Richard R. Arnold, unul dintre astronautii aflati pe nava Discovery - lansata in spatiu duminica noaptea - a fost profesor in Romania. El a predat, in anul 2003, la Scoala Americana din Bucuresti, potrivit datelor biografice publicate de NASA. Dupa ce si-a terminat studiile la Universitatea din Maryland (in 1992), Richard Arnold a inceput sa predea stiintele spatiului in Arabia Saudita, unde s-a mutat impreuna cu familia in 1996. In 2001 se stabileste in Indonezia, iar doi ani mai tarziu ajunge in Romania.

In mai 2004, Richard R. Arnold a fost selectat sa faca parte din misiunile NASA. El a fost inclus in echipajul de pe nava Discovery, lansata in spatiu cu sapte astronauti la bord, intre care unul japonez. Discovery efectueaza primul zbor al unei navete in spatiu in acest an si urmeaza sa se cupleze la Statia Spatiala Internationala, unde va instala ultima pereche de antene duble solare. Dupa aceasta misiune, statia va dispune de toata puterea electrica necesara pentru experimente stiintifice.

Astăzi se sărbătoresc 130 de ani de naşterea lui Albert Einstein, omul care a revoluţionat modul în care privim şi folosim Universul. A dezvoltat de unul singur teoria relativităţii, atât cea restrânsă, cât şi cea generalizată, dar a adus contribuţii importante şi la înţelegerea structurii materiei şi mecanicii cuantice. Dar dincolo de a fi un om de ştiinţă, Einstein a fost şi un mare gânditor. Stiinta Azi trece în revistă câteva din cele mai frumoase citate ale omului de ştiinţă.

Imaginaţia este mai importantă ca şi faptele deja cunoscute (Albert Einstein).

Orice lucru ar trebui să fie făcut cât de simplu se poate, dar nu mai simplu de atât (Albert Einstein).

Secretul creativităţii este acela de a-ţi ascunde cât mai bine sursele (Albert Einstein).

Educaţia este singurul lucru care încurcă procesul meu de învăţare (Albert Einstein).

Educaţia este ceea ce rămâne după ce nu mai eşti la şcoală (Albert Einstein).

Astronomul amator (sighetean) Sorin Hotea, autorul site-ului AstroInfo provoaca astronomii amatori romani sa participe la Maratonul Messier 2009. Incepand cu anul 2004, Sorin Hotea a organizat acest eveniment in Romania. Rezultatele au existat si acest lucru ar trebui sa incurajeze pe pontentialii participanti la maraton. In premiera, in anul 2009, maratonul Messier este organizat in colaborare cu Astromagazin.ro. Colaborarea va consta in faptul ca, dupa terminarea maratonului Messier, observatorul care va vedea cele mai multe obiecte va primi un premiu din partea AstroInfo si Astromagazin.ro.

Mai jos gasiti toate informatiile necesare realizarii Maratonului Messier 2009.

Există mai multe tipuri de astronomie: cu lumină vizibă, cu diferite tipuri de lumină invizibilă, ba chiar de anul trecut, şi cu particule. Iată că acum telescopul Fermi al NASA a realizat cea mai precisă fotografie a cerului în radiaţii gama, adica lumina invizibilă cu energie de peste 150 de milioane de ori mai mare decât a luminii vizibile. Harta surprinde corpuri astronomie atât din galaxia noastră, cât şi de dincolo de ea. Noua hartă a fost descrisă în Suplimentul lui The Astrophyisical Journal.

Motivaţia pentru a privi cerul în toate lungimile de undă posibile este aceea de a identifica cât mai multe corpuri şi procese fizice ce au loc în Univers. Unele corpuri emit lumină doar în unele frecvenţe. Ori tocmai prin lumina ce ajunge de la aceste corpuri îndepărtate în telescoapele noastre, terestre sau pe orbită în jurul Pământului, descoperim noi Universul.

Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea Iowa, SUA, arată că sarea de bucătărie ne-ar putea îmbunătăţi starea psihică. Psihologul Kim Johnson împreună cu colegii săi au observat că atunci când şoriceii de laborator au parte de puţină sare în alimentaţia lor, sunt mai abătuţi de la activităţile lor preferate precum băutul unor substanţe dulci sau apăsarea unei pedale ce le stimulează zona din creier ce le produce plăcere.

Ideea că sarea ar putea îmbunătăţi starea psihică ar putea explica şi tendinţa noastră de a pune mai multă sare în mâncare, deşi cunoaştem rolurile ei în apariţia hipertensiunii arteriale, a bolilor de inimă sau a altor afecţiuni. Deşi nevoia de sare pe zi conform US Food and Drug Administration este de 4 grame, noi consumăm în medie pe zi 10 grame.

Evoluţia ar putea juca un rol important în dorinţa noastră de a consuma sare. Omul a evoluat din organisme ce au trăit în oceane a căror apă este sărată, iar odată ajunsă pe uscat, viaţa a continuat să aibă nevoie de sodiu şi clor, aceste minerale având un rol foarte important în schimburile de apă dintre celule şi în transmiterea informaţiei de-a lungul celulelor nervoase.

O sonda spatiala ce are ca misiune identificarea de planete similare cu Terra a fost lansata vineri noaptea de catre NASA de la baza Cape Canaveral (Florida), transmite CNN. Agentia spatiala americana a declarat ca misiunea sondei Kepler  "ar putea sa schimbe fundamental viziunea pe care omenirea o are despre ea insasi".

