Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.

A scris lucrări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…

Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Preferăm să prezentăm în continuare variantele comparate, franceză– română pentru facilitarea eventualelor corecturi ale traducerii în limba română.

Text franceză 9.35.: Claudius Aeliani scrie în istorisiri diverse/Varia Historia 9.37: < Orgueil d'Antisthène. SOCRATE s'étant aperçu qu'Antisthène (37) affectait de mettre en vue une partie de son manteau qui était déchirée à force de service : "Ne cesserez-vous point, lui dit-il, de nous montrer votre vanité (38) ?">preluat din traducerea franceză din limba greacă cu note de M. Dacier, Paris, Imprimeria lui Auguste Delalain, 1827, de pe site-ul: remacle.org/bloodwolf/ historiens/elien…).

FIȚI ALĂTURI DE NOI ȘI ANUL ACESTA!
Concursul național de literatură și jurnalism sportiv „Un Condei numit Fair-Play”

Concursul național de arte plastice „Jocurile Olimpice în imaginația copiilor”

ediția 2021 – ONLINE

Comitetul Olimpic si Sportiv Român (C.O.S.R.), prin Academia Olimpică Română (A.O.R.) în parteneriat cu Ministerul Educației, va desfășura și în acest an concursurile naționale devenite, deja tradiționale:

·       Concursul național de literatură și jurnalism sportiv „Un Condei numit Fair-Play”, ajuns la cea de-a XXI –a ediție.

·       Concursul național de arte plastice „Jocurile Olimpice în imaginația copiilor”, ajuns la cea de-a XXIX –a ediție.

Pandemia SARS COV 2 ne-a distrus sau ne-a alterat viața într-un mod fără precedent în ultima sută de ani. Valorile și prioritățile s-au schimbat, mergând până la răsturnarea lor totală. Nimic nu mai este cum a fost și probabil nici nu va mai fi. Printr-o stranie coincidență pandemia aceasta a izbucnit la 100 de ani de la încetarea pandemiei de gripă spaniolă, considerată cea mai tragică din istorie și care, conform informațiilor oficiale, a infectat aproximativ 500 de milioane de oameni în întreaga lume (o treime din populația planetei) și se estimează că a provocat moartea a 50-100 de milioane de oameni. În România, gripa spaniolă a produs 100.000 de victime, printre care și generalul Eremia Grigorescu. Regina Maria însăși a fost printre românii care au contractat boala, dar a supraviețuit.  

Antroponimul Murtaza este extrem de frecvent în Dolj (deh, olteni cu cobiliţe, de-ai noştri, daco-români), dar şi în judeţul Constanţa, atât la turco-tătari, cât şi la două persoane probabil originare din Oltenia).

Am presupus că antroponimul ar putea proveni dintr-un substantiv sau un verb comun în livoniană, conform livonian tuož- engleză "truth" sau verbului livonian "murtõ, murtõb, murtiz"- engleză"to take care (of)".

Ar putea fi oare derivat şi dintr-un etnonim (anume acela de udmurt, populaţie fino-ugrică uralică probabil) ? Probabil că da. ( articolul o Justificare filologică pentru importanţa ipotezei livoniene P a II-a indică prezenţa prezenţa antroponimului udmurt al armurieruiui Kalashnikov în România).

Explicaţii: Yoné Noguchi este un autor american de origine japoneză de expresie engleză (este posibil şi probabil să fi scris şi în limba maternă). Aceasta este încercarea de traducere a cărţii electronice nr. 62252 de pe Project Gutenberg (gutenberg.org), apărută în 1915 la Londra. Yoné Noguchi este şi tatăl marelui artist (sculptor şi peisagist) Isamu Noguchi, discipol spiritual al lui Brâncuşi.

Redăm variantele engleză-română pentru facilitarea corecturii traducerii.

Engleză: Introduction:

People, like myself, who are more delighted at the National Gallery in Trafalgar Square with, for instance, “A Summer Afternoon after a Shower,” or a “View at Epsom,” by Constable, and with “Walton Reach,” or “Windsor from Lower Hope,” by Turner, than with their other bigger things, will be certainly pleased to see “Temple and Hill above a Lake,” by Sesshu, or “Travellers at a Temple Gate,” by Sesson, representing this interesting Ashikaga period, exhibited in the new wing of the British Museum. 

Preambul: Frontinus a scris despre aprovizionarea cu apă a cetăţii Romei.

