Puţini dintre cititori l-au cunoscut probabil pe Ioan Ardelean, fitoterapeutul şi vindecătorul prin terapii spirituale din Petrova. În zonă era cunoscut drept "vindecătorul cu buruieni". A avut emisiune regulată pe domeniu la Radio Sighet.

Medicina naturistă este pe mapamond o alternativă a celei alopate. Asistent medical de profesie, Ioan Ardelean a fost unul dintre practicanţii ei. A publicat în regie proprie cartea "Tratarea bolilor stomacului, intestinelor, ficatului, căilor biliare şi pancreasului cu remedii naturiste." Pe lângă medicaţia naturistă, cartea oferă şi terapii spirituale şi psihoterapii prin vizualizare. Crezul lui în domeniu îl găsim pe contracoperta cărţii publicate, "Medicina naturistă tratează atât trupul, cât şi sufletul printr-o alimentaţie naturală şi cu plante medicinale care acţionează atât asupra structurilor fizice, cât şi celor spirituale." Este nominalizat într-o antologie apărută pe plan naţional în anul 2005. Ca recunoaştere a meritelor sale, Primăria şi Consiliul Local Petrova i-au acordat post-mortem titlul de cetăţean de onoare al comunei.

Cam cat se zice ca tine o minune? Parca vreo trei zile, nu? Ei, cam tot atat au rezistat si unele dintre stickerele lipite sambata de Sighet Online pe cosurilede gunoi. Marti dimineata pe la orele 9, am trecut pe langa un stalp care avea cos de gunoi pe el. Si pe cos era un sticker proaspat lipit.Dar arata exact asa cum vedeti in poza alaturata. Deci cineva deja a avut grija sa „bage in seama” actiunea de stimulare a constiintei sighetenilor. Ei, probabil acea persoana care a avut „grija” de sticker nu prea are constiinta la el. O fi el de vina? Daca e un adult cu siguranta numai el e de vina. Daca e unul dintre zecile de copii teribili de 16-18 ani atunci o parte din vina apartine si parintilor. Daca de acasa se pleaca fara un pic de educatie civica atunci degeaba se vor chinui baietii de la Sighet-Online sa faca ceva cu adevarat pentru Sighet. Degeaba vor face actiuni de sensibilizare sau de orice fel, degeaba vor face stickere de zeci de metri inaltime, daca acei copii si acei parinti nu vor face un efort sa se autocivilizeze si sa pastreze curatenia in oras.

Centrele de Transfuzie Sanguina din mai multe regiuni, printre care si Maramuresul, au semnat recent un protocol de colaborare cu Grupul ziaristilor donatori de sange. Scopul principal al parteneriatului este mobilizarea persoanelor apte sa doneze sange. "Dorim sa stimulam comunitatea economica a fiecarei zone pentru a participa la proiectele comune, cat si atragerea de fonduri europene pentru publicitatea actiunilor de donare de sange, dar si sprijinul concret, in aparatura sau mobilier pentru centrele de transfuzie zonale", a declarat directorul Centrului de Transfuzie Sanguina Maramures, Melania Dascal.
Prima campanie comuna va fi intitulata "Maine e o noua zi" si se va desfasura in perioada 1 martie - 20 mai. Donatorilor din perioada amintita le vor fi distribuite carti postale, urmand ca acestia sa recomande un donator nou. Numele, adresa si numarul de telefon ale ambilor donatori se vor regasi pe cartile postale, iar in urma tragerii la sorti de la sfarsitul campaniei vor fi desemnati doi castigatori.

În urma unei acţiuni în domeniul silvic efectuate în data de 07.02.2009, jandarmii borşeni au surprins doi bărbaţi în timp ce ridicau material lemnos - resturi de exploatare, din zona „Vinişoru”, aparţinând Ocolului Silvic Borşa, fără a avea acordul organelor silvice. În urma identificării s-a stabilit că este vorba despre T. Sînzian, în vârstă de 38 ani şi T. Ioan în vârstă de 39 ani, ambii din Borşa. Pentru fapta lor, aceştia au fost sancţionaţi contravenţional cu suma de 60 lei fiecare.

La Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean se pune problema reabilitării drumului dintre Băiuţ şi Botiza, odinioară drum folosit pentru a duce în Băiuţ minerii de pe Valea Izei. Cu ani în urmă, primăriţele din Băiuţ şi Botiza se organizau, cereau bani şi visau la o legătură între Ţara Lăpuşului şi Valea Izei...

Graziella Bolma, directoare a Direcţiei Tehnice, spune că e posibil să reabiliteze drumul Băiuţ-Botiza, pentru că anul acesta va începe reabilitarea drumului judeţean de la Cavnic spre Budeşti şi va fi nevoie de o alternativă. De asemenea, drumurile naţionale au şi ele în plan reabilitarea DN 18 peste Gutâi, astfel încât ambele variante de trecere a muntelui vor fi "în şantier".
Şansa pare a fi atins zona, mai ales că visul nu e doar al celor două comunităţi. La o trecere peste munţi între Lăpuş şi Maramureş visau şi cei din Groşii Ţibleşului, care au chiar drum judeţean... pietruit, dat în grijă Romsilvei. Şi comuna Lăpuş are o trecere pe la Râoaia, dar trebuie deschis drumul.

Cadrele didactice sunt din ce în ce mai nemulţumite de Guvernul actual. După definitivarea proiectului de buget pe anul în curs, există şanse reale ca majorările salariale să nu fie puse în aplicare. Din acest motiv, profesorii cheamă în instanţă Executivul, supăraţi că nu şi-au primit majorările promise în campanie şi votate în Parlament.

Legea adoptată anul trecut prevedea ca majorările să se facă retroactiv, din octombrie 2008, aceasta fiind şi promisiunea făcută de reprezentanţii PSD înainte de alegeri. Profesorii mai au de primit, după creşterile salariale acordate de Guvernul Tăriceanu, majorări de 33% în sistemul preuniversitar şi de 50% pentru cei din învăţământul superior. Sindicaliştii din învăţământ susţin că încă nu au pregătit proteste, pentru că vor să aştepte rezolvarea lucrurilor pe cale legală. Însă sunt foarte convinşi că vor ajunge şi la forme de luptă sindicală extreme dacă Guvernul nu le rezolvă doleanţele.
"Sunt două lucruri pe care le vrem: acordarea a 6% din PIB în bugetul pentru învăţământ şi punerea în aplicare a Legii 221, care ne acordă majorări salariale. La cum decurg lucrurile până acum, e foarte posibil să ajungem la mişcări de protest",
a spus Liviu Marian Pop, preşedintele Sindicatului Liber din Învăţământ (SLI) Maramureş.

Vă informăm că începând cu 13.02.2009, prin O.G. nr. 4/29.01.2009, a fost majorată taxa de urgenţă pentru eliberarea certificatului de cazier judiciar.
Astfel, pentru obţinerea certificatului de cazier judiciar în regim normal, persoana interesată nu va avea de achitat vreun tarif, rămânând doar să prezinte timbrul fiscal în valoare de 1 leu.

Pentru obţinerea certificatului de cazier judiciar în regim de urgenţă, persoanele fizice vor achita o taxă, numită de urgenţă, în valoare de 10 lei, alături de timbrul fiscal sus amintit iar persoanele juridice vor achita o taxă în valoare de 20 lei. În principiu, aceste taxe se achită la unităţile de trezorerie.

Lucrari importante de modernizaree si extindere de drumuri vor fi derulate, incepand din aceasta primavara, in patru zone din municipiul Sighetu Marmatiei. Autoritatile au impus la finantare trei proiecte transfrontaliere care vizeaza dezvoltarea partii de infrastructura rutiera iar cu fondurile obtinute vor da startul la reabilitari.

Primarul orasului, Eugenia Godja, a aratat ca, intr-o prima faza sunt avute in vedere strazile Horea si Closca, pentru refacere, si prelungirea strazii Titulescu.

“Valoarea totala a acestor proiecte e de 5,6 milioane de lei noi din care 3,4 sunt fonduri Phare iar 2,2 reprezinta contributia bugetului local. Tot pe proiecte transfrontaliere s-au obtinut fonduri pentru modernizarea strazii Grigorescu. Lucrarile vor costa 1,5 milioane de lei noi, din care 1,1 sunt bani veniti din partea Phare”, a declarat edilul pentru citynews.ro.

