Retrocedarea - uneori defectuoasă şi haotică - a imobilelor, precum şi a terenurilor duce la crearea unor situaţii care provoacă tensiune şi revoltă printre unii localnici. 36 de familii domiciliate în blocurile de pe strada Eminescu din Sighet riscă să rămână fără dependinţele unde îşi depozitează lemnele şi terenul din faţa blocului.

Aceste familii locuiesc aici de peste 30 de ani. Până în 1990, au fost chiriaşi, ulterior şi-au cumpărat apartamentele împreună cu dependinţele aferente. Problemele au început să apară când cineva a cumpărat, în 1992, un imobil aflat în apropierea blocurilor.

• "Suntem purtaţi pe drumuri şi prin procese"

În pofida faptului că terenul aferent dependinţelor şi curţilor blocului a aparţinut statului român, printr-un ordin al prefectului din acea vreme, cumpărătorul imobilului din vecinătate a intrat atât în posesia terenurilor din curţi, cât şi a celui pe care se află dependinţele oamenilor. Din acel moment, a început un şir de procese care durează şi în prezent. Câştig de cauză l-ar avea actualii proprietari ai imobilului, celor 36 de familii rămânându-le doar să atace în instanţă deciziile anterioare. Este o situaţie ca multe altele, în care oameni nevinovaţi au de suferit în urma birocraţiei şi a unor interese meschine.

Săptămîna trecută, Consiliul Local Sighetu Marmaţiei întrunit într-o şedinţă extraordinară (legală sau ne, nu mai contează) a votat cu 11 voturi pentru renunţarea la atacarea în Contencios a Deciziei de retrocedare a Palatului Culturii din Sighetu Marmaţiei, Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului.

De ce a cerut Episcopia aşa tîrziu Palatul? Pentru că - zic gurile rele - abia acum a ajuns cine trebuie Sus, persoane capabile să rezolve problema!

De ce a renunţat aşa uşor Consiliul Local la un bun aparţinînd Sighetului şi Maramureşului istoric? Din trei motive: preşedintele de şedinţă are interese personale de rezolvat la Episcopie, dar are şi un spaţiu comercial închiriat în blocul de locuinţe din spatele Palatului, clădire retrocedată şi ea Episcopiei! În al doilea rînd, preţioasele indicaţii de partid nu au dispărut. Aşa se face că PDL, PSD şi PNL avînd candidaţi la alegerile prezidenţiale din toamnă, au vrut să se pună bine cu Biserica! În al treilea rînd, consilierii au fost „constrînşi” tocmai de prezenţa în sală a Preasfinţitului Justin şi a protopopului de Sighet să voteze astfel. În asemenea condiţii, consider că votul trebuia exprimat secret.