Majoritatea maramureşenilor interesaţi de proiecte nu se implică în dezvoltarea fermelor ce necesită muncă fizică

Specialiştii din agricultură au ajuns la concluzia că ţăranul nostru a devenit în ultimii ani comod. El vrea doar să obţină profit, sub orice formă, dar să nu muncească prea mult. Majoritatea dintre ei încearcă să profite de sprijinul financiar, de subvenţii, prime şi alte forme de ajutoare, însă banii obţinuţi în acest mod nu sunt reinvestiţi în sectorul agricol. Ce-i drept, nici investitorii nu îşi aleg să dezvolte o afacere în care munca fizică este prea mare. Ei au posibilitatea să întocmească proiecte şi să dezvolte afaceri în sectorul agricol, însă sunt interesaţi doar de înfiinţarea fermelor de melci sau să planteze afini etc. şi nu să muncească în domeniul zootehnic, în special pentru producţia de lapte, deoarece volumul de muncă este mult mai mare, activitatea fiind greoaie şi neconfortabilă. Din această cauză am ajuns să importăm majoritatea cantităţii de lapte necesară judeţului, iar mai nou şi carne şi alte produse alimentare.

Politica ajutoarelor de stat nu este bine gândită

Nu mai este nicio noutate faptul că preoţii se implică în campaniile elctorale. Exemple se pot da cu nemiluita din ultima campanie pentru alegerile parlamentare din Maramureş. Nu puţine au fost cazurile când preoţii au susţinut pe faţă un candidat şi chiar a îndemnat enoriaşii să-l voteze. Iată că eforturile feţelor bisericeşti din Maramureş în favoarea unuia sau altuia dintre candidaţi au fost răsplătite. Nu mai puţin de 36 lăcaşuri de cult din judeţ sunt trecute pe lista de finanţare de la buget pe anul acesta. Sumele bugetare vor fi folosite pentru construcţia, renovarea sau întreţinerea unor biserici.

În guvernarea PSD - PDL, preoţii se pot considera privilegiaţi. Eforturile lor se văd răsplătite pe toate căile. Salariilor personalului clerical vor creşte cu 50% (în mai multe etape) la fel ca şi ale cadrelor didactice. În plus vor beneficia de tichetele de vancaţă ce vor fi împărţite cu generozitate bugetarilor, la propunerea Elenei Udrea, ministrul Turismului.

Ultimele luni (în care criza financiară şi-a arătat tot mai clar colţii), au fost de coşmar pentru administraţiile finanţelor publice din micile oraşe maramureşene. Multe dintre aceste trezorerii au grave probleme la încasarea taxelor şi impozitelor de la societăţile comerciale din preajmă, drept pentru care, mai-marii judeţului se gândesc la un mod prin care să facă economie la buget. Una dintre soluţii ar fi lichidarea administraţiilor financiare mici şi alipirea lor la birourile mai mari din zonă.

La ultima întâlnire a comisiei de buget-finanţe, directorul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Maramureş, Teodor Lupuţi, a arătat că există în judeţ unele zone cu puţini contribuabili şi foarte puţine încasări la buget. În asemenea condiţii, un pas bun ar putea fi comasarea trezoreriilor nerentabile cu unele din marile oraşe. Deşi o asemenea măsură nu este dorită nici de şefii din Baia Mare, nici de angajaţii din teritoriu (firesc!), o reorganizare ar putea fi totuşi posibilă, în cazul acutizării crizei financiare.
"Am putea ajunge la situaţia de acum câţiva ani, când cei din Dragomireşti mergeau la Vişeu pentru plata impozitelor şi taxelor, iar cei din Cavnic îşi plăteau dările în Baia-Sprie. Nu ne dorim un astfel de lucru. Suntem şi în căutarea altor soluţii", a precizat Lupuţi.

Ministerul Dezvoltarii si Locuintei a elaborat un proiect de ordonanta de urgenta prin care statul ar urma sa acopere cea mai mare parte din costurile lucrarilor de reabilitare termica a blocurilor. Proiectul se afla in dezbatere publica pe site-ul ministerului, relateaza RFI.

