Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.

A scris lucrări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…

Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Preferăm să prezentăm în continuare variantele comparate, franceză– română pentru facilitarea eventualelor corecturi ale traducerii în limba română.

Autorul se ridică adesea de la masă fără să spună un elementar "köszönöm", ca şi când ar fi normal să fie servit. Iar la intrarea în bucătărie, adesea nu rosteşte bine-cuvinciosul "jo napot kivanok". (transliterare aleatoare în stilul neglijent al autorului). Iar la sfârşitul mesei, tot el să-şi răspundă singur cu "Szívesen", ca dovadă de politeţe şi respect pentru Doamna. Toate acestea i s-au reproşat. Precum şi faptul că nu aduce dovezi incontestabile ale continuităţii neclintite pe aceste meleaguri (căci refuză munca în ţări vestice, unde ar fi de lucru, pentru că el crede că ar putea fi persuadat să se transforme în sefard). Această atitudine complet nihilistă e total dezavuată, autorul încăpăţânându-se în a scrie literatură eclectică complet neînţeleasă şi articole on-line pro-bono. I se cere ultimativ să facă dovada incontestabilei continuităţi daco-române. Şi să nu se mai plângă de descălecătorii maghiari, care stau cuminţei la ei în Pannonia şi nu ne ocăresc. Am văzut câteva posibile corespondenţe cu localităţi antice în articolul precedent, partea a V prim.

Doamna vine de la muncă: <Dacă vrei să bei lapte, am adus lapte !>. <Voiam lapte praf. Se poate păstra mai mult>. <Bea lapte acum, altădată lapte praf>. <Dar voiam lapte praf>. <O să rog furnicile de la fabrica de lapte praf să strângă laptele praf şi să ţi-l aducă ţie special, cu dedicaţie>. <Furnici ? Insecte ?>. <Dar tu cum crezi că se face laptele praf ? Iau o văcuţă plină de lapte, o saltă sus cu elicopterul şi îi dau drumul de la înălţime mare într-o cuvă a fabricii de lapte praf. Din căderea proprie, tot laptele văcuţei se face praf. Apoi vin furnicile şi strâng grăunte cu grăunte de lapte praf, îl pun în plicuri pe care scrie şi o dată de expirare>. <E oribil. Parafrazându-l pe Dl. Matatias Carp, una din cele mai oribile crime asupra inocentelor văcuţe ale fabricilor de lapte praf. E pur şi simplu groaznic. Chiar le dau drumul de la înălţime ?>. <Da. Din nevoia de a procesa, când prind o văcuţă de lapte o ridică în înalt, apoi îi dau drumul de sus direct în cuva fabricii de lapte praf>. <Groaznic. Oribil. Dar în niciun caz pe Dotty de la Campus. Cea cu "Scoko-pudding mit Puddingflecken vanillegesmack">. <Nu. Pe Dotty o lasă mai la urmă>. <Deci şi pe Dotty ? Dar mie îmi place de Dotty>. <Citeşte eticheta şi spune-mi cum se face>. <84% teljes tej, cukor, módosittot keményitō, maltodextrin,....>. <Citeşte să înţeleg ceva>. <Lapte integral 84 %, zahăr amidon modificat, maltodextrină, pudră de cacao cu conţinut redus de grăsime 1,4 %, aromă, agent de îngroşare, caragenan, extract de curcuma, colorant: extract de ardei roşu, sare>. <Deci are extract de ardei roşu>. 

Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.

 Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Preferăm să prezentăm în continuare variantele comparate, franceză– română pentru facilitarea eventualelor corecturi ale traducerii în limba română.

Text franceză 10.21.: Claudius Aeliani scrie în istorisiri diverse/Varia Historia 10.21: <TANDIS qu'Ariston (39) offrait un sacrifice aux Muses et aux Nymphes sur le mont Hymette, Périctione plaça son fils, qu'elle portait entre ses bras, sur une touffe de myrtes fort épaisse, qui était proche, et alla vaquer au sacrifice - avec son mari.

  Probabil că cea mai bună definiţie a stilului Brâncuşi a oferit-o unul dintre sculptorii britanici, Henri Moore, influenţat de Maestru, care aprecia în 1937: "Brâncuşi este acela care a dat epocii nostre conştiinţa formei pure". În complementaritate, am apreciat că sculptura Dlui. Brâncuşi pare a avea corespondent în esenţialismul concentrat al poemelor gen haiku (drept serii de kaiku-uri sculpturale). Dar portretistica (chipurile) Maestrului sunt esenţializări ale surselor de inspiraţie de o manieră cvasi-reducţionistă. Ne vom opri la câteva, fără să comentăm simbolismul reprezentărilor animaliere şi ale oului (ca început de creaţie a lumii).

