La Săliştea de Sus

Vineri, la 13.15, pe DJ 186 s-a produs un accident în urma căruia 2 persoane au fost rănite. Dumitru Ş., de 56 de ani din Borşa conducea spre Săliştea de Sus un autoturism cu care tracta o platformă. Pentru că nu a asigurat în suporţi cele două rampe metalice de încărcare, acestea s-au desprins şi au ieşit în afara caroseriei accidentând grav două persoane care se deplasau pe acostamentul din dreapta drumului. Soţii Ileana şi Vasile V. de 49 respectiv 46 de ani, din Săliştea de Sus au suferit vătămări corporale şi au fost internaţi la Spitalul din Borşa.

La Săcel

Alarma de incendiu a sunat noaptea aceasta la Detasamentul de Pompieri Sighetu Marmatiei. In jurul orei 1:45, echipajele au fost solicitate sa stinga un incendiu izbucnit la o gospodarie din localitatea Ocna Sugatag. 

“Pentru a lichida incendiul pompierii sigheteni au beneficiat si de ajutorul voluntarilor din localitate. Au ars 160 de metri patrati de acoperis din lemn invelit cu tabla, 35 de metri patrati de perete din lemn, precum si mobilierul de bucatarie”, a declarat pentru citynews.ro purtatorul de cuvant al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Maramures, Cornel Babut.
Pompierii s-au luptat mai bine de trei ore cu flacarile. Dupa ce au stins focul ei au facut verificari strabilind ca incendiul a izbucnit din cauza jarului dintr-o soba.

Pacientii inscrisi pe lista unui medic de familie pot fi vanduti legal, in bloc, catre un alt medic, uneori chiar fara sa fie informati si fara sa stie nimic despre acesta. Cateodata, ei afla ca sanatatea lor a ajuns in mainile altcuiva abia cand ajung, dintr-un motiv sau altul, la cabinet.

Practica a aparut dupa emiterea unui ordin al ministrului Sanatatii care reglementeaza normele de stabilire si metodologia de preluare a unei astfel de activitati (adica ansamblul format din infrastructura cabinetului medicului de familie, lista de pacienti si altele, numit oficial praxis de medicina de familie). Acest ordin nu cuprinde nici o precizare privind informarea pacientului care va fi "vandut" catre un alt medic. Autoritatile sustin ca metoda este legala, insa nu sufla nici un cuvant despre moralitatea unor astfel de tranzactii.

Majoritatea maramureşenilor interesaţi de proiecte nu se implică în dezvoltarea fermelor ce necesită muncă fizică

Specialiştii din agricultură au ajuns la concluzia că ţăranul nostru a devenit în ultimii ani comod. El vrea doar să obţină profit, sub orice formă, dar să nu muncească prea mult. Majoritatea dintre ei încearcă să profite de sprijinul financiar, de subvenţii, prime şi alte forme de ajutoare, însă banii obţinuţi în acest mod nu sunt reinvestiţi în sectorul agricol. Ce-i drept, nici investitorii nu îşi aleg să dezvolte o afacere în care munca fizică este prea mare. Ei au posibilitatea să întocmească proiecte şi să dezvolte afaceri în sectorul agricol, însă sunt interesaţi doar de înfiinţarea fermelor de melci sau să planteze afini etc. şi nu să muncească în domeniul zootehnic, în special pentru producţia de lapte, deoarece volumul de muncă este mult mai mare, activitatea fiind greoaie şi neconfortabilă. Din această cauză am ajuns să importăm majoritatea cantităţii de lapte necesară judeţului, iar mai nou şi carne şi alte produse alimentare.

