Epuizându-se cumva subiectul sculptură Brâncuşi-Noguchi, ne-am aplecat asupra unui alt remarcabil artist născut pe plaiurile mioritice: new-yorkezul (prin adopţie) Dl. Constantin Antonovici 18.02.1911-05.02.2002, un alt remarcabil artist, considerat de asemenea discipol al Maestrului Brâncuşi. Născut în Cârligi, Neamţ, lucrând personal cu Dl. C-tin Brâncuşi, a obţinut o recomandare scrisă din partea acestuia. A studiat la Iaşi (3 ani, absolvent în 1939), la Viena (2 ani după război cu Fritz Behn), în Tirol (2 ani, în 1945 şi 1947, tehnica lemnului). Ajunge la Paris în 1947, trecând prin Italia, lucrând patru ani acolo până în 1951, cunoscându-l îndeaproape pe Brâncuşi. În România a sculptat altare în lemn pentru biserici.

În 1940 a ajuns în Croaţia, lucrând cu Maestrul Ivan Mestroviç, până la arestarea acestuia de către fasciştii italieni. Este predat se crede germanilor, care pare-se că îl închid (refuzînd înrolarea în serviciul militar ?), dar de reverificat. A fost eliberat şi cu sprijinul unui medic a putut fi eliberat (supravegheat) la Viena. Din 1953 se mută şi trăieşte la New York, trecând prin Canada. Unde în prima perioadă are numai lucrări ecumenice, obţinute prin intermediul Catedralei Sfântul Ioan cel Divin din New York.

Dintre lucrările sale expuse public se amintesc: capacul de marmură mortuar al episcopului William Manning, o cruce de piatră de 2 m pe o faţadă a unei catedrale din New York (Amsterdam Avenue), bustul lui Dwight Eisenhower aflat la Casa Albă.

Fotografiile de pe Centrul Brâncuşi.ro prezintă sculpturi în lemn ale Maestrului Brâncuşi, realizate de C-tin Bucătaru Antonovici.

S-a spus despre renumitul pictor Sabin Bălaşa că era pictor de curte. Dar al cărei curţi ? A curţii Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Cuza. Acolo a realizat pictură murală care i-a adus o notorietate populară (non-academică). Atunci de ce pagina sa wikipedia are versiune în arabă ? Pentru că picta în albastru, precum Dl. Marc Chagall.

Unii vor comenta întrezărind nişte chipuri şi recunoscând în trăsături anumite persoane. Înainte de a comenta şi de a susţine că pictorul ar fi luat locul altora mai merituoşi, cei ce comentează să încerce înşişi să trăiască exclusiv din artă. De ce apar unele chipuri recognoscibile într-o pictură semnată Sabin Bălaşa ? Pentru că Dl. Sabin Bălaşa nu era japonez şi nu rezida în Franţa (într-o țară străină). În plus era sută la sută oltean.

Că artiştii tineri vând mai bine decât Brâncuşi nu e deloc rău. Dar încasările sunt intermitente. De aceea, trebuie să aibă rezerve pentru a trăi (adică să constituie aceste rezerve pentru momentele de recesiune). De aceea încearcă să obţină cât mai mult (preţul cel mai bun) pe o lucrare bună. Asta înseamnă că se vor adresa pieţelor emergente nesaturate şi dornice de achiziţii (Emirate, Hong Kong, etc.)... Un back-ground academic e necesar, dar o recunoaştere non-academică (popularitate) atrage mijloace de existenţă.

S-a spus despre renumitul pictor Sabin Bălaşa că era pictor de curte. Dar al cărei curţi ? A curţii Universităţii Alexandru ioan Cuza. Acolo a realizat pictură murală care i-a adus notorietate. Atunci de ce pagina sa wikipedia are versiune în arabă ? Pentru că picta în albastru, ptrecum Chagall.

În Emirate sunt reşedinţe de lux pe minunate insule artificiale. Pereţii albi exteriori sunt frumoşi, dar cei interiori ? De ce să plăteşti un zugrav dacă există pictori de pictură murală ?