                Cea mai înaltă formă estetică, superbă (dar poate puţin rasistă) este Muza adormită de la Galeria Tate din Londra www. tate.org.uk ./ modern/exhibition/brancusi. Trăsăturile sunt perfecte şi extrem de dulci (dar extrem de ariene), într-o marmură albă (sau calcar ?) impecabilă. Să fie o formă de rasism estetic, contracarată cumva de sugestia estetică a variantelor Negresei blonde (o versiune în bronz la Muzeul din Veneţia).

Preambul: Frontinus a scris despre aprovizionarea cu apă a cetăţii Romei.

Text:  Frontinus în latină (versiunea publicată de Loeb în 1925, acum în domeniul public), engleză (traducere de Charles E. Bennet în ediţia Loeb din 1925) şi română. Texte on-line latină şi engleză pe site-ul educaţional al Univ. din Chicago (uchicago.edu).

Latină 1.11.: <Quae ratio moverit Augustum, providentissimum principem, perducendi Alsietinam aquam, quae vocatur Augusta, non satis perspicio, nullius gratiae, immo etiam parum salubrem ideoque nusquam in usus populi fluentem; nisi forte cum opus Naumachiae adgrederetur, ne quid salubrioribus aquis detraheret, hanc proprio opere perduxit et quod Naumachiae coeperat superesse, hortis adiacentibus et privatorum usibus ad inrigandum concessit. Solet tamen ex ea in Transtiberina regione, quotiens pontes reficiuntur et a citeriore ripa aquae cessant, ex necessitate in subsidium publicorum salientium dari. Concipitur ex lacu Alsietino Via Claudia miliario quarto decimo deverticulo dextrorsus passuum sex milium quingentorum. Ductus eius efficit longitudinem passuum viginti duum milium centum septuaginta duorum, opere arcuato passuum trecentorum quinquaginta octo.>.

Preambul: Frontinus a scris despre aprovizionarea cu apă a cetăţii Romei.

Text:  Frontinus în latină (versiunea publicată de Loeb în 1925, acum în domeniul public), engleză (traducere de Charles E. Bennet în ediţia Loeb din 1925) şi română. Texte on-line latină şi engleză pe site-ul educaţional al Univ. din Chicago (uchicago.edu).

Latină 1.10.: < Idem cum iam tertio consul fuisset, C. Sentio Q. Lucretio consulibus, post annum tertium decimum quam Iuliam deduxerat, Virginem quoque in agro Lucullano collectam Romam perduxit. Dies quo primum in urbe responderit, quintus idus Iunias invenitur. Virgo appellata est, quod  quaerentibus aquam militibus puella virguncula venas quasdam monstravit, quas secuti qui foderant, ingentem aquae modum invenerunt. 

Preambul: Frontinus a scris despre aprovizionarea cu apă a cetăţii Romei.

Text:  Frontinus în latină (versiunea publicată de Loeb în 1925, acum în domeniul public), engleză (traducere de Charles E. Bennet în ediţia Loeb din 1925) şi română. Texte on-line latină şi engleză pe site-ul educaţional al Univ. din Chicago (uchicago.edu).

Latină 1.9.: < Agrippa aedilis post primum consulatum imperatore Caesare Augusto II L. Volcatio cos., anno post urbem conditam septingent­esimo nono decimo ad miliarium ab urbe duodecimum Via Latina deverticulo euntibus ab Roma dextrorsus milium passuum duum alterius aquae proprias vires collegit et Tepulae rivum intercepit. Adquisitae aquae ab inventore nomen Iuliae datum est, ita tamen divisa erogatione, ut maneret Tepulae appellatio. 

Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n. A scris lucări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)… Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Text:  Claudius Aeliani în latină, engleză şi română

Latină Liber Decimus Septimus, 17.14: < Eudoxus ait, cui ego hac in re fidem non habeo, alios non prohibeo, se cum Herculis columnas superasset, aves quasdam in stagnis seu lacubus vidisse, bubus majores. Hoc etsi mihi, ut dixi, non verisimile est; quod audivi, tamen omittere nolui.>. (preluat de pe site-ul educaţional al Univ. din Chicago).

Am spus că la orice există un opus. Deci premiul Nobel pentru pace va avea un opus, premiul Nobel pentru război.

Dar crimelor de război ce li s-ar opune ? Evident, crimele de pace. Ce înseamnă crime de pace (unii ar spune crime contra păcii, dar nu ar fi tocmai corect) ? Experimentele nucleare fără sfârşit nu sunt crime de pace (şi nu crime contra păcii)?