Text:  Frontinus în latină (versiunea publicată de Loeb în 1925, acum în domeniul public), engleză (traducere de Charles E. Bennet în ediţia Loeb din 1925) şi română. Texte on-line latină şi engleză pe site-ul educaţional al Univ. din Chicago (uchicago.edu)

Latină 1.21.: <Anio Vetus citra quartum miliarium infra Novum, qui a Via Latina in Labicanam inter arcus traicit, et ipse piscinam habet. Inde intra secundum miliarium partem dat in specum qui vocatur Octavianus et pervenit in regionem Viae Novae ad hortos Asinianos, unde per illum tractum distribuitur. Rectus vero ductus secundum Spem veniens intra Portam Esquilinam in altos rivos per urbem diducitur.>.

Poliţiştii de frontieră din cadrul I.T.P.F. Sighetu Marmației au descoperit și confiscat, în trafic și la ,,frontiera verde”, 18.500  pachete țigări, în valoare de 216.450 lei. Un maramureșean este cercetat pentru contrabandă, iar două autoturisme au fost indisponibilizate la sediul instituției, până la finalul cercetărilor.

Ieri, 26 septembrie a.c., în jurul orei 16.00, la nivelul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Maramureș s-a declanșat o acțiune pe linia prevenirii și combaterii contrabandei cu țigări de proveniență ucraineană, în zona de competență.

Astfel, polițiștii de frontieră în cooperare cu reprezentanții Secției 5 Poliție Rurală Ocna Șugatag au identificat și oprit în trafic, pe raza localității de frontieră Oncești, județul Maramureș, un autoturism înmatriculat în România, despre care se dețineau date că este implicat în transportul de țigarete din contrabandă.

 <Ce înseamnă asta ? O altă ironie de-a ta ?... "Cuţit bleu" în Valogne, Normandia ? Nu-ţi dai seama de ridicol ?> chestionează Doamna, tocmai aşezându-şi servieta grea după revenirea de la muncă.             <Bun. Dar celălalt râu, cel mare se numeşte Merderet, adică "Murdărel"> se justifică co-autorul. <Poate că sem,nifică altceva !>. <Dar literele ş şi ţ sunt specifica limbii române şi se regăsesc în oiconimul Cherbourg şi "Écoute-s'il pleut"> se justifică iar autorul. <Literele ă şi â de ce le ascund ?> se interesă Autoarea. <Poate că nu există în norma limbii franceze transliterarea acestor semne>. <Dar ş la ei e normal ca ch>. <Da. E normal, admise> autorul.

                <Cum se pronunţă fonetic ?>. <É-kouts'ilpleu>. <Deci nu e "cuţit", e "cuţi">. <E-adevărat !>. Şi e pleu, nu bleu !>. <Da, adevărat !> Admise Co-autorul. <Deci de la ce ar veni ?>. <De la o zeitate sau un antroponim trac sau dac gen Cotys>. <Şi pe ce filieră ? Veleti din estul Germaniei ?>. <Mai degrabă alani din Spania împinşi de musulmani şi colonizaţi de regii Franţei>.

                <Deci nu e "cuţit bleu". Fii serios ! Apoi, antroponimele le-ai selectat după apropierea de antroponime româneşti>. <Da> admise Co-autorul.

Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.

A scris lucări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…

Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Text:  Claudius Aeliani în latină, engleză şi română

Latină Liber Undecimus, 17.43: < Panthera in Caria et Lycia non est iracunda, neque saltu admodum valet; corpus ei oblongum et quanquam hastilibus  p251 et lanceis vulneretur, resistit tamen, nec facile concedit ferro, juxta illud Homeri: Quae, quamvis ferro fuerit transfixa, repugnat.>. (preluat de pe site-ul educaţional al Univ. din Chicago).

Cine a fost Bon-Joseph Dacier (născut în Valogne, la 01.04.1742, decedat la Paris în 04.02.1833) ? Istoric, filolog, traducător din greacă a lui Claudius Aelianus, a primit onorurile de cavaler al Imperiului (1813) şi de Baron al Imperiului, îndepinind fucţia de curator al Bibliotecii Naţionale Franceze şi fiind ales ca membru al Academiei Franceze din 1822.

                Normal, în franceză numele semnifică om tare/de oţel. Prenumele e biblic: Iosif, sau Bunul Iosif. Dacă ar fi un etnonim, el ar putea proveni de la un daco-moesian staţionat ca legionar roman într-un mediu cultural grecesc (Scythia Minor, peninsula Crimeea, Grecia, Anatolia sau Egiptul faraonic ptolemeic), căci pasiunea pentru limba greacă pare a se păstra la descendenţii săi. Răspunsul s-ar găsi într-o documentare despre Valogne, speram noi.