Artiştii tineri vând continuu pe site-urile internet cu mult mai bine decât vindea Brâncuşi. Arta poate fi o investiţie, dar cine manageriază acest tranzit ? Căci o conspiraţie a tăcerii poate face ca arta să nu aibă valoare. Din o sută de oameni din România, 99,9 % vor prefera pictura în orez cu adaosuri chimice. Ce mai e natural astăzi ? Deci mulţi trăiesc din artă, dar mai ales din tranzacţii cu artă, îndeosebi cu cea academică ori din cea cu tehnici speciale. Altminteri nu se poate trăi din artă. Sunt tranzacţii de mii de Euro sau Dollari, din care intermediarii ciugulesc ! La ce-i bună arta ? Când dai o petrecere cu şampanie în piscina de serviciu !? Să vadă oamenii ce scară cromată ai şi ce mozaicuri cu delfini minunaţi ornează piscina de serviciu. Apoi chemi pictorul mural să cureţe piscina de excremente şi vomă, nu ?

Un pasaj din Istoria Românilor I referitoare la descoperirea a ceea ce se apreciază a fi tezaure de aur ori de obiecte de lux (pe atunci, perle de sticlă) are specificaţie cu privire şi la datarea acestor tezaure. Comentăm aspectele legate de aparenţă, nu de context.

Este vorba de tezaurele de la Şmig, lângă Mediaş şi de la Ţufalău, Sfântu Gheorghe, precum şi cel de la Perşinari Dâmboviţa. La Şmig şi Ţufalău s-a descoperit şi aur brut. Ele sunt considerate tezaure tribale.

Care este neclaritatea ? Tezaurul de la Ţufalău, Sfântu Gheorghe include un număr mare de topoare din aur (considerate de ceremonie), iar cel de la Perşinari un pumnal de aur şi topoare de argint, de asemenea de ceremonie.

În realitate, turnarea aurului şi argintului sub formă de topoare şi respectiv de pumnal permitea transportul unui tezaur prin teritorii nesigure, unde nu exista Lege. Ori reprezenta o captură de la negustorii armeni ori sefarzi care făceau comerţ şi speculau şi cursul aurului (destinat plăţii tributului).

Explicaţii: Yoné Noguchi este un autor american de origine japoneză de expresie engleză (este posibil şi probabil să fi scris şi în limba maternă). Aceasta este încercarea de traducere a cărţii electronice nr. 62252 de pe Project Gutenberg (gutenberg.org), apărută în 1915 la Londra. Yoné Noguchi este şi tatăl marelui artist (sculptor şi peisagist) Isamu Noguchi, discipol spiritual al lui Brâncuşi.

            Redăm variantele engleză-română pentru facilitarea corecturii traducerii.

Engleză: Cap. 1: Koyetsu

When I left home toward a certain Doctor’s who had promised to show me his collection of chirography and art, the unusual summer wind which had raged since midnight did not seem to calm down; the rain-laden clouds now gathered, and then parted for the torrent of sunlight to dash down. I was most cordially received by him, as I was expected; in coming under threat of the weather I had my own reasons. 

Până la urmă cât de japonez este Dl. C-tin Brâncuşi ? Cu certitudine, după saboţii de lemn extrem-extrem de japonez. Ce principesă Bonaparte a pozat Dlui C-tin Brâncuşi ? Dacă era Principesa Marie era preocupată de psihanaliză şi se considera o discipolă a lui Sigmund Freud.

Am revăzut reprezentarea şi este clar despre un bust (o persoană cu o coafură modernă şi un bust interesant). Gândiţi-vă la un bust şi veţi vedea un bust de femeie. Gândiţi-vă la altceva şi veţi vedea altceva. Cum şi-ar fi permis Brâncuşi să prezinte o obscenitate la un Salon de artă al independenţilor ? În niciun caz. Şi nu şi-ar fi permis să jignească o Doamnă aristocrată şi influentă. Dar bustul nu a plăcut, căci Doamna era preocupată de psihanaliză.