Politica ajutoarelor de stat nu este bine gândită

Nu mai este nicio noutate faptul că preoţii se implică în campaniile elctorale. Exemple se pot da cu nemiluita din ultima campanie pentru alegerile parlamentare din Maramureş. Nu puţine au fost cazurile când preoţii au susţinut pe faţă un candidat şi chiar a îndemnat enoriaşii să-l voteze. Iată că eforturile feţelor bisericeşti din Maramureş în favoarea unuia sau altuia dintre candidaţi au fost răsplătite. Nu mai puţin de 36 lăcaşuri de cult din judeţ sunt trecute pe lista de finanţare de la buget pe anul acesta. Sumele bugetare vor fi folosite pentru construcţia, renovarea sau întreţinerea unor biserici.

În guvernarea PSD - PDL, preoţii se pot considera privilegiaţi. Eforturile lor se văd răsplătite pe toate căile. Salariilor personalului clerical vor creşte cu 50% (în mai multe etape) la fel ca şi ale cadrelor didactice. În plus vor beneficia de tichetele de vancaţă ce vor fi împărţite cu generozitate bugetarilor, la propunerea Elenei Udrea, ministrul Turismului.

Ultimele luni (în care criza financiară şi-a arătat tot mai clar colţii), au fost de coşmar pentru administraţiile finanţelor publice din micile oraşe maramureşene. Multe dintre aceste trezorerii au grave probleme la încasarea taxelor şi impozitelor de la societăţile comerciale din preajmă, drept pentru care, mai-marii judeţului se gândesc la un mod prin care să facă economie la buget. Una dintre soluţii ar fi lichidarea administraţiilor financiare mici şi alipirea lor la birourile mai mari din zonă.

La ultima întâlnire a comisiei de buget-finanţe, directorul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Maramureş, Teodor Lupuţi, a arătat că există în judeţ unele zone cu puţini contribuabili şi foarte puţine încasări la buget. În asemenea condiţii, un pas bun ar putea fi comasarea trezoreriilor nerentabile cu unele din marile oraşe. Deşi o asemenea măsură nu este dorită nici de şefii din Baia Mare, nici de angajaţii din teritoriu (firesc!), o reorganizare ar putea fi totuşi posibilă, în cazul acutizării crizei financiare.
"Am putea ajunge la situaţia de acum câţiva ani, când cei din Dragomireşti mergeau la Vişeu pentru plata impozitelor şi taxelor, iar cei din Cavnic îşi plăteau dările în Baia-Sprie. Nu ne dorim un astfel de lucru. Suntem şi în căutarea altor soluţii", a precizat Lupuţi.

Ministerul Dezvoltarii si Locuintei a elaborat un proiect de ordonanta de urgenta prin care statul ar urma sa acopere cea mai mare parte din costurile lucrarilor de reabilitare termica a blocurilor. Proiectul se afla in dezbatere publica pe site-ul ministerului, relateaza RFI.

In prezent, proprietarii, statul si primariile au obligatia sa acopere circa o treime din suma necesara reabilitarii termice a locuintelor. Potrivit proiectului de act normativ, statul ar urma sa plateasca pe viitor jumatate din cheltuieli, in timp ce primariile vor plati 30% din valoare. Diferenta de 20 de procente din costurile lucrarilor de reabilitare va fi platita din buzunarul asociatiilor de proprietari. Mai mult, autoritatile locale ar putea prelua partial sau integral cheltuielile care revin asociatiilor, astfel incat locatarii ar putea sa nu mai plateasca deloc pentru reabilitarea termica a blocurilor. Asta, evident, daca primariile au bani pentru subventii.

In privinta avantajelor pe care le-ar aduce reabilitarea termica, subsecretarul de stat in Ministerul Dezvoltarii si Locuintei, Razvan Murgeanu, sustine ca prin acest proiect costul facturii la energie termica se va reduce cu aproape 50%.

