PSIHOLOGIE
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Categorii anunturiUltimele anunturiLinkuriParteneri
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| . |
. |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
PSIHOLOGIE
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Categorii anunturiUltimele anunturiLinkuriParteneri
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| . |
. |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Conflictul marital este definit ca si un proces de interactiuni in care unul dntre parteneri sau ambii simt disconfort cu privire la un anumit aspect din relatie si incearca sa gaseasca o solutie intr-un fel sau altul (Montgomery, 1989). La inceputul anilor 1980, cercetatorii din domeniu au incercat sa explice conflictele maritale in termeni de comportamente care au loc in cadrul relatiei (comportamente gresite/considerate neadecvate). Totusi, ulterior s-a incercat o alta abordare. Tot mai mult s-a inceput focalizarea pe factori subiectivi precum: ganduri, credinte si atribuiri (Ficham, 2003). Ellis a fost unul dintre primii cercetatori care a sustinut importanta factorilor cognitivi (a gandurilor) in distresul existent in relatiile maritale. El a propus ideea ca, una dintre cauzele interactiunilor problematice dintre cei doi soti o reprezinta expectantele/asteptarile nerealiste: ceea ce eu ma astept de la mine sa fac in casnicie, ceea ce ma astept ca partenerul sa faca si ce anume ma astept sa obtin in cadrul casniciei (cum va fi ea). Iata cateva exemple: 
Perioada critica in viata oamenilor este la 44 de ani, pentru ca, in medie, la aceasta varsta se inregistreaza cel mai scazut nivel de fericire, optimismul urmand sa creasca din nou dupa 45 de ani, potrivit unui studiu al Fundatiei "Ana Aslan" publicat joi. Studiile Fundatiei "Ana Aslan" International releva faptul ca cele mai afectate de depresie sunt persoanele cu varste intre 25 si 50 de ani si ca femeile dezvolta depresii de trei ori mai des decat barbatii. De asemenea, de-a lungul vietii au fost stabilite anumite "perioade de fericire". 
Multi clienti/pacienti imi spun adesea ca se tem de moarte. Le dau mereu raspunsul epicurienilor. Tu nu ai intalnit si nu vei intalni moartea niciodata. Cand ea apare, tu nu mai existi; cat timp tu existi, moartea inca nu a aparut. Asadar, nu va veti intalni niciodata si nu are sens sa va temeti unul de celalalt. (Daniel David, 2010) 
Jumatate dintre romani sunt stresati la job. Asta arata statisticile recente. 41% dintre angajati asista in fiecare zi la scene in care seful sau colegii tipa unii la altii la locul de munca. Dintre acestia, 8% se incadreaza in fenomenul de mobbing. Un concept nou, dar cu radacini vechi in societatea romaneasca, avertizeaza specialistii, care explica ce este mobbing-ul - hartuirea sistematica la locul de munca. Daca esti atacat si stigmatizat de colegi si de sefi prin zvonuri, intimidare, umilire, discreditare sau izolare, atunci ai toate sansele sa fii victima unui astfel de fenomen. Consecintele nu sunt deloc de neglijat. Imposibilitatea de a raspunde unor astfel de atacuri, care se intind pe mai mult de sase luni, conduce la depresii, insomnie, scaderea increderii in sine, pierderea eficientei la locul de munca sau la stres acut. O ancheta sociologica realizata de Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii si prezentata in cadrul unei conferinte organizate de Asociatia Colfasa arata ca stresul perceput la job este generat, in cele mai multe cazuri, de lucrul peste program. 
In multe cazuri, depresia se declanseaza indeosebi toamna, in lunile octombrie si noiembrie, si, de aceea, mai este numita si depresie sezoniera. Acest lucru este explicabil in conditiile in care organismul este supus brusc la o serie de transformari. Astfel, faptul ca ziua devine mai scurta isi pune amprenta negativ asupra starii de spirit. Prin urmare, scurtarea zilelor predispune la depresie. Specialistii ne atentioneaza sa nu confundam tristetea cu starile de melancolie, frecvente la inceputul toamnei si, pana la un punct, inofensive. Doar in zece la suta din cazuri acestea pot ascunde depresia. 