Până la urmă cât de japonez este Dl. C-tin Brâncuşi ? Cu certitudine, după saboţii de lemn extrem-extrem de japonez. Ce principesă Bonaparte a pozat Dlui C-tin Brâncuşi ? Ar fi o principesă cu numele Marie, dar credem că e o simplă coincidenţă, căci Dânsa a intrat în familia regală a Greciei, cu care şi familia regală a României este înrudită îndeaproape. Cu certitudine, cu totul altă principesă. Deci doar omonimie, clar. Dar putea C-tin Brâncuşi să jignească o Doamnă şi mai ales o Principesă ? Presupunem că nu. Atunci acordăm credit celor ce zic că este un bust. Dar la francezi e o problemă cu apa şi nu se spală pe ochi, deci au văzut altceva în sculptura Principesei anonime.

Preambul: Frontinus a scris despre aprovizionarea cu apă a cetăţii Romei.

Text:  Frontinus în latină (versiunea publicată de Loeb în 1925, acum în domeniul public), engleză (traducere de Charles E. Bennet în ediţia Loeb din 1925) şi română. Texte on-line latină şi engleză pe site-ul educaţional al Univ. din Chicago (uchicago.edu).

Latină 1.19.: <Ex eis sex Via Latina intra septimum miliarum contectis piscinis excipiuntur, ubi quasi respirante rivorum cursu limum deponunt. Modus quoque earum mensuris ibidem positis initur. Tres autem earum, Iulia, Marcia, Tepula quae intercepta, sicut supra demonstravimus, rivo Iuliae accesserat, nunc a piscina eiusdem Iuliae modum accipit ac proprio canali et nomine venit — hae tres a piscinis in eosdem arcus recipiuntur. Summus in his est Iuliae, inferior Tepulae, dein Marcia. Quae ad libram Collis Viminalis sco *   ntea fluentes ad Viminalem usque Portam deveniunt. Ibi rursus emergunt. Prius tamen pars Iuliae ad Spem  p362 Veterem excepta castellis Caelii montis diffunditur. Marcia autem partem sui post hortos Pallantianos in rivum qui vocatur Herculaneus deicit. Is per Caelium ductus, ipsius montis usibus nihil ut inferior sumministrans, finitur supra Portam Capenam.>.

Dintre artiştii japonezi contemporani se detaşează Dl. Takashi Murakami, al cărui succes este de necontestat. Dânsul este sculptor, pictor şi este implicat şi în numeroase alte domenii ale artei (modă, merchandise, instalaţii, animaţie). Termenul "superflat" (super-plat ?) este utilizat pentru stilul propriu al dlui Takashi Murakami. Născut în Tokyo, s-a delectat de mic cu benzile desenate, aspirînd să lucreze în animaţie. A urmat Universitatea de Arte din Tokyo şi Domnia Sa a criticat apropierea artei japoneze de tendinţele stilului vestic. A parodiat şi mesajele artei populare în Japonia începuturilor anilor 1990. Înfiinţează Hiropon Factory , redenumită Kaikai Kiki Co., Ltd. În managementul artei este de neîntrecut. De asemenea, este un om tare prolific şi oarecum versatil. Un bun comunicator, explică bine intenţiile Domniei Sale. Un om deschis noului, inovant şi inovator, cu picturi de dimensiuni mari precum 727 la MMA din New York. De citit şi de urmărit creaţia Domniei Sale.