In prezent, proprietarii, statul si primariile au obligatia sa acopere circa o treime din suma necesara reabilitarii termice a locuintelor. Potrivit proiectului de act normativ, statul ar urma sa plateasca pe viitor jumatate din cheltuieli, in timp ce primariile vor plati 30% din valoare. Diferenta de 20 de procente din costurile lucrarilor de reabilitare va fi platita din buzunarul asociatiilor de proprietari. Mai mult, autoritatile locale ar putea prelua partial sau integral cheltuielile care revin asociatiilor, astfel incat locatarii ar putea sa nu mai plateasca deloc pentru reabilitarea termica a blocurilor. Asta, evident, daca primariile au bani pentru subventii.

In privinta avantajelor pe care le-ar aduce reabilitarea termica, subsecretarul de stat in Ministerul Dezvoltarii si Locuintei, Razvan Murgeanu, sustine ca prin acest proiect costul facturii la energie termica se va reduce cu aproape 50%.

Casa Judeţeană de Pensii (CJP) Maramureş a început scanarea cărţilor de muncă ale maramureşenilor. Acţiunea are ca scop preluarea datelor din aceste documente în scopul creării unei baze de date a Casei Naţionale de Pensii şi Asigurări Sociale. Scanarea este necesară pentru că documentele originale nu pot fi reţinute mai mult de 2-3 zile.
“Am demarat acţiunea scanării carnetelor de muncă. Pentru această operaţiune am primit patru scanere pentru întreg Maramureşul”, a declarat Lucica Pop, directorul CJP Maramureş. Toate cele patru aparate de scanare au fost repartizate în Baia Mare.
Chiar dacă s-a solicitat un astfel de aparat şi pentru Casa Locală din Sighetu Marmaţiei, cererea a fost respinsă. Lucica Pop spune că s-a considerat această variantă prea costisitoare, prin prisma personalului ce trebuie angajat. “Am solicitat iniţial 19 posturi, dar ni s-au aprobat doar 12”, a menţionat directorul CJP Maramureş.

Prefectul Gyöngyike Böndi vrea cu orice preţ relansarea zootehniei în Maramureş. Acesta a fost mesajul transmis l-a întâlnirea cu specialiştii agricoli maramureşeni. Succesul ar fi garantat, în primul rând prin înfiinţarea fermelor de elită şi popularea acestora cu animale de rasă şi performante.

Din păcate, după cum spune Virgil Ţânţaş, directorul Direcţiei Agricole Maramureş, după Revoluţie agricultura, în special zootehnia, a rămas de izbelişte. S-au desfiinţat fermele de la CAP-uri, iar cele private, puţine la număr, nu s-au ridicat la standardele de performanţă existente la nivel european.

Cele mai multe mame de taur se află în Maramureş

“În judeţul Maramureş nu există ferme de elită”, a spus directorul Ţânţaş. Relansarea acestui sector de activitate pare a fi pe aproape. Directorul Oficiului de Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie (OARZ) Maramureş, Ioan Mihalca, a declarat că totuşi există în judeţ câteva nuclee de animale valoroase, iar în următorii ani sunt speranţe să fie înfiinţate şi ferme de elită.

După şase luni de judecată, Tribunalul Maramureş s-a pronunţat asupra legalităţii unui proces vrebal de contravenţie întocmit de lucrătorii vamali sigheteni împotriva unui cetăţean pentru nedeclararea unui singur pachet de ţigări trecut peste graniţă. Magistraţii au admis plângerea lui Ivan P., din Sighetu Marmaţiei, împotriva sancţiunii de “Avertisment” aplicată de vameşi pentru descoperirea în autoturismul personal a unui pachet de ţigări cumpărat în Ucraina, de unde se întorcea. Reprezentanţii vamali au susţinut însă că ţigările au fost “ascunse într-un loc special amenajat prin modificarea autoturismului” şi nu au fost declarate la graniţă. Amendatul a depus plângere împotriva amenzii şi atât magistraţii Judecătoriei Sighetu Marmaţiei, cât şi ai Tribunalului Maramureş (în faza de recurs) au admis această acţiune, anulând procesul verbal de contravenţie al lucrătorilor vamali. Motivul deciziei a fost că fapta nu prezintă un pericol social ridicat şi ca atare amendarea este o sancţiune prea aspră.