                Valogne este o comună din departamentul Manche situată pe valea Merderet, din Normandia, în N-V Franţei, șa S-E de oraşul Cherbourg. In afluent al lui Merderet  se numeşte "Écoute-s'il pleut", altfel spus: "ascultă dacă plouă", deci teoretic o vale seacă care se umple cu apă doar din precipitaţii (dar de verificat). Numele ar avea sens  şi în română (dar inexplicabil): e cuţit bleu (un flux de apă foarte puţin lat, dar adânc, precum o lamă de cuţit ?). Era o comună a coroanei regale, fiind locul unde nobilimea începuse să petreacă verile, însoţindu-l pe regele Franţei, Louis le XIV. De unde supranumele de micul Versaiiles (desuet desigur, actualmente). În secolul al XVII-lea, localitatea era numită Valongias/Valungia care pare a fi de asemenea o deformare din română.  Fiind în zonă normandă, urmele de limbă română nu s-ar putea explica decât prin aport de populaţie din nord-estul Germaniei (zona locuită de veleti, a căror limbă prezintă resturi de limbă română -din spaţiul hunic, adică ausonică-, dat fiind că Danemarca a dominat aria în evul mediu timpuriu). Dar pot fi şi urmele unei limbi latine vorbite cândva în Marea Britanie (dar pierdută destul de iute).

Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.

A scris lucrări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…

Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Preferăm să prezentăm în continuare variantele comparate, franceză– română pentru facilitarea eventualelor corecturi ale traducerii în limba română.

Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.

A scris lucrări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…

Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Preferăm să prezentăm în continuare variantele comparate, franceză– română pentru facilitarea eventualelor corecturi ale traducerii în limba română.

Pe teritoriul controlat de huni se vorbeau următoarele limbi (conform lui Priscus Panites): greaca; limba lor barbară (?); limba hunilor; limba goţilor; limba ausonilor ("atunci când unii dintre dânşii au de-a face cu romaniiŞ) conform Bogdan Mugescu (coordonator)- "Istoria României în texte", Ed. Corint, 2001, pag. 65-66 care redă din Priscus Panites- "Istoria goţilor".

                Am citit despre ausoni în traducerea după Claudiu Aeliani, Istorisiri diverse, 9.16.: Despre Italia. Erau autohtoni în Italia, dar a ajuns limba lor să se vorbească sub huni, în Pannonia.

                Din respect pentru această moştenire, în regatul maghiar s-a adoptat limba ausonilor clasică (latina), ca limbă de cancelarie.

                Dat fiind faptul că maghiarii susţin că nu erau români la descălecarea lor, să fie vorba despre ladino (spaniolyt) ? Dar unde erau autohtonii ? Posibil în bordeie săpate în pământ sau în lacuri şi mlaştini, respirând prin trestii.

                D-stră ce credeţi ? Română, ladină sau ladino(spaniolyt) ? Şi vorbeau greaca sau romaniota ?

Poliţiştii de frontieră din cadrul I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei au confiscat în cadrul unor acțiuni desfășurate la frontiera verde și pe comunicații, 9.720 pachete de ţigări de proveniență ucraineană, în valoare de aproximativ 114.000 lei, marfă ce urma să ajungă pe piața neagră de desfacere din zonă.

Azi dimineață, polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Sarasău în cooperare cu autoritățile de frontieră din Ucraina au desfăşurat o acţiune pe linia combaterii contrabandei cu ţigarete în zona de responsabilitate.

Astfel, în jurul orei 07.05, poliţiştii de frontieră au observat pe direcția localității Remeți, județul Maramureș, în apropierea frontierei de stat cu Ucraina, mai multe persoane care se deplasau dinspre malul râului Tisa spre interiorul țării, transportând în spate mai multe colete voluminoase.

Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.

A scris lucrări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…

Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Preferăm să prezentăm în continuare variantele comparate, franceză– română pentru facilitarea eventualelor corecturi ale traducerii în limba română.

Doamna vine supărată de la muncă. <De ce dai informaţiile fragmentar ?>. <Adică ?>. <Aflu din alte surse că te gândeai la echivalenţe oiconimice pentru antica fortificaţie Zutor. Aşa este ?>. <Mă gândeam doar>. <Până acum gândurile tale erau mai rapide>. <E posibil ca Jitia Vrancea să derive din Zutor, ori poate Ciuta din Buzău.>. <Eşti sigur ?>. <Nu. >. <Dar de ce presupui astfel ?>. <Ca moldovenism, ajutor s-ar pronunţa agiutor, cred. Deci deformarea în Jitia ar fi logică – mai ales dacă ar fi fost şi vechi testamentari-, iar îndulcirea în Ciuta la fel>. <Dar cum puteau ajunge să aibă pronunţia moldoveană ?>. <În faţa invaziilor frecvente, retragerea în zone depresionare izolate intra-montane prezenta mai multă siguranţă>. <Unde ar fi acestea ?>. <În secuime îmi pare mai sigur, dar şi exterior arcului carpatic>. <Nu mai convins>. <Încă gândesc>. <Gândeşte mai repede pentru bolul de orez de astăzi>. <Nu e simplu>. <Ce mai e simplu ?.