Exista o multime de studii realizate de-a lungul timpului care au pus in evidenta beneficiile practicarii unui sport ori a miscarii in mod constant si regulat asupra organismului nostru. E adevarat ca niciodata nu avem suficient timp, bani pentru a merge la sala sau chef. Cu toate acestea m-am gandit sa va prezint o parte din avantajele miscarii:

1. Miscarea previne intarzierea si aparitia unor boli cronice precum diabetul, bolile cardiovasculare, cancer, hipertensiune, depresie, osteoporoza sau moartea premature.
2. Exercitiile fizice cresc capacitatea functionarii cardiovasculare si scad cerinta de oxigen de la nivelul miocardului, ceea ce implicit va reduce vizitele la medical de families au la cel cardiolog.
3. Sistemul respirator functioneaza mult mai bine atunci cand organismul este educat in privinta practicarii miscarii prin modul in care oxigenul este utilizat si distribuit prin irigarea cu sange la nivelul organelor si la nivel cerebral.
4. Miscarea imbunatateste increderea in propria persoana si stima de sine fiind de un real folos pentru a putea trece cu bine peste situatiile stresante din viata de zi cu zi.

Tulburarile alimentare pot fi explicate printr-o insatisfactie crescuta privind propriul corp, o preocupare destul de mare fata de mancare si o serie de elemente de personalitate si de natura cognitiva (ganduri despre sine conturate intr-o maniera negativa). Dintre cele mai importante tulburari alimentare, amintim anorexia si bulimia nervoasa.
Anorexia nervoasa prezinta cateva criterii dupa care poate fi diagnosticata conform DSM, IV (Apa, 1994): refuzul de a mentine o anumita greutate corporala, frica de a nu lua in greutate, perturbari ale imaginii corporale si amenoree in cazul fetelor (absenta a cel putin 3 cicluri menstruale). Anorexia poate sa fie de tip restrictiv (infometare) sau sa faca parte din categoria mancatului compulsiv (episoade foarte scurte din punct de vedere temporal, in care se ingurgiteaza o cantitate mare de alimente).
Bulimia nervoasa vizeaza episoade recurente de mancat compulsiv, dar aici se are in vedere si criteriul temporal si sentimentul de pierdere al controlului asupra mancatului. De asemenea, apar si comportamentele compensatorii de genul: activitati fizice foarte intense sau post negru. Toata aceasta gama de comportamente trebuie sa aiba loc conform DSM IV, de cel putin doua ori pe saptamana, timp de 3 luni. Bulimia nervoasa este de doua tipuri: purgare sau non-purgare (persoana deseori dupa un comportament de binge eating isi provoaca voma sau utilizeaza laxative din sentimentul de vinovatie pentru ca a mancat o cantitate prea mare de mancare).

Aceste tulburaru alimentare apar deseori insotite de alte probleme de natura psihica, de genul: depresie (65% din cazuri), anxietate ori abuz de substante (30 % din cazuri si insoteste de obiceu bulimia nervoasa). Care este cauza acestora?