Doamna întreabă: <Până la urmă ce religie trebuie să ţinem ?>. <Nu a spus domnul Isus că nu a venit să desfiinţeze, ci să împlinească Matei 5:17>. <Dar religia mozaică are şi Talmudul !>. <Vom fi observanţi. Iar ei vor fi observanţi ai Noului Testament>. <Ce înseamnă observanţi ?>. <Să ne controlăm unii altora devierile>. <Atunci de ce s-a întemeiat creştinismul ?>. <Asta o spune Sfântul Pavel: căci va rodi ! În conjuncţie cu cea a spus Domnul Isus că a venit să împlinească are logică. Era atunci la viitor, nu la prezent>. <Ar fi normal ?>. <Dar când i s-a arătat Domnul Dumnezeu lui Iona fiul lui Amitai şi i-a poruncit să se scoale şi să profeţească împotriva cetăţii Ninive era normal ? Dar roadele au rodit !>. <Atunci ce ar trebui ?>. <Câinţă, de la mic la mare>. <Să cânte toţi în corul karaoke al credinţei mozaice ?>. <Scrie în Amos: "Iată, vin zile", zice Domnul Dumnezeu Suveran, "când voi trimite foamete în ţară, dar nu de pâine şi nici sete de apă, ci de auzirea cuvintelor Domnului Dumnezeu" Amos 7:11)>. <A sosit clipa asta ?>. <Ohh, de când !>. <Dar circumcizia în carne de ce o susţii ?>. <Se făceau recrutări numai în alte teritorii, nu şi în Palestina ?>. <Aici nu eşti în acord cu Sfântul Pavel>. <Ba da, căci mai presus de toate este circumcizia inimi !>. <Ar putea fi reabilitat Ion Antonescu ?>. <Dacă se demonstrează că s-a circumcis în inimă, sigur da !>. <Şi unde să găsim dovada ?>. <Wilhelm Filderman şi Marele Rabin Safran>. <Ei ce erau ?>. <Români de rit mozaic>. <Nu erau evrei ?>. <Wilhelm nu vine de la Wilhelmieri, iar Filderman de la Fildu. Deci români de rit mozaic>.

Preambul: Frontinus a scris despre aprovizionarea cu apă a cetăţii Romei.

Text:  Frontinus în latină (versiunea publicată de Loeb în 1925, acum în domeniul public), engleză (traducere de Charles E. Bennet în ediţia Loeb din 1925) şi română. Texte on-line latină şi engleză pe site-ul educaţional al Univ. din Chicago (uchicago.edu).

Latină 1.19.: <Omnes aquae diversa in urbem libra perveniunt. Inde fluunt quaedam altioribus locis et quaedam erigi in eminentiora non possunt; nam et colles sensim propter frequentiam incendiorum excreverunt rudere. Quinque sunt quarum altitudo in omnem partem urbis adtollitur, sed ex his aliae maiore, aliae leviore pressura coguntur. Altissimus est Anio Novus, proxima Claudia, tertium locum tenet Iulia, quartum Tepula, dehinc Marcia, quae capite etiam Claudiae libram aequat. Sed veteres humiliore directura perduxerunt, sive nondum ad subtile explorata arte librandi, seu quia ex industria  p360 infra terram aquas mergebant, ne facile ab hostibus interciperentur, cum frequentia adhuc contra Italicos bella gererentur. Iam tamen quibusdam locis, sicubi ductus vetustate dilapsus est, omisso circuito subterraneo vallium brevitatis causa substruc­tionibus arcua­tionibusque traiciuntur. Sextum tenet librae locum Anio Vetus, similiter suffecturus etiam altioribus locis urbis, si, ubi vallium summissarumque regionum condicio exigit, substruc­tionibus arcua­tionibusve erigeretur. Sequitur huius libram Virgo, deinde Appia; quae cum ex urbano agro perducerentur, non in tantum altitudinis erigi potuerunt. Omnibus humilior Alsietina est, quae Transtiberinae regioni et maxime iacentibus locis servit.>.