Măsura impusă ţăranilor care-şi comercializează produsele lactate în pieţe a dus la scumpirea laptelui şi brânzeturilor, chiar dacă nu toţi producătorii s-au conformat acestui ordin. Dacă până acum laptele se vindea cu 2 lei litrul, acum ţăranii au afişat un preţ cu 25% mai mare. Însă vând laptele în PET-uri de unică folosinţă, iar capacele sunt sigilate. Mai sunt încă destui ţărani care vând laptele în aceleaşi PET-uri de la apă sau suc. Şi ei vând mai scump, deşi n-au făcut nicio investiţie.

În aceste zile au fost terminate lucrările de renovare la Casa de Tip Familial (CTF) “Axa” din Sighetu Marmaţiei, instituţie care găzduieşte preşcolari şi şcolari cu dizabilităţi uşoare. Despre amploarea lucrărilor ne-a vorbit Viorica Zlati, directoarea Centrului Maternal, care, pe lângă Centrul de Zi şi cel de Primire în Regim de Urgenţă, are în administrare şi CTF “Axa”.
“Lucrările, finanţate integral de Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Maramureş, au început acum trei luni. A fost vorba de o renovare completă, de schimbarea tavanelor, a grinzilor de susţinere a acoperişului, a uşilor şi ferestrelor, a fost pusă gresie şi faianţă, parchetul a fost refăcut şi s-a trecut pe încălzirea cu gaz. Astfel, Casa “Axa” este prima din Sighet care beneficiază de acest tip de încălzire”.

Cu ocazia zilelor de naştere se obişnuieşte a marca personalitatea celui aniversat, se vorbeşte de calităţile persoanei şi se oferă câteva date biografice. Toate astea devin inutile când e vorba de dr. Ioan Mihai Dăncuş, al cărui nume şi carieră se suprapun instituţiei pe care o conduce - Muzeul Maramureşului - şi care este poate cea mai cunoscută persoană şi personalitate din municipiul Sighetu Marmaţiei. În primul rând datorită realizărilor lui în materie de cercetare, apoi ca profesor, şi nu în ultimul rând ca cetăţean care a fost alături de sigheteni în momentele grele şi de bucurie. Dr. Ioan Mihai Dăncuş se identifică cu istoria oraşului şi a judeţului pe care cu mândrie îl numeşte “istoric” şi “voievodal”. A participat la organizarea instituţiilor şi evenimentelor culturale, a adunat cu sfinţenie şi respectul cuvenit mărturiile istorice ale judeţului, indiferent de cultura din care proveneau, şi le-a ctitorit muzee. Acum, la ceas aniversar, îi dorim viaţă lungă şi multă sănătate pentru a-şi continua cu aceeaşi vervă şi abnegaţie activitatea în folosul comunităţii. La mulţi ani, multă sănătate şi cât mai multe realizări.

Poet, bibliotecar, consilier al Inspectoratului de Cultură, prefect, membru fondator al Fundaţiei “Academia Civică”, director şi unul dintre fondatorii muzeului “Memorialul Victimelor Comunismului şi Rezistenţei”, sociolog, universitar, cetăţean de onoare al mai multor localităţi din stânga şi dreapta Tisei, şi lista ar putea umple pagini întregi cu CV-ul conferenţiarului universitar dr. Gheorghe Mihai Bârlea. Un maramureşean get-beget, născut la Năneşti, într-o zi de 10 februarie, la şase ore după fratele geamăn, sculptorul Vasile Bârlea. Anul trecut, dr. Gheorghe Mihai Bârlea şi-a pus experienţa, competenţa şi onestitatea în slujba comunităţii, candidând pentru Senat, iar maramureşenii l-au votat mizând pe buna sa credinţă, pe respectul şi dragostea pentru semeni de care dă dovadă, pe experienţa sa în administraţie şi pe faptul că - ajuns la oraş - n-a uitat de unde a plecat, că a rămas alături de oamenii de la ţară a căror probleme le cunoaşte ca unul de-al lor. În numele lor şi alături de ei, îi dorim un sincer La mulţi ani, sănătate, putere de muncă şi acel dram de noroc care să-i permită să ducă la bun sfârşit proiectele pe care le are pentru Maramureş.