09:00.

Potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie, în această perioadă cantităţile de apă vor depăşi local 50 l/mp şi izolat 80 l/mp.

În această perioadă, gradul de instabilitate atmosferică se va accentua treptat în majoritatea regiunilor, începând cu zona vestică şi sud-vestică a ţării. Sunt aşteptate averse de ploaie, descărcări electrice şi intensificări ale vântului cu aspect de vijelie, dar şi căderi de grindină.

În Banat, Crişana, Oltenia, Muntenia şi zona de munte, ploile vor avea şi caracter torenţial, iar cantităţile de apă vor depăşi local 20 - 25 l/mp şi, izolat, 50 l/mp, în 24 de ore.

Codul Galben este valabil pentru judeţele Arad, Timiş, Hunedoara, Caraş Severin, Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Dolj, Olt, Argeş, Teleorman, Giurgiu, Prahova, Dâmboviţa, Ilfov, municipiul Bucureşti, dar şi pentru anumite regiuni din Maramures, Bihor, Cluj, Alba, Sibiu, Buzău şi Vrancea.

Vineri, la ora 10.50, Ştefan D. de 22 de ani din Borşa, conducea pe DN 18 un autoturism. Într-o curbă deosebit de periculoasă spre dreapta a efectuat o manevră neregulamentară de depăşire a unei căruţe şi a intrat în coliziune lateral stânga cu un autoturism condus regulamentar din sens opus de către Florina B. de 20 de ani din Baia Mare. În urma impactului nici o persoană nu a fost rănită însă maşinile au fost serios avariate. Ştefan D. a fost sancţionat contravenţional şi i-a fost reţinut permisul în vederea suspendării dreptului de a conduce.
Duminică, la ora 10.00, s-a produs un alt accident. Nicoară S. de 68 de ani din Borşa conducea un moped neînregistrat. La un moment dat s-a dezechilibrat şi a căzut pe carosabil. Bărbatul a suferit vătămări corporale şi a fost internat la spital.

Sâmbătă 20.06.2009, în jurul orei 16.20, patrula de ordine publică a Jandarmeriei Sighetu Marmaţiei, în timp ce se afla în serviciu în zona pieţei agroalimentare, situată pe strada Libertăţii, a surprins-o pe M. Doina, în vârstă de 45 ani, din Vadul Izei, în timp ce oferea spre vânzare ţigări de provenienţă ucraineană, fără a deţine documente asupra mărfii şi fără a se afla într-un loc amenajat în acest sens. Pentru fapta sa, femeia a fost sancţionată cu amendă contravenţională în valoare de 1000 lei şi s-a dispus confiscarea mărfii pe care o avea asupra ei.

Deşi locuitorii străzii Cloşca din Sighet plătesc impozite aferente unei zone centrale, din cauza indolenţei manifestate de autorităţi, aceştia au parte de condiţii inumane de trai, ei nefiind conectaţi la reţeaua de apă şi canalizare a municipiului. Situaţia este şi mai greu de înţeles, atâta timp cât aceste facilităţi există, reţeaua nefiind introdusă de multă vreme în zonă.

Mai mult, strada Cloşca se învecinează cu strada Crişan, unde recent au fost executate lucrări care au constat în introducerea reţelei de apă şi canalizare, precum şi de asfaltare a străzii.

• Mirosuri insuportabile din cauza dejecţiilor

În pofida faptului că după multe aşteptări se credea că instalaţiile vor deveni operaţionale, locuitorii de pe Crişan nu pot încă să beneficieze de canalizare şi apă, din cauza unor defecţiuni tehnice apărute. Reprezentanţii autorităţilor au venit să discute cu oamenii care locuiesc pe Crişan şi i-au pus să semneze o declaraţie pe proprie răspundere că nu vor folosi canalizarea. Unii, însă, au folosit-o, dejecţiile deversându-se aiurea. Din cauza temperaturilor ridicate din ultima vreme, mirosul a devenit insuportabil. 
"Numai asta ne mai lipsea. Nu este destul că suportăm praful de pe strada care nu a fost niciodată asfaltată. Nu avem apă, nici canalizare. Ne descurcăm cum putem, cu pompe şi fose septice. Nu este corect, atâta timp cât plătim impozite. Avem pretenţia să ne ajute cineva", a spus Mihaela Belea.
Oamenii din zonă sunt, pe bună dreptate, intrigaţi de ce se întâmplă şi sătui de… promisiuni electorale.

Inundaţiile din luna iulie a anului trecut au produs importante pagube materiale şi, din nefericire, s-au soldat şi cu pierderea de vieţi omeneşti. Pe lângă debitele istorice ale râurilor, o cauză a fost şi nepăsarea manifestată în ceea ce priveşte zonele de protecţie aferente sistemelor de apărare împotriva inundaţiilor.

Pentru a se diminua efectele inundaţiilor, pe malurile râurilor, în dreptul localităţilor, au existat crânguri de vegetaţie. Odată cu trecerea timpului, din cauza inconştienţei unor oameni, dar şi a nepăsării manifestate de autorităţi, aceste crânguri au dispărut. Consecinţele au fost vizibile. Este destul să amintim faptul că Sighetu Marmaţiei a rămas fără apă potabilă o bună perioadă de timp, fiind afectate pompele din frontul de captare a apei de la Crăciuneşti.
Municipiul Sighet este situat între râurile Iza şi Tisa. Pentru a fi apărat de inundaţii, au fost construite diguri de protecţie. Potrivit Legii Apelor nr. 107 (din 25 septembrie 1996), toată lungimea dig-mal aferentă cursurilor de apă îndiguite, dacă este mai mică de 50 m, este zonă de protecţie.

• Municipiul Sighet are de suferit la fiecare revărsare a apelor

În realitate, aceste prevederi nu sunt respectate. S-a ajuns în situaţia în care terenurile din zona de protecţie să fie intabulate pe persoane fizice. Asemenea cazuri pot fi găsite în zona îndiguită a râurilor Iza şi Tisa, în preajma municipiului Sighet.