Au trecut mai bine de două luni de când deputaţii şi senatorii aleşi în colegiile uninominale din Maramureş au depus jurământul de credinţă în Parlament. Plecaţi în capitală pentru a promova proiecte viabile pentru judeţ, majoritarea au luat doar o dată cuvântul în plen.

Probabil că în cele 30 de zile de campanie electorală, aleşii noştri au vorbit atât de mult pentru a-şi convinge alegătorii, încât au decis că au nevoie de o pauză. Nu putem decât să sperăm că timpul pe care şi l-au alocat pentru odihnă nu va fi de patru ani şi că îşi vor aminti că toţi cei care le-au acordat votul şi-au pus speranţele în ei. Pe site-ul Parlamentului, deputaţii ţării sunt prezentaţi în ordine alfabetică, fără a se ţine cont de formaţiunea politică pe care o reprezintă.

• Vasile Berci (PNL) - în topul celor mai săraci demnitari

Autorităţile judeţene îşi bat capul, în aceste zile, să găsească soluţii cât mai eficiente de contracarare a crizei financiare. Ca la orice început de proiect de o asemenea anvergură, mai-marii judeţului au început să caute răspuns la întrebările unde avem bani, cine-i ţine şi unde ar trebui să-i investim pentru o mai bună rânduială.

Înfiinţată în luna noiembrie 2007, Direcţia Poliţiei de Frontieră (DPF) Sighetu Marmaţiei a devenit structura principală în derularea activităţilor menite să securizeze frontiera de nord a ţării, care este şi frontiera Uniunii Europene.

Având în componenţă IJPF Maramureş şi IJPF Satu Mare, noua structură are un rol deosebit în îndeplinirea cerinţelor dictate de statutul de ţară europeană. Prin ordin al ministrului de Interne, în funcţia de director a fost numit comisar-şef Ion Pop.

- Iată că, în cele din urmă, v-aţi întors acasă, în Maramureş, ocupând o funcţie de mare responsabilitate, într-un segment de activitate foarte dificil, privind contextul măsurilor şi cerinţelor UE. Puteţi să ne spuneţi câteva din obiectivele pe care le aveţi în vedere din această postură?
- În primul rând, am trecut la completarea organigramei Direcţiei şi crearea unor condiţii optime pentru derularea activităţii specifice. Am insistat asupra conştientizării importanţei şi a rolului poliţistului de frontieră. Acesta trebuie să înţeleagă că are drepturi, dar şi obligaţii. Munca de poliţie este o muncă continuă, nu de opt ore, ci de atâta timp cât este nevoie. O altă prioritate este îndeplinirea condiţiilor ce privesc aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen. Pot să vă spun că poliţia de frontieră este aptă, chiar dacă mai sunt unele aspecte de îmbunătăţit.

Premierul Emil Boc a declarat sâmbătă, la Cluj, că Guvernul va avea în vedere un complex pachet de legi privind descentralizarea, care aruncă în braţele administraţiilor locale educaţia, sănătatea şi poliţia comunitară. “În pachetul privind descentralizarea, trei legi vor intra în atenţia Guvernului în perioada următoare: descentralizarea de la nivelul educaţiei, descentralizarea din domeniul sănătăţii, descentralizarea în privinţa poliţiei locale. Sunt trei componente care vor da putere comunităţii locale, sunt trei domenii care vor da posibilitatea comunităţii locale să aibă un cuvânt de spus în ceea ce priveşte educaţia dintr-un judeţ”, a spus Boc. El a mai spus că şi primăriile trebuie să aibă un cuvânt de spus în managementul instituţiilor şcolare, deoarece ele alocă bani în vederea funcţionării lor. În legătură cu poliţia locală, primul-ministru a spus că acum cadrul legislativ poziţionează serviciul poliţiei rutiere, primăria şi consiliul local în locuri diferite, deşi ele trebuie să stea la aceeaşi masă pentru a asigura coerenţa oraşului.

