CULTURA

O calomnie fără seamăn în revista Acolada nr. 5-6 mai-iunie 2019

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE
Sâmbătă, 22 Ianuarie 2022 09:04
În revista culturală Acolada nr. 5-6 mai-iunie 2019 apare o calomn ie făeră seamăn la care sigur orice sighetean de bună credință va reacționa cu indignare. Ca demni sigheteni ai Patriei sighetonline fără frontiere luăm atitudine contra acestei calomnii. Cităm: <Preoții creștini au îmbogățit sinaxarul sau ar trebui să-l îmbogățească> afirmație la care subscriem. <Episcopul Vasile Aftenie, după traseul impus de la Dragoslavele la Mănăstirea Căldăruşani (lagăr-închisoare), a murit la Văcăreşti, în mai 1950. Episcopul greco-catolic Ioan Suciu a murit la Sighet, fără judecată, fără condamnare. Mormânt necunoscut. Episcopul de Lugoj, Valeriu Traian Frenţiu, a murit la Sighet, în 11 iulie ’52 şi a fost zvârlit la groapă comună. Leit-motiv: fără judecată, fără condamnare. Episcopul Alexandru Russu a murit fără slujbă, la Gherla,în ‘63. Episcopul Ioan Bălan a murit în ’59, în DO, fără judecată, fără condamnare. Episcopul Tit Liviu Chinezu a murit îngheţat la Sighet, în 15 ianuarie 1955; fără sicriu, l-au aruncat în Cimitirul Săracilor. Iuliu Hossu, episcop de Cluj-Gherla, în 1969 cardinal in pectore, a spus în ’70, în spitalul Colentina, ultimele cuvinte: „Lupta mea s-a sfârşit, a voastră continuă.” Iar noi am aşteptat căinţa torţionarilor. În RPR penitenciară, pe certificatele de deces, fi păt, la motivul decesului: tensiune arterială, insuficienţă circulatorie, miocardită cronică, TBC>. În ce constă calomnia sfruntată, de neadmis ? Că agentul frig ar fi pătruns într-o închisoare de mare securitate și l-ar fi ucis pe episcopul Tit Liviu Chinezu. Imposibil ! Poate era mai sensibil pentru că era Chinez. Ambasada Rep. China de ce nu a protestat la articol ? Oricum, co-autorului i s-a spus: <tu să taci că ești mic>. Mic la ce căci la vârstă nu sunt mic. <Tu să taci că tu spui totul>. De aceea nu am avansat deloc (probabil din acest motiv aș fi rămas tot cu gradul de după recrutare). Unii sunt pro, alții contra. Dar eu ce sunt, mă rog (se întreabă co-autorul) ? Chiar așa ? Tot mic în grad, tot mic ?
Ultima actualizare Sâmbătă, 22 Ianuarie 2022 09:17
Citeşte mai mult...

Despre decadența ideii în artă P I-a

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE
Sâmbătă, 22 Ianuarie 2022 08:53
Cât de decadente pot fi ideile în artă vom analiza din trei lucrări decadente. Prima: o lucrare a Dlui. Dorin Coltofeanu, altminteri sublim realizată (cu mult albastru optimist), Un țăran și măgărușul sau căluțul său sunt condamnați să are un pământ maroniu de rahat cu scuame, deși are masa pusă un șervet: usturoi, ceapă, sare , brișcă, slană. Ei nu au aflat că se culeg e-uri din tipografii şi asta ne este acum pâine ? A doua: lucrarea Prizonier semnată ElErtin (ce nume e acesta ?), cu un Prizonier de conștiință obligat să îngenuncheze la drobul de sare al credinței. De ce nu îl țin în picioare dungile verticale de pe haine ? Capul e plecat căci dungile verticale de pe tichie sunt inutile. Clar. A treia a decadentului Paul Klee: numită Înger terestru din 1939, o mâzgâleală în care cineva se apără cu o aripă pe care o inimă roșie inscripționată cu semnul omega. Mâna dreaptă e ridicată semn că se predă. Ce Dumnezeu amenință cu aripa ridicată și unde ? Tocmai la Kunsthalle în Hamburg.
Citeşte mai mult...

Scriitori Japonezi: Murakami Haruki- Albastru nemărginit, aproape transparent (1977)

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE
Joi, 20 Ianuarie 2022 18:39
Nu, nu era un avion. Era bâzâitul unei insecte care venea de undeva din spatele meu. Gâza, mai mică decât o muscă, mi s‑a învârtit de câteva ori în dreptul ochilor, apoi a dispărut într‑un colţ întunecat al camerei. Pe masa albă, rotundă, în care se reflecta becul din tavan, se afla o scrumieră din sticlă. În ea ardea o ţigară lungă şi subţire, cu urme de ruj pe filtru. Pe marginea mesei era o sticlă de vin, în formă de pară. Pe etichetă era desenată o blondă cu un ciorchine de struguri în mână, din care se înfrupta. Lumina din tavan tremura roşiatic pe suprafaţa vinului din pahar. Picioarele mesei se afundau în covorul gros. În faţă era o masă de toaletă, la care stătea femeia, cu spatele ud de transpiraţie, îşi întinse picioarele şi îşi scoase ciorapii negri, rulându‑i. — Dă‑mi şi mie prosopul. Ăla roz, da?
Citeşte mai mult...

Unde au fost făcuți prizonieri soldații români decedați la Spassk, Karaganda, Kazahstan P a II-a

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE
Joi, 20 Ianuarie 2022 18:32
Într-o listă afișată de ambasada română de la Moscova (Ambasada României în Federația Rusă) apar numele a doi soldați din Maramureș decedați la Spassk, Kazahstan, în lagărul NKVD nr. 99. În ciuda numelui, nu este o localitate balneară (Spa). Soldații români au fost adunați mai mult din România (Piatra Neamț, Iași, Vaslui, unul în comuna Moldoveni din Kuban la 26 mai 1943) de către NKVD. Dar lista conține și inexactități: caporal Granci Samuil Samuil, născut în 1911 în Jidvei, Târnava, luat prizonier la Belozerki, transferat la 29.07.1942 din lagărul Aktiub e indicat decedat în 11/08/1941, sector 1, Spassk. Cum se poate ? Era din Jidvei, poate urmaș din Lazăr, cel înviat din morți. Întâi a decedat, apoi a fost transferat.
Citeşte mai mult...

Doi soldați români maramureșeni decedați la Spassk, Karaganda, Kazahstan P a I-a

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE
Marţi, 18 Ianuarie 2022 19:12
Într-o listă afișată de ambasada română de la Moscova (Ambasada României în Federația Rusă) apar numele a doi soldați din Maramureș decedați la Spassk, Kazahstan, în lagărul NKVD nr. 99. Este vorba despre soldatul armurier Buleandra Lazăr Vasile din satul Peteruți, Jud. Baia Mare (probabil Peteritea, Maramureș), luat prizonier pe Prut, decedat în 11/06/1942, înhumat în sectorul 1 de la Spassk. Al doilea este soldatul lunetist Teiuț Gheorghe Gheorghe din sat Leordina jud. Maramureș, luat prizonier în raionul Dnepr', decedat în 13/06/1942, înhumat în sectorul 11, Mormântul 1 de la Spassk. Sunt doar doi, pentru că apoi soldații români au luptat în armata maghiară. Probabil e indicat locul de naștere și este vorba de refugiați sau de soldați din armata maghiară care s-au declarat de etnie română.
Citeşte mai mult...