Pana la miezul noptii, in Borsa nu s-a putut intra sau iesi decat dupa o verificare la sange a documentelor soferilor si masinilor pe care acestia le conduceau. Timp de cateva ore, pe parcursul zilei de luni, 9 martie, Borsa a fost un oras inchis, dar si unul interzis pentru cei care s-au simtit… cu musca pe caciula. Oameni cu cagule, arme la vedere si o desfasurare de forte fara precedent in ultimii ani in zona respectiva aproape ca i-au determinat pe borseni sa creada ca au de-a face cu o reluare autohtona a filmului “La Piovra” (Caractatita), doar ca in locul carabinierilor au fost politistii de frontiera, iar in locului comisarului Catani a fost prim-procurorul din Viseu de Sus, Adi-Gabriel Stancioiu.

Filtre rutiere au fost instituite la ambele capete ale orasului Borsa, atat la complexul turitisc, cat si inspre Moisei, in cadrul unei actiuni de amploare efectuate in cadrul programului Strada 2009. Actiunea a fost ca in filme, iar pe durata ei orasul aproape ca a incremenit si pentru ca traficul rutier s-a redus simtitor. Explicatia a fost insa usor de gasit, pentru ca verificarile facute au avut ca scop combaterea traficului international de autovehicule furate.

Colegiul Medicilor Maramureş va stabili azi cine va participa la Gala Medica 2009. Evenimentul este la prima ediţie şi este organizat de Colegiul Medicilor din România, luni, 16 martie, de la ora 18.30, la Teatrul Odeon din capitală. Sunt aşteptate să participe aproximativ 300 de persoane din rândul medicilor, oameni politici, diplomaţi, reprezentanţi ai societăţii medicilor, ai industriilor de profil, dar şi jurnalişti. Cu acest prilej se vor acorda şi nouă premii pentru categoriile: Jurnalism în sănătate, Cel mai bun comunicator medic, Cea mai activă asociaţie de pacienţi, Cea mai activă societate studenţească din universităţile de medicină, Cel mai bun produs de finanţare pentru medici, Cea mai bună iniţiativă în domeniul bancar pentru medici, Rezidentul anului, Premiul pentru inovaţie medicală, Premiul special pentru susţinerea corpului medical.

În zilele de 9 şi 10 martie, evreii sărbătoresc Purim, cea mai veselă sărbătoare din calendarul iudaic, legată de “Cartea Esterei” din Vechiul Testament. Intrigi la curtea regală, banchete, asasinate, un rege nebun, răufăcători, un erou puternic şi o eroină frumoasă şi înţeleaptă - cam asta ar fi pe scurt povestea Purim-ului, o pagină din istoria antică a evreilor.
În tradiţia evreiască, la această sărbătoare se obişnuieşte să se ofere cadouri simbolice, la masa festivă se servesc prăjiturele în trei colţuri umplute cu jeleu, seminţe de mac şi nuci numite “humentaş” (“buzunarele lui Haman”) sau “oznai hamana” (“urechile lui Haman”). Se organizează carnavaluri, spectacole de parodii şi piese umoristice având ca subiect legenda biblică a lui Haman şi al Esterei şi se bea vin până nu mai faci deosebire dintre blestematul Haman şi binecuvântatul Mardoheu, zicătoarea “ad de lo yada” - până nu mai ştii - fiind adoptată ca motto al Purim-ului. În mod tradiţional, după postul din ajun şi citirea “Meghilat Esther” (Cartea Esterei), evreii din Sighet sărbătoresc alături de prietenii lor de alte confesiuni cu “humentaş”, cu cântece şi dansuri şi urări de “Purim Sameah!”.

