Potrivit calendarului de organizare şi desfăşurare a tezelor naţionale, marţi, 10 februarie, elevii claselor a VII-a şi a VIII-a care au absentat sau nu au promovat tezele naţionale din prima sesiune vor susţine teza la Limba şi literatura maternă. Extragerea variantei de subiecte din cele 10 posibile este programată pentru ora 10, la sediul Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în învăţământul preuniversitar, în prezenţa Comisiei Naţionale de Organizare. Durata fiecarei teze naţionale este de două ore din momentul primirii subiectelor (ora 12). Acestea sunt elaborate conform programei şcolare parcursă până la data desfăşurării tezei, în conformitate cu temele selectate din programa şcolară şi comunicate unităţilor de învăţământ.

Sighetul Marmaţiei situat pe frontiera cu  fostul imperiu sovietic n-a prea fost la inima autorităţilor centrale comuniste. Speriaţi  după Război că  Sighetul cu  Comitatul Maramureş din stînga Tisei  pot fi anexate oricînd URSS-ului,  mai marii României au  mutat reşedinţa Maramureşului la Baia Mare, alipind acestui ţinut  cu raioanele  din zonă, (Lăpuş, Şomcuta, Şimleu ) raioanele Sighet şi Vişeu  plus cele  din Oaş,( Negreşti, Carei, Satu Mare). Zona de nord-vest a patriei a devenit  cu 6 decenii în urmă  regiunea Baia Mare cu reşedinţa la Baia Mare, un oraş care la vremea aceea avea vreo 10 mii de locuitori şi arăta mult mai rău ca Sighetul , oraş prosper pînă atunci.

Atunci s-a născut şi rîca dintre sigheteni şi băimăreni, maramureşenii de dincolo de deal fiind invidioşi că oraşul lor vegetează în timp ce Baia Mare înfloreşte. Acelaşi lucru s-a întîmplat şi după 1968 cu Satu Mare, cînd, revenindu-se la judeţe, Sighetul a rămas  tot fostă reşedinţă de judeţ, cu investiţii mult sub nivelul celor puse în valoare în „capitalele” Baia Mare şi Satu Mare.