Un echipaj de poliţie din cadrul Poliţiei Sighetu Marmaţiei a oprit ieri în trafic pe str. Bogdan Vodă din aceeaşi localitate, un autoturism condus de sigheteanul Vasile S. de 23 de ani. Verificările poliţiştilor au relevat că numărul de înmatriculare provizoriu ce era aplicat pe autoturism expirase din data de 11 februarie 2009. conducătorului auto i-a fost întocmit dosar penal pentru comiterea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat.

La Strâmtura

Pe D.J. 186, ieri la ora 14,20, s-a produs un alt eveniment rutier. Ştefan C. de 45 de ani din Săliştea de Sus a condus un autoturism din direcţia Bârsana spre Rozavlea, în condiţiile unui carosabil umed. În dreptul unui imobil a surprins şi accidentat grav un bărbat în vârstă de 49 de ani din Sighetu Marmaţiei care era angajat în traversarea străzii prin loc nepermis şi fără să se asigure. Bărbatul accidentat a fost transportat şi internat la Spitalul Sighetu Marmaţiei. Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, iar rezultatul a fost negativ. Nu acelaşi lucru s-a constatat în cazul pietonului, al cărui rezultat etilotest a fost de 0,70 mg/l alcool pur în aerul expirat.

La Fereşti

În anul 2002 s-a început un studiu de fezabilitate privind utilitatea şi costurile unui tunel pe sub Gutâi. Ideea nu este una nouă, însă. Ea aparţinea "strategilor" fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu. Unele voci, mai nostalgice, spun că dacă nea  Nicu ar mai fi trăit doi-trei ani, începea construcţia tunelului maramureşean.

Faptul că actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Maramureş, Mircea Man, are ca prioritate a acestui mandat infrastructura judeţului a scos la lumină şi proiectul de realizare a tunelului pe sub Gutâi, care să facă mult mai facilă trecerea către Maramureşul istoric. Pentru realizarea construcţiei, s-a făcut deja un studiu de fezabilitate în care au fost incluse cinci variante posibile.
"Din punctul de vedere al infrastructurii, ar fi un lucru extrem de benefic. Însă, din punct de vedere financiar, proiectul nu va putea fi niciodată finanţat din bugetul nostru. În acest sens, am dat deja, în urmă cu aproximativ o lună, întreaga documentaţie unor firme străine care s-ar arăta interesate să investească în Maramureş. Momentan, aşteptăm să vedem cu ce oferte vin aceştia", a declarat preşedintele CJ, Mircea MAN.

Începând cu 1 februarie, elevii claselor a VIII-a şi părinţii acestora primesc consiliere din partea diriginţilor în vederea alegerii unităţii şcolare cât mai potrivite fiecărui elev. Până în 5 mai, Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş va distribui în toate unităţile de învăţământ din judeţ broşura de informare pentru elevi, care conţine toate liceele şi Şcolile de Arte şi Meserii (SAM), adresele, planurile de şcolarizare, filierele, profilele şi specializările. Mai mult, broşura va conţine şi media ultimului admis la fiecare domeniu de pregătire şi calificările profesionale pe care elevii le vor obţine la finalizarea studiilor liceale. După 17 iunie, fiecare instituţie de învăţământ gimnazial va afişa ierarhia absolvenţilor de clasa a VIII-a în funcţie de media de admitere. Repartizarea computerizată va avea loc în 3 iulie.

Trei strazi din municipiul Sighetu Marmatiei vor fi decuplate maine, 13 februarie, de la reteaua de energie electrice. Reprezentantii societatii electrica au anuntat ca furnizarea va fi intrerupta intre orele 8:00 si 17:00, strazile avute in vedere fiind Ariesului, Decebal si Balc Voda.

 Directorul societatii Electrica, Radu Lupan, a aratat ca masurile vor fi luate din cauza unor lucrari de anvergura care au loc in zona. “Acesta sunt necesare pentru cresterea gradului de siguranta in alimentarea cu energie electrica”, a precizat el.

Conform statisticilor, infracţionalitatea în Maramureş s-a ameliorat semnificativ anul trecut. Cu toate acestea, ca şi în anii precedenţi, cele mai frecvente infracţiuni comise au fost: furturile, vătămările corporale, înşelăciunile, tâlhăriile şi falsurile. Infracţionalitatea infantilă s-a redus cu 41%.