Cabinetul din Sighetu Marmaţiei al senatorului Gheorghe Mihai Bârlea funcţionează, şi funcţionează bine, după orar şi cu senatorul prezent în fiecare sâmbătă. “Nu se poate să lipsesc”, mărturiseşte senatorul. “Sunt o mulţime de probleme care trebuie rezolvate, nu neapărat în calitate de senator, ci ca om, provenit din comunitate. Zilele trecute am avut de explicat locuitorilor din Năneşti (n.r. satul natal al senatorului) de ce va trebui ca elevii şcolii din sat să meargă la Bârsana. Apoi, sunt probleme de fond funciar, de retrocedări... Oamenii au nevoie să fie ascultaţi, au nevoie de lămuriri şi, din păcate, cei din administraţie nu au nici timpul necesar şi poate nici răbdarea să le ofere”, a spus Bârlea. 
De altfel, şi pentru sâmbătă, 7 martie, la cabinetul condus de ing. Grigore Şteţ au fost înscrişi în audienţe aproape o sută de persoane. Ba mai mult, datorită unor conjuncturi, audienţele s-au mutat şi în stradă, apoi la societatea Steilmann şi s-au terminat la un restaurant din municipiu. “Împreună cu membrii biroului permanent local PD-L, G.M. Bârlea a oferit personal de 8 Martie peste o mie de garoafe femeilor, ocazie cu care a stat de vorbă cu ele pe diverse probleme de actualitate, printre care criza economică şi situaţia femeilor din Sighet, angajate ale societăţilor care lucrează în sistem “lohn”, cele mai ameninţate de şomaj.

Discret, fără a i se face o lansare cum poate ar fi meritat, în librării a apărut sub semnătura ing. Gheorghe Iancu volumul “Citadela industrială din Sighetu Marmaţiei” (Aska Grafika, 2008) carte dedicată Combinatului de Prelucrare a Lemnului, complex industrial care din anul 1963 a influenţat decisiv istoria localităţii şi a regiunii. Dincolo de a fi o seacă monografie cu cifre şi tabele, este o carte de istorie contemporană a Sighetului, cu viaţa ei socială, economică şi cultural-sportivă, fără a omite începuturile prelucrării şi industrializării lemnului de la mijlocul secolului al XIX-lea. Autorul lucrării, ing. Gheorghe Iancu, a fost nu numai martorul, ci a participat activ la istoria “citadelei” industriale. Născut la Culciu Mare, judeţul Satu Mare, Gheorghe Iancu a absolvit Facultatea de Industrializare a Lemnului din Braşov şi, după moda vremii, a fost repartizat ca inginer stagiar la Sighet, unde, datorită calităţilor manageriale, între 1958 şi 1963 a promovat de la inginer stagiar la director al unei întreprinderi locale ca apoi, în 1963, să fie chemat a pune bazele Combinatului de Prelucrare a Lemnului. “Am legitimaţia nr. 4”, spune cu mândrie ing. Gheorghe Iancu, funcţie pe care a împlinit-o până la pensionarea din anul 1994.

Elevii şi studenţii de la şcolile şi universităţile de film, comerţ şi management, membrii reţelelor sau asociaţiilor de comerţ şi antreprenorii, sunt invitaţi să participe la un concurs internaţional. Ei trebuie să realizeze videofilme creative şi inedite, de 1-3 minute, pe una din temele: spirit antreprenorial, antreprenoriat inovator şi antreprenoriat responsabil. Concursul este destinat tinerilor din statele membre UE. Cei nouă câştigători, trei în fiecare categorie, vor fi invitaţi la Bruxelles, la ceremonia de deschidere a primei Săptămâni Euroepene a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii. Tot acolo le vor fi înmânate şi premiile, ne-a informat Margareta Căpâlnean, coordonatorul Centrului Europe Direct. Ea a mai precizat că producătorii celor mai bune filme în fiecare din cele trei categorii vor primi premii în bani. Videofilmele trebuie încărcate şi înscrise sau trimise Comisiei Europene până pe 31 martie.

Potrivit ultimelor date furnizatde Direcţia Judeţeană de Statistică Maramureş, în anul 2008, comparativ cu 2007, evoluţia principalelor fenomene demografice a fost caracterizată de creşterea natalităţii şi scăderea mortalităţii generale şi a celei infantile. Nupţialiatea şi divorţiabilitatea au scăzut anul trecut. Numărul născuţilor vii a fost în creştere cu 230, iar rata natalităţii crescând astfel de la 10,2 la 10,7 născuţi vii la 1.000 locuitori faţă de anul precedent. Numărul decedaţilor în anul trecut a fost în scădere cu 130 cazuri raportat la anul anterior. Rata mortalităţii s-a diminuat de la 10,5 la 10,3 decedaţi la 1.000 de locuitori. Sporul natural pozitiv al populaţiei a fost de 235 persoane, faţă de un spor natural negativ de minus 125 persoane în 2007. Numărul căsătoriilor s-a redus cu 634 ceea ce a determinat ca rata nupţiabilităţii să scadă de la 8,1 la 6,9 căsătorii la 1000 de locuitori. Divorţurile s-au atenuat cu 97 de cazuri, iar rata divorţiabilităţii descrescând de la 1,97 la 1,79 divorţuri la 1000 locuitori. Numărul decedaţilor sub 1 an a scăzut cu unu faţă de cel înregistrat în 2007. Rata mortalităţii infantile s-a redus de la 10,4 la 9,8 decese sub 1 an la 1.000 de născuţi vii.