Ce ar mai constitui crime de pace ? Destul de multe alte acţiuni iresponsabile. Să fi numit (desemnat) într-o poziţie de decizie şi să decizi ca şcolile să înceapă normal înseamnă iresponsabilitate. Adică  Organizaţia Mondială a Sănătăţii vrea o imunizare de masă etapizată prin forme mai uşoare de boală, iar numiţii (desemnaţii) decid stupid. Sunt atâţia colaboratori ai serviciilor din trei litere care au busturi pe internet. Doar că formele virale evoluează, atrăgând valuri de îmbolnăviri.

De ce sunt acuzaţi românii prin cărţi vehemente şi extrem de vocale de Şipote şi Golta ? De anti israelito-romano-catolicism sau anti israelito-luteranism ori anti israelito-calvinism. Ori de anti iudeo-bolşevism. Cum de unde calvini ? Din Calvini Buzău. Cum să le spui altfel decât calvini ori calvinişti ? De ce s-ar numi o localitate după o religie şi nu după un întemeietor cu numele Calvin (ori Kelvin poate, cine ştie). Câte localităţi se numesc după Luther ? Deşi am văzut că Domnul C-tin Brâncuşi promitea ca viitor lutier. Deci nici vorbă de localităţi după Luther. Dar după domnul Moise ştiţi vreo localitate ? Se pare că ştiau şi jandarmii maghiari: e vorba de Moisei. Mare problemă cu denumirile de localităţi. Dar după Domnul Iisus Christos ? Ar fi vreo Isusiana ? Nu ştim, sincer. Dar după Celsius ? Vreo Celsiana ?

Meciul in direct aici.

Ofiţerul de carieră şi omul de stat român modern Ion Antonescu a fost condamnat după înaintarea trupelor vecinului răsăritean pentru crime de război (de fapt pentru pasivitate şi non-acţiune anti-epidemică în zonele unde fuseseră transferaţi deportaţii, în Hatmanatul lui Gheorghe Duca, hatmanat care i-a fost atribuit acestuia în 1681). De cine a fost condamnat ? De criminalii de război ai statului estic. Pe responsabilii politici actuali cine îi condamnă ? Posteritatea ? Dacă va mai trăi cineva. De ce să se facă "home-school"-ing prin internet (dacă îi putem trimite pe copii în colectivităţi virotice), când sunt atâtea costuri, nu ? Căci internetul costă, nu ? Pentru elevii săraci cine plăteşte ? Ei da, aceia trebuie trimişi la şcoală. Totul costă (inclusiv bizonii la conservă, inclusiv somonul sălbatic radioactiv din Alaska în sost tomat tot în conservă).

            Virusurile sunt organisme simple în continuă transformare. Incidenţa mortalităţii la un val al unei forme stabile de virus ar fi cam de 10 % la început. Pe măsură ce virusul evoluează, nivelul de mortalitate scade (se reduce).

Următoarele informaţii sunt preluate de pe site-ul: http: / emersonkent. com / map_archive/ battle_of_chaeronaea . htm şi reprezintă în principal traducerea informaţiilor din sursa amintită.

Philip al II-lea al Macedoniei a trăit între anii: 382-336 BC şi a domnit ca al 18-lea rege al Macedoniei între anii: 359-336 BC.

Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.

A scris lucrări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…

Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Preferăm să prezentăm în continuare variantele comparate, franceză– română pentru facilitarea eventualelor corecturi ale traducerii în limba română.

Am văzut că Dl. Brâncuşi nu a apreciat caligrafia Verei Moore. De aceea nu ştim în ce mod a apărut John Moore în 1934. Fotografiile ne prezintă fizionomii diferite. Dl. C-tin Brâncuşi are o barbă de ascet (cu tendinţe de sihastru), în timp ce Dl. John Moore pare spân (oricum, fără barbă). Cum putea John Moore să se nască dintr-un ascet ?

Mama e tot timpul certă, tatăl e incert. Dar dacă ascetul ştie că nu a greşit (altfel spus: nu îşi recunoaşte greşeala, ce îi putem reproşa ?).

D-stră ce credeţi ? Şi ce opinaţi în această chestiune ? E bine să avem grijă de prezervative dacă greşim, ca să nu apară copii in-vitro. Dar şi de prosopelele cu poluţii nocturne. Sigur, genetica Dlui Brâncuşi pare bună, să se fi regăsit în vreun fel de bancă ? Acum sunt bănci pentru orice. D-stră ce credeţi ?

Referitor la sculptura Dlui. Brâncuşi, ea pare a avea corespondent în esenţialismul concentrat al poemelor gen haiku. Estetul Brâncuşi exprimă esenţializat modul său de a reda realitatea, drept serii de kaiku-uri sculpturale.