Ieșite din groapa de gunoi a comunismului, devenind parte a mizeriei actuale, elitele intelectuale din țări ale estului european au un retard incredibil față de elitele civilizației vestului. Analizând discursul lor, cărți, articole sau prezențe mediatice, vei constata că au o abilitate-fluentă pentru a rămâne dobitoci anti-știință. Poți avea senzația că vezi un fel de fosile medievale, bigote și anti-raționale în esența lor, un fel de neanderthalieni cu ciomege de piatră, pe care este scrijelită câte o cruce. Falia-structurală între elitele vestului și cele ale mărginimii-estice subliniază bine diferențele de mentalitate, retardul de multe secole în privința percepției asupra marilor subiecte. Este interesant că deși trăim în era informației, a accesului instantaneu la o uriașă bază de cunoaștere, totuși paradigmele de interpretare pot să fie atât de compromise prin morbul medieval anti-rațional atât de persistent în zonele europene rămase ante-renascentiste, pre-iluministe și non-umaniste.

Este interesant că în urmă cu un secol, pe vremea lui Racoviță și Antipa, din câte pare exista o mult mai bună conectare a elitei de pe aici la civilizația vestului, la perceperea subiectelor de esență, chiar dacă și pe acele vremuri exista un decalaj substanțial (spre exemplu penibilul lamarckism al lui Racoviță, deja mult după Darwin). Acum, în loc ca decalajul să se diminueze, el a crescut incredibil de mult. Prăpastie. Elitele intelectuale ar avea rol să creeze lumina; dar când ele sunt atât de stinse, nătângi, retardate în fel și chip, ce te poți aștepta de la ele?  Unii dintre ei poartă papion și au o fluență verbală demnă de toată admirația, un lexic dezvoltat șamd, dar dacă îi urmărești îndeajuns vei avea surpriza să vezi că de facto ai de a face cu niște moime pre-științifice, niște anti-raționali plini de toate felurile de idioțenii mistice și superstiții demne de omul-cavernelor. 

Milioane de mesaje au circulat azi pe subiectul ursulețului executat la Sibiu. Dacă nu era filmat și dacă nu ajungea pe net și în mass media, nimeni nu credea că se poate să fie o asemenea jălnicie. Un ursuleț care trece pe acoperiș, apoi prin ceva curte, cum este împușcat și cade în ghiveciul cu verdeață. Revoltător, puțin? Demn de o capitală culturală europeană… mai ales când compari aceste imagini cu capturarea ursului din Canada… tranchilizarea lui și eliberarea în natură… imagini la fel de mult rulate prin mass media histerizată a zilei de azi. Sigur, se pot face tot felul de analize, dar în privința reacției publice este evident ce a rezultat: ura inimaginabilă a maselor largi ale populației față de vânători, față de aceste hoarde primitive de cretini care ucid din plăcere. Cine a tras, cu ce armă… déjà nici nu mai contează prea mult din punct de vedere mediatic. Cu fiecare zi ce trece, a recunoaște public că ești vânător va fi din ce în ce mai similar cu declararea publică a stării tale de puroi-infect în haină verde.