Pentru că nu mai fac faţă ratelor, proprietarii de locuinţe achiziţionate prin credite bancare încep să-şi vândă apartamentele. Preţurile sunt bune, iar cei care stau la pândă cu banii pregătiţi pot face afaceri bune dacă prind o pleaşcă de acest fel, că tot e la modă termenul. 

Piaţa imobiliară este în continuare “îngheţată”, chiar dacă termometrele indică temperaturi mult peste zero grade. Proprietarii nu lasă din preţ, iar vânzătorii aşteaptă ocazii sau ieftinirile de care se vorbeşte în presă. Agenţii imobiliari spun că tranzacţiile sunt o raritate, sau altfel spus aproape că lipsesc cu desăvârşire. Sunt totuşi câteva excepţii. Proprietarii care nu-şi mai pot achita ratele la bănci lasă din preţ pentru a scăpa de datorii.

Vineri, la Tribunalul Maramureş s-a judecat un nou termen în dosarul “Mită la Bac”, în care sunt implicate 125 de persoane, acuzate de fraudarea examenului de bacalaureat din vara anului 2008 desfăşurat la Grupul Şcolar pentru Industrie Mică şi Servicii din Sighetu Marmaţiei.
Instanţa a hotărât să întrerupă procesul până ce magistraţii de la Curtea Constituţională se vor pronunţa în legătură cu excepţia de neconstituţionalitate ridicată de avocaţii inculpaţilor. După pronunţarea Curţii Constituţionale, dosarul va reveni pe rolul instanţelor maramureşene.
În actul de încheiere semnat vineri de membrii completului de judecată se specifică următoarele: “Cauza a fost amânată atât în vederea pronunţării asupra excepţiilor formulate de apărători, dar şi pentru a avea posibilitatea de a verifica toate aspectele invocate ce fac referire în mod concret la anumite probe şi acte efectuate în cursul urmăririi penale”.

Duminică, 8 martie, Detaşamentul de Pompieri Sighet a stins un incendiu izbucnit la sediul sucursalei BancPost din localitate. Din cauza unei inundaţii produse la apartamentul situat deasupra sucursalei bancare, s-a produs un scurtcircuit în urma căruia au ars 1 metru liniar de cablu electric şi o priză. De asemenea au fost distruşi şi 30 de metri pătraţi de tavan din rigips. Pompierii sigheteni au mai intervenit şi la stingerea unui coş de fum necurăţat care a luat foc. Promptitudinea de care au dat dovadă pompierii a făcut ca doar funinginea din coş să ardă.

Pompierii civili din cadrul Serviciilor Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă din localităţile Leordina , Ruscova, Repedea şi Poienile de Sub Munte participă timp de 5 zile, până marţi 10 martie, la un curs de pregătire organizat şi susţinut de către inspectori de specialitate din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Maramureş.
La pregătire participă 22 de specialişti ai compartimentelor de prevenire din cadrul serviciilor voluntare. La final, ei vor susţine un test şi vor primi o adeverinţă din partea I.S.U. Maramureş. La pregătire au mai prezentat teme de specialitate reprezentanţi ai Agenţiei Naţională pentru Protecţia Mediului şi de la Apele Române.
Participanţii vor folosi cunoştinţele şi deprinderile dobândite numai în desfăşurarea activităţilor de voluntariat, cursurile constituind o formă de pregătire şi nu o formare profesională a voluntarilor.
Dintre cei prezenţi, trebuie remarcaţi pompierii din Ruscova, care sunt printre cei mai bine echipaţi voluntari din judeţ, datorită implicării autorităţilor locale.