Liceul de predare in limba ucraineana "Taras Sevcenko" Sighetu Marmatiei are procentul cel mai mare de elevi navetisti din oras respectiv, la cei 250 de elevi, mai mult de jumatate provin din localitatile din jurul municipiului ceea ce ii obliga la un program demn de muncitori agricoli: indiferent de vremea de afara, trebuie sa se scoale cu noaptea-n cap, la orele mici ale diminietii pentru a prinde trenul sau "cursele" locale. Aceeasi situatie este si la terminarea cursurilor, elevii fiind legati de orarul mijloacelor de transport in comun ceea ce ii obliga pe unii sa-si petreaca ore intregi in oras, motiv pentru care, multi dintre parinti au renuntat sa-si inscrie copii in clasele primare. "Daca aveam microbuz scolar, aveam si clasele I-VI", spune directorul Mihai Cucicea. Incepand din anul scolar 2009/2010, situatia se va schimba pentru ca, dupa peste doi ani de solicitari, liceul a primit in sfarsit mult asteptatul autobuz scolar. Acesta a fost inmariculat si urmeaza sa fie angajat un sofer dar, nu va fi pus in functie decat anul scolar viitor.

Trei maramureşeni au fost prinşi, la furat, chiar în curtea poliţiei din Vatra Dornei. Bărbaţii veniseră să-şi ia înapoi maşina, în valoare de zeci de mii de euro, pe care au abandonat-o în urmă cu o săptâmână, când au fost prinşi la braconaj. Toată opreraţiunea nocturnă, a celor trei, a fost filmată.

Unul dintre ei este Victor Mihali, proprietarul maşinii de lux. Bărbatul, care face pe nevinovatul, are numai la poliţia din Borşa două dosare pentru conducere fără permis. Acum, e cercetat şi de poliţiştii din judeţul învecinat pentru braconaj şi furt. În urmă cu o săptămână, Mihali şi alţi doi prieteni s-au dus, spun poliţiştii, la vânătoare în Vatra Dornei. Urmăriţi de poliţişti, au scapat neprinşi doar abandonând bolidul de zeci de mii de euro. În urma lor au lăsat două ciute, împuşcate cu armă cu glonţ. Paguba este evaluată la 16.000 de euro.

Pentru comunitatea evreiască din Sighetu Marmaţiei, data de 23 februarie 1789 este una de mare importanţă, ea marcâd recunoaşterea oficială a vieţii publice comunitare. Cu toate că la sfârşitul anilor 1700, Sighetu Marmaţiei avea deja o comunitate evreiască numeroasă, conscripţia din 1787 consemnând 1.214 evrei de sex masculin, avea o Curte Rabinică condusă de rabinul Zvi bar Moshe Abraham al cărui mormânt se poate vedea şi astăzi pe strada V. Alecsandri însă, viaţa religioasă şi cea educativă se desfăşura doar în case particulare sau mici "shilichel" şi "shitebl" (case de rugăciuni) construite din lemn, singurele permise de administraţia locală. Comunitatea formulează nenumărate cereri pentru a li se permite construirea unei sinagogi dar, abia după vizita la Sighet a împăratului Iosif al II-lea (12 iulie 1773), situaţia este luată în considerare. Si aşa, au trebuit să treacă ani buni până când, la 23 februarie 1789, Cancelaria Aulică de la Viena emite un Decret care permite evreilor din Sighet să construiască o sinagogă. Iniţial, sinagoga a fost construită din lemn ca apoi, în anul 1836 să fie reconstruită din piatră de râu, în stil clasic, cu timpanul pictat ceea ce o deosebea de stilul sinagogilor din acea vreme.

Vestea că, alături de două hoteluri din municipiu şi sute de hectare de pădure, Palatul Cultural din Sighetu Marmaţiei face parte din cererea de retrocedare înaintată de biserica ortodoxă a înfierbântat spiritele cetăţenilor, mai ales că vestea schimbării destinaţiei Palatului Culturii vine pe fondul nemulţumirilor legate de amendamentele la bugetul statului propuse de parlamentari, amendamente care privesc fonduri destinate bisericilor din ţară. Un număr mare de sigheteni s-au adresat Consiliului Local pentru a verifica validitatea cererii şi, în acelaşi timp, au deschis mai multe liste de semnături care urmează a fi trimise atât forurilor în drept cât şi Înalt Preasfinţitului Patriarh al României, preafericitul părinte Daniel. Ca primă măsură, comisia de cultură lărgită a Consiliului Local a ţinut o şedinţă extraordinară în care au fost desemnaţi cei care urmează a verifica legalitatea cererii de retrocedare.