Casa Judeţeană de Pensii (CJP) Maramureş a început scanarea cărţilor de muncă ale maramureşenilor. Acţiunea are ca scop preluarea datelor din aceste documente în scopul creării unei baze de date a Casei Naţionale de Pensii şi Asigurări Sociale. Scanarea este necesară pentru că documentele originale nu pot fi reţinute mai mult de 2-3 zile.
“Am demarat acţiunea scanării carnetelor de muncă. Pentru această operaţiune am primit patru scanere pentru întreg Maramureşul”, a declarat Lucica Pop, directorul CJP Maramureş. Toate cele patru aparate de scanare au fost repartizate în Baia Mare.
Chiar dacă s-a solicitat un astfel de aparat şi pentru Casa Locală din Sighetu Marmaţiei, cererea a fost respinsă. Lucica Pop spune că s-a considerat această variantă prea costisitoare, prin prisma personalului ce trebuie angajat. “Am solicitat iniţial 19 posturi, dar ni s-au aprobat doar 12”, a menţionat directorul CJP Maramureş.

Prefectul Gyöngyike Böndi vrea cu orice preţ relansarea zootehniei în Maramureş. Acesta a fost mesajul transmis l-a întâlnirea cu specialiştii agricoli maramureşeni. Succesul ar fi garantat, în primul rând prin înfiinţarea fermelor de elită şi popularea acestora cu animale de rasă şi performante.

Din păcate, după cum spune Virgil Ţânţaş, directorul Direcţiei Agricole Maramureş, după Revoluţie agricultura, în special zootehnia, a rămas de izbelişte. S-au desfiinţat fermele de la CAP-uri, iar cele private, puţine la număr, nu s-au ridicat la standardele de performanţă existente la nivel european.

Cele mai multe mame de taur se află în Maramureş

“În judeţul Maramureş nu există ferme de elită”, a spus directorul Ţânţaş. Relansarea acestui sector de activitate pare a fi pe aproape. Directorul Oficiului de Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie (OARZ) Maramureş, Ioan Mihalca, a declarat că totuşi există în judeţ câteva nuclee de animale valoroase, iar în următorii ani sunt speranţe să fie înfiinţate şi ferme de elită.

După şase luni de judecată, Tribunalul Maramureş s-a pronunţat asupra legalităţii unui proces vrebal de contravenţie întocmit de lucrătorii vamali sigheteni împotriva unui cetăţean pentru nedeclararea unui singur pachet de ţigări trecut peste graniţă. Magistraţii au admis plângerea lui Ivan P., din Sighetu Marmaţiei, împotriva sancţiunii de “Avertisment” aplicată de vameşi pentru descoperirea în autoturismul personal a unui pachet de ţigări cumpărat în Ucraina, de unde se întorcea. Reprezentanţii vamali au susţinut însă că ţigările au fost “ascunse într-un loc special amenajat prin modificarea autoturismului” şi nu au fost declarate la graniţă. Amendatul a depus plângere împotriva amenzii şi atât magistraţii Judecătoriei Sighetu Marmaţiei, cât şi ai Tribunalului Maramureş (în faza de recurs) au admis această acţiune, anulând procesul verbal de contravenţie al lucrătorilor vamali. Motivul deciziei a fost că fapta nu prezintă un pericol social ridicat şi ca atare amendarea este o sancţiune prea aspră.

Au trecut mai bine de două luni de când deputaţii şi senatorii aleşi în colegiile uninominale din Maramureş au depus jurământul de credinţă în Parlament. Plecaţi în capitală pentru a promova proiecte viabile pentru judeţ, majoritarea au luat doar o dată cuvântul în plen.

Probabil că în cele 30 de zile de campanie electorală, aleşii noştri au vorbit atât de mult pentru a-şi convinge alegătorii, încât au decis că au nevoie de o pauză. Nu putem decât să sperăm că timpul pe care şi l-au alocat pentru odihnă nu va fi de patru ani şi că îşi vor aminti că toţi cei care le-au acordat votul şi-au pus speranţele în ei. Pe site-ul Parlamentului, deputaţii ţării sunt prezentaţi în ordine alfabetică, fără a se ţine cont de formaţiunea politică pe care o reprezintă.

• Vasile Berci (PNL) - în topul celor mai săraci demnitari