Duminică la ora 05,00, sigheteanul Zsolt T. de 31 de ani, fiind sub influenţa alcoolului (0,95 mg/l alcool pur în aerul expirat), conducea un autoturism pe str. Bogdan Vodă. Ajuns la intersecţia cu str. Unirii, a pierdut controlul volanului şi a intrat în coliziune cu un indicator rutier. Conducătorului auto i-au fost recoltate probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Sigheteanul este cercetat pentru comiterea infracţiunii de conducere a unui autoturism sub influenţa alcoolului.

Duminică, la ora 17,45, pe str. 9 Mai s-a produs un accident rutier. Florin C. de 23 de ani din judeţul Bihor, conducea un autoturism înmatriculat în Bihor pe strada amintită. In momentul în care s-a pus în mişcare, nu s-a asigurat suficient la efectuarea unui viraj spre stânga şi a intrat în coliziune cu o motocicletă condusă regulamentar de sigheteanul Constantin M. de 19 ani. În urma impactului motociclistul a fost proiectat pe carosabil şi  a suferit vătămări corporale, însă nu a rămas internat la spital.

În 07.03.2009, poliţiştii sigheteni au identificat patru tineri care sunt cercetaţi pentru comiterea a şase furturi de mopede în perioada octombrie 2008 – ianuarie 2009. Mihai A. de 19 ani, Marian B. de 18 ani, Valentin F. de 18 ani şi un minor de 16 ani din Sighetu Marmaţiei, au declarat poliţiştilor că după ce au sustras mopedele le-au aruncat în albia râului Iza. Cei patru sunt cercetaţi în libertate pentru comiterea infracţiunii de furt calificat.

  De asemenea poliţiştii au identificat trei suspecţi : Mihai A. de 19 ani, Marian O. de 21 de ani şi G.A. de 17 ani din Sighetu Marmaţiei. Cei trei sunt cercetaţi pentru comiterea unui furt din locuinţa unei sighetence în data de 28.02.2009. Prejudiciul a fost recuperat 10 %.

În data de 07.03.2009  în jurul orei 00.30  o patrulă de  jandarmi  din Sighetu Marmaţiei l-a surprins pe G. Ionuţ de 21 ani, din Sighet, care aflându-se în  clubul „Angels” a adresat injurii şi expresii jignitoare lui S. Otto, faptă pentru care a fost sancţionat  cu amendă contravenţională în valoare de 200 lei.

În data de 28.02.2009, în jurul orei 19.00, cel în cauză s-a întâlnit cu Loredana, cu care are o relaţie de concubinaj şi au servit o cafea întru-un local, după care s-au deplasat împreună pe strada Bogdan Vodă din Sighet. Ajunşi în zona sediului B.R.D. de pe aceeaşi stradă, pe fondul unor discuţii în contradictoriu, Daniel începe să o lovească pe iubita lui cu pumnii în faţă şi cu picioarele în stomac. 

Dosarul cu actele premergătoare întocmit a fost înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria, Sighetu Marmaţiei pentru continuarea cercetărilor.

Oare ce ar mai fi de spus despre drumurile din Sighet?A mai aparut ceva nou despre ele?Despre calitatea lor, despre cum arata, despre cum se circula pe drumurile noastre, indiferent ca esti sofer sau pieton?Despre cum arata ele iarna tarziu sau la inceput de primavara.Sau dupa fiecare ploaie care le transforma in adevarate curse de anduranta pentru soferi si in adevarate trasee de testare a rabdarii, perseverentei si capacitatii pietonului sighetean de a calca prin orice balta, prin orice groapa si de a ajunge la destinatie plin de apa in pantofi.Ca sa nu mai vorbim de faptul ca la un moment dat acel sofer care trece si el prin groapa plina cu apa prin care ai trecut si tu pietonule, te „boteaza” cu o rafala de apa noroioasa care daca nu o prinzi frontal, cel putin ti-a rezolvat pantalonii pe ziua respectiva!

Sunt acestea noutati pentru fiecare dintre noi sighetenii?Se poate intampla si altfel, adica sa fie ceva frumos cu privire la drumurile pline de gropi si de indiferenta altora la problemele orasului?Eu cred ca la fel patesc toti sighetenii, care au „norocul” sa circule pe anumite strazi in oras, de obicei cele periferice.