 Doamna întreabă: <Ai spus că jandarmii maghiari au respectat porunca testamentară: "Iubeşte-ţi aproapele". Dar de ce s-a ajuns la crimă în Sărmaş ?>. <Probabil că mai mult au luat decât au dat>. <Nu înţeleg !?>. <Ei au respectat Porunca testamentară mecanic, fără să o inscripţioneze în inimă. Adică au luat iubire şi nu au oferit iubire !>. <Este poruncă veche testamentară ?>. <Da. Este !>. <Atunci Noul Testament ce are în plus faţă de Cel Vechi ?>. <Nu are nimic în plus, căci nu a venit să desfiinţeze, ci să împlinească Matei 5:17>. <Bun. Dar ce are în plus ?>. <Explică unele noţiuni dificile precum termenul financiar-comercial de leasing şi sensurile mai dificil de înţeles ale funcţiilor matematice de complementaritate şi bijectivitate>. <Vreau să aud explicaţia pentru leasing !>.  <Celor ce au li se va da şi celor ce nu au li se va lua>. <Dar funcţia de bijectivitate ?>. <"Să vă iubiţi unii pe alţii aşa cum v-am iubit eu !">.  <Dar funcţia de complementaritate ?>. <Altruismul este o formă mai slabă de iubire, fără complementaritate, altruismul devine mult mai slab>. <Ar fi tot bijectivitate: altruismul fără o replică de altruism se stinge>. <Exact ! Dar când există iubire, iubirea e complementară altruismului !>.

 Doamna vine de la muncă: <Dacă vrei să bei lapte, am adus lapte !>. <Voiam lapte praf. Se poate păstra mai mult>. <Bea lapte acum,  o  să ţi-o aduc şi pe Dotty făcută lapte praf>. <Dar mi-ai zis că pentru Dotty fac o excepţie>. <O să o cer special pentru tine>.  Co-autorul boceşte de drag de Dotty în surdină. <Apropo... Ştii că există o lege care interzice încercarea de reabilitare a criminalilor de război ? Cred că deja poza ta e afişată deja în transportul în comun ca reabilitator de criminali de război>. <Acum mă preocupă Dotty cea cu multă cacao>. <Ce faci dacă te dau pe mâna legii ?>. <Cer analiză genetică a generalului>. <De ce ?>. <Părul roşu, militar de carieră din familie de militari, cetatea Jidova... E suspect>. <Ce ar putea să fie ?>. <Din rasa lui Doeg idumeeanul. Scrie în Sfânta Scriptură>. <Aşa o fii ?>. <Cine ştie ?>. <Deci ce ar putea fi ?>. <Idumeean sau roxolan îmi pare. Dar nu vreau să îl reabilitez>. <De ce ? Aşa îmi părea, că eşti bun de dat pe mâna legii. Dai înapoi ?>. <Nu e treaba noastră>. <Dar a cui ?>. <A israelienilor cred>.  <Dar dacă era idumeean sau roxolan nu putea să fie greşit ?>. <Şi dacă era idumeean ?>.

În articolul : "Despre antroponimul Murtaza: Murtaza Khuli Khan"am sesizat că obiectul lucrării "Dinasty of the Kajars. Th Reigning Royal Family of Persia", London, Anul MDCCC XXXIII priveşte mai degrabă transferul diamantului Koh-i-Nur de la proprietarii anteriori către Compania britanică a Indiilor de est, respectiv către Coroana Britanică. Tot aici, la pag. 27 se aminteşte posesia diamantului Koh-i-Nur (precum şi a altor două: Dar-i-Nur şi Taj-i-Mah, aflate temporar în posesia lui Lutf Aly Khan, de la care le recuperează suveranul persan).

                Au urmărit britanicii transferul diamantului către maharajul din Punjabi oare ? Au râvnit la diamant ?

              Până la urmă ce este un diamant dacă nu o structură cristalină de carbon ? Nu avem noi destule în Valea Jiului care ard suficient ?

Până la urmă cât de japonez este Dl. C-tin Brâncuşi ? Cu certitudine, după saboţii de lemn extrem-extrem de japonez. Iar după modul de economisire (dacă a vândut până şi "Pasăre tânără" cu o majorare de 25%) extrem-extrem-extrem de japonez. Deşi nu credem că economisea în yeni.

Dar cât de român ar fi ? Pare mai degrabă universal. Şi nu economisea în lei, căci nu era leu.

Oricum, reprezintă ceea ce am numi o revoluţie în artă.

Atunci, de ce să nu luăm de bună ceea ce a scris sub lucrarea sa "Princess X" Dl. C-tin Brîncuşi ? (Conform articolului "Ist. Div. 10.10.- Despre pictorii din vechime"). Apa e scumpă, cu ce ne spălăm pe ochi ?