Racheta Delta II, care are atasata sonda Kepler, a fost lansata de la Cape Canaveral Air Force Station din Florida.

Telescopul special aflat la bordul sondei va avea ca misiune sa cerceteze, timp de trei ani, peste 100.000 de stele din galaxia Calea Lactee. Oficialii NASA spera ca Kepler sa descopere planete ce orbiteaza in jurul altor stele si ale caror suprafete ar putea contine apa.

Conform celor spuse de Shahrazad Abu Ghazleh şi colegii săi de la Universitatea Tehnologică din Darmstadt, Germania, nivelul Mării Moarte, cel mai jos punct de pe Pămînt, scade alarmant, având numeroase consecinţe faţă de mediul înconjurător.

În mod obişnuit, nivelul lacurilor închise precum Marea Moartă reflectă condiţiile climatice: el este rezultatul balanţei dintre apele din zonă care se varsă în mare şi cea care se evaporă.

Cel mai vechi caz cunoscut de domesticire a cailor a fost descoperit în cultura Butai, ce exista acum 5.500 de ani în Kazahstanul de astăzi. Cel mai cunoscut caz până acum era de acum circa 4.500 de ani, iar cel mai vechi caz cunoscut în Europa acum aproximativ 3.500 de ani. În cultura Butai, caii erau folosiţi atât pentru hrană (carne şi lapte), dar şi pentru călărit. Acest din urmă fapt revoluţionează modul în care este percepută istoria civilizaţiei umane, căci călăritul a permis explorarea pe distanţe mari şi legăturile strânse între Europa şi Asia. Totodată, a revoluţionat arta războiului. Studiul a fost realizat de cercetători de la universităţiile britanice Exeter şi Briston şi a fost publicat pe 6 martie în prestigioasa revistă Science.

În spaţiu, cerul este negru şi Soarele alb 

Vedeţi dumneavoastră, dragii noştri cititori, dacă nu am fi pe Pământ, ci în spaţiul cosmic, undeva pe orbită în jurul Pământului, cerul ar părea negru (presărate cu puncte luminoaste - stelele), iar Soarele ar părea alb. Aceste fapte simple spun totuşi multe despre Univers şi legile sale.

De exemplu, faptul că cerul este negru în spaţiu (şi tot negru pe Pământ în timpul nopţii) este explicat de faptul că Universul este finit în spaţiu şi timp, adică a avut un moment când a început să existe, moment pe care fizicienii îl numesc Big Bang, sau Marea Explozie. Este răspunsul la un paradox celebru, vechi de câteva secole, denumit Paradoxul lui Olbers.

Lumina vizibilă, de multe culori

Un cercetător în neuropsihiatrie de la Mayo Clinic din Rochester, SUA, a realizat un studiu care sugerează că activităţile mentale susţinute în partea a doua şi a treia a vieţii pot preveni sau întârzia pierderea memoriei, precum în boala Alzheimer. Studiul va fi anuţat în aprilie 2009 la conferinţa anuală a American Academy of Neurology.

Un recent  studiu aparut cu scopul de a observa cu toti cat de mult sau de putin ne poate afecta activitatile de zi cu zi pierderea memoriei, a inclus 197 de persoane cu varsta cuprinsa intre 70 si 89 de ani suferind de usoare probleme cognitive sau diagnosticate cu pierderi de memorie si 1,124 de persoane de aceasi varsta fara probleme  de pierdere a  memoriei. Din acest studiu a rezultat faptul ca in ultimii ani, activitati ca cititul cartilor sau  jocurile pe calculator au dus la o descrestere intre 30-50%  in riscul pierderii memoriei   comparativ cu persoane care nu au luat parte la astfel de activitati. De exemplu, persoanele care au  urmarit programe tv mai putin de 7 ore pe zi  sunt cu 50 % mai putin predispusi sa isi piarda memoria in comparatie cu ceilalti.

Acestea au fost identificate în Kenya între 2006 şi 2008 de echipa antropologului John Harris de la Universitatea Rutgers din SUA. Ele sunt atribuite ca aparţinând speciei hominide homo ergaser, o specie timpurie a lui homo erectus şi să fi fost produse acum aproximativ 1,5 milioane de ani, fiind astfel cel mai vechi hominid cu proporţii ale membrelor şi mers biped asemănătoare omului modern. Studiul a fost publicat în ediţia de astăzi a prestigioasei reviste Science, fiind mai mult, experimentul prezentat pe coperta revistei.

 Urmele s-au păstrat în straturi sedimentare ce au fost estimate în mod independent a avea 1,5 milioane de ani. Sunt estimate ca aparţinând speciei home ergaster, o specie timpurie de homo erectus.

Comunicarea prin intermediul cuvintelor este o capacitate pe care o poseda aproape orice om. În spatele acestui proces aparent comun se află creierul uman, ce are proprietatea de a extrage informații coerente dintr-o înșiruire de sunete ce pare aleatorie. Cum se produce această decodare a semnalului sonor receptat de urechea umană și-au propus să afle un grup de cercetători de la Institutul Max Plank din Olanda. Rezultatele au fost publicate în revista ”Tendinte actuale în stiința psihologiei” (Curent Directions in Psychological Science) de către psihologul Jos J.A. Van Berkum.

Nu mai este de mult un secret faptul că informația se transmite în creier prin intermediul curentului electric. Folosind așanumitele potențiale legate de eveniment, semnale electrofiziologice ce apar ca urmare a stimulării creierului, cercetătorii au observat ce se petrece la nivel electric în creier în momentul prelucrării unei fraze.