„Schizofrenia este cel mai groaznic diagnostic pentru ca auzi mereu despre boala la televizor sau in ziare faptul ca oamenii schizofrenici sunt foarte rai, sunt periculosi pentru societate si nu au control.” (femeie africana, 41 de ani, schizofrenica)

Mental Health Awareness in Young People (octombrie, 1996) a aratat prin intermediul unui survey ca, oamenii de orice varsta pot sa ofere o descriere pentru termenii de sanatate si boala mentala. Sanatatea mentala a fost descrisa ca pe ceva pozitiv, in timp ce perceptiile pentru boala mentala au fost cu precadere negative. Ce inseamna sa fi bolnav mental? Deficit mental, dizabilitate asociata cu creierul. Cei mai tineri dintre respondenti au fost mai predispuşi in a asocia boala mentala cu bolile fizice sau handicapurile fizice, decât respondentii mai in vârsta. S-a aratat ca, cu cât studentii ştiu mai multe despre psihopatologie, cu atât sunt mai putin predispuşi sa stigmatizeze (Byrne, 1997). Bright a realizat un studiu in anul 1997 prin care a oferit la final, 4 raspunsuri la intrebarea „Care este calea cauzala a unei perspective negative asupra sanatatii mentale?”. In primul rând, gradul de periculozitate pentru ca oamenilor le este frica de cei bolnavi mental pentru ca ar putea sa le faca vreun rau, sa-i atace.

Antrenorii si parintii sportivilor stabilesc niste standarde pe care acestia din urma trebuie sa le atinga intr-o perioada de timp clar delimitata. De asemenea, ei sunt cei ce ofera si feedback-ul privind gradul de indeplinire al sarcinilor, reusitele, performantele si recordurile daca acestea exista. Astfel ca, expectatiile lor, precum si criticismul pe care il manifesta au un rol foarte important si influenteaza performanta si modul in care sportivii se evalueaza pe ei insisi (Anshel & Eom, 2002; Dunn et al., 2006). E important sa aflam care sunt perceptiile sportivilor referitor la presiunea pe care o resimt din partea parintilor si antrenorilor mai ales daca realizam o analiza si asupra performantei pe care au obtinut-o in cadrul competitiilor.

Cercetatorii din strainatate folosesc un instrument de evaluare a acestor perceptii, intitulat The Sport-MPS (Inventarul Multidimensional al Perfectionismului in Sport- Stoeber,Otto, & Stoll, 2005). Preocupari privind perfectionismul sunt evaluate prin intermediul intrebarilor, iar presiunea perceputa din partea parintilor/antrenorilor vizeaza: gradul in care sportivii resimt standardele inalte de performanta stabilite de antrenori/parinti, dar si consecintele si critica acestora in cazul in care nu vor reusi sa atinga standardele si vor esua.