Potrivit Biroului de Informare şi Relaţii Publice din cadrul Tribunalului Maramureş, cele şase judecătorii şi Tribunalul Maramureş au condamnat definitiv, anul trecut, 1.146 de maramureşeni. Ceea ce înseamnă aproape jumătate din cazurile înregistrate în anul 2000 şi cel mai mic număr din ultimii opt ani. Singura infracţiune la care numărul făpturitorilor a crescut a fost la “luare de mită”, unde cei condamnaţi au fost de trei ori mai mulţi (3) decât în 2007. Peste jumătate (632) din condamnaţi îşi vor ispăşi pedepsele în stare de libertate, deoarece instanţa a hotărât suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

Furturile se menţin pe primul loc

Deşi condamnaţii pentru furturi se cifrează la 250 persoane şi au scăzut numeric simţitor faţă de anul 2007 (422), totuşi ei rămân pe primul loc în ceea ce priveşte fenomenul infracţional.

Comercianţii din pieţele agroalimentare se află departe de a respecta  regulile privind igiena. Laptele şi brânza se vând în aceleaşi condiţii improprii, iar smântâna este degustatăcu ajutorul degetelor. Reprezentanţii Direcţiei Sanitar-Veterinare şi Pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Maramureş spun că, în prezent, condiţiile de vânzare sunt acceptabile, însă nu se ridică la nivelul normelor stabilite prin lege.

Deşi a intrat în vigoare Ordinul 111/2008, privind condiţiile de vânzare cu amănuntul a produselor lactate, comercianţii refuză în continuare să pună în practică aceste reglementări. Potrivit legii, comercianţii care vând la tarabele din piaţă sunt obligaţi să poarte halate albe şi mănuşi. Vânzătorii trebuie să aibă linguriţe de unică folosinţă pentru degustarea produselor şi bonete. Reprezentanţii DSVSA au împărţit câteva avertismente producătorilor, însă vânzătorii preferă în continuare să sfideze legea. Puţini sunt cei care poartă halate în timp ce îşi vând produsele lactate. Nici brânza nu este scoasă pe tejghea în pungi vidate. "Ne-am cumpăra şi halate, şi mănuşi, şi linguriţe. Da’ pă rând! Că nu le putem face deodată. Da’ io vând lapte şi brânză bună. Şi smântâna îi sănătoasă. Nu trebe să mi le pun în pungi", spune o comerciantă din piaţa Izvoarele.

• Autorităţile se luptă cu morile de vânt

Personalul didactic care face parte din comisia pentru organizarea şi desfăşurarea tezelor cu subiect unic la clasele a VII -a şi a VIII-a în anul şcolar 2008-2009 vor fi plătiţi astfel: membri - 80-150 lei, asistenţi - 40 lei/persoană, profesori evaluatori - 3,25 lei/lucrare evaluată, informaticieni - 125 lei. Unităţile de învăţământ în care se susţin teze cu subiect unic sau sunt evaluate lucrările elevilor vor elibera fiecărui membru al comisiei o adeverinţă care cuprinde informaţiile necesare pentru plata activităţii depuse. Adeverinţa va fi semnată de directorul unităţii de învăţământ pe baza listei alcătuită şi semnată de preşedintele comisiei respective.

În luna mai a.c., se vor împlini doi ani de la dispariţia - o fetiţă de doar 4 ani - incident ce a şocat întreaga comunitate. Condiţiile în care a dispărut copila rămân încă neelucidate.

La acel moment, pentru găsirea fetiţei au fost mobilizate importante efective ale Poliţiei, Jandarmeriei, Poliţiei de Frontieră care, în cadrul unei operaţiuni de mare anvergură, nemaiîntâlnite în asemenea cazuri în Maramureş, au scotocit zile întregi locurile de unde se presupunea că ar fi dispărut fetiţa. La un moment dat au fost angrenaţi în căutări şi luptători ai Deteşamentului Poliţiei de Intervenţie Rapidă (DPIR), din cadrul IPJ Maramureş. În ciuda eforturilor depuse, fetiţa nu a fost găsită. În paralel, poliţiştii din cadrul mai multor Servicii de Investigaţii Criminale au demarat cercetări, audiind mai multe persoane.
În momentul dispariţiei, fetiţa se afla împreună cu o bătrână, gazda la care ea şi părinţii ei locuiau, în zona Parcului Grădina Morii. În timp ce bătrâna îşi păştea vitele, fetiţa s-a îndepărtat şi, de atunci, nu a mai fost văzută. Anchetatorii au avut în vedere, la început, posibilitatea implicării bătrânei, dar şi a părinţilor, în dispariţia Iulianei.

• Varianta înecului accidental

În cele din urmă, varianta plauzibilă prezentată de către anchetatori a fost înecul accidental în apele râului Iza. Familia fetiţei a fost supusă testelor poligraf (detector de minciuni), dar fără a se obţine rezultate care s-o incrimineze. Părinţii au acuzat-o pe bătrână că le-ar fi vândut fata, iar la rândul ei bătrâna i-a acuzat pe aceştia că, de fapt, ei ar fi vândut-o, dar cercetările ulterioare nu au dat dreptate nici uneia dintre părţi.