logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


CULTURA
Legiunea XIII Gemina, familia Tolstoi şi Napoleon Bonaparte PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 22 Octombrie 2020 07:06

Că etnonimele erau frecvente în armata romană ştim deja. Dar că numele de familie a renumitei familii de scriitori Tolstoi constituie un etnonim derivat dintr-un nume tribal al tetrarhiei din Galatia deducem prin analogie fonetică (tribul Tolistobogioi conform numelui de familie Tolstoi).

Legiunea XIII Gemina a fost înfiinţată de Iulius Cezar în anul 57 î.e.n. cu ocazia intervenţiei într-un conflict intern din Galia. Ea rămâne fidelă comandantului ei, luptând împotriva trupelor lui Pompei, fiind vestită şi pentru trecerea Rubiconului. Emblema Legiunii XIII Gemina era un leu (dar nu era singura legiune cu această emblemă).

Autoidentificarea grupului aromân al fărşeroţilor (fărşălioţi) pare a fi pus în conexiune cu localitatea Pharsalus, unde s-ar fi dat o luptă cu armata lui Pompei (incert). În consecinţă, ei ar putea aparţine tot din urmaşi ai veteranilor Legiunii XIII Gemina (incert totuşi).

Citeşte mai mult...
 
Expoziția „Ion I.C. Brătianu – 156 de ani de la naștere“ PDF Imprimare Email
Scris de Sighet Online   
Joi, 22 Octombrie 2020 02:07

Comunicat de presă

21 octombrie 2020

Biblioteca Academiei Române vernisează joi, 22 octombrie 2020, ora 12, expoziția „Ion I.C. Brătianu – 156 de ani de la naștere“. Evenimentul va avea loc în Sala de expoziții „Theodor Pallady“ din Calea Victoriei 125. Vor lua cuvântul acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, și prof. ing. Nicolae Noica, director general al Bibliotecii Academiei Române.

 

Expoziția dedicată celebrului om politic și prim-ministru, care a jucat un rol fundamental în realizarea Marii Unirii de la 1918 și în dezvoltarea României moderne, reunește manuscrise, piese de arhivă și corespondență, foi volante, precum și un bogat material fotografic din colecțiile Bibliotecii Academiei Române și Muzeului Național al Literaturii Române.

Ultima actualizare Joi, 22 Octombrie 2020 02:10
Citeşte mai mult...
 
Caracterul fiduciar al ducaţilor munteneşti ca sursă a conflictului comercial cu negustorii saşi PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Miercuri, 21 Octombrie 2020 06:59

                Voievodul Vlad al II-lea Dracul (1436-1442; 1443-1447) a bătut (sub protecţia deplină a regelui Sigismund I de Luxemburg şi cu însărcinări de autoritate din partea acestuia pentru menţinerea ordinii în estul Transilvaniei) la monetăria din Sighişoara o monedă proprie Ţării Româneşti: ducatul muntenesc între 1433-1435. Lui  Vlad al II-lea Dracul, susţinut de Sigismund I de Luxemburg (1386-1437) îi fusese concesionată activitatea monetăriei  de la Sighişoara. Aceasta funcţionează până în 1443. Se bate deci ducatul muntenesc (un vultur cu aripi întinse şi capul întors spre dreapta, respectiv un dragon înaripat cu coadă de şarpe). Ele erau bătute  din billon sau bronz argintat şi aveau un caracter mai degrabă fiduciar (cu o valoare convenţională, bazată pe încredere). Vlad Dracul scrie negustorilor braşoveni să utilizeze noua monedă, asemenea celor sibieni, ameninţând că dacă află pe cineva că umblă cu ducaţi vechi, "rău îi va face".

                În Transilvania, impunerea colectării taxelor în monedă nouă de către autorităţile ecleziastice (probabil ca rezultat a unei reforme monetare a regelui Sigismund I de Luxemburg) conduce la declanşarea unei mari răscoale ţărăneşti (aşa numita răscoală de la Bobâlna 1437-1438). Deci şi activitatea lui Vlad al II-lea Dracul este urmare a unei reforme monetare iniţiate de regele maghiar (Vlad Dracul ar fi supervizat emiterea dinarilor regali ungureşti cu sigle S-A: Segesvar-Antonius). Numai că ducaţii munteneşti aveau o valoare simbolică, impusă pentru schimb comercial intern. Totuşi, au circulat mai întâi în Transilvania (detalii în articolul Katiuşei Pârvan-"Câteva consideraţii privind activitatea monetară a lui Vlad Dracul", SCN 10, 1993, pag. 101-107).

Citeşte mai mult...
 
Fals sau ironie ? Asupra unui portret al lui Vlad Ţepeş Vodă PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Vineri, 16 Octombrie 2020 07:09

Despre reprezentările lui Mihai Viteazu a scris Andrei Pippidi (<Mihai Viteazul în arta epocii sale>, Cluj-Napoca, 1987). Dar comparativ cu perioada lui Vlad Ţepeş, e normal să regăsim ceva mai multe reprezentări.

Dar despre reprezentările lui Vlad Ţepeş Vodă ştim cu mult mai puţin. A scris ceva despre voievod Johannes Bohemus în <Omnium gentes, mores, leges et ritus> 1536 şi Sebastian Münster şi se pare că ar exista un portret necunoscut la Stuttgart (despre care a scris chiar Virgil Cândea). Posibil din Nikolaus Ochsenbach, din lucrarea Stammbuch sau din <Povestiri germane despre Vlad Ţepeş (Dracole waida)> Strasbourg cca. 1500 după <Dracole waida>, Nürnberg cca. 1488 ? Probabil că această reprezentare e tot o formă exagerată, pentru a întări cele scrise în povestiri.

Cea mai cunoscută redare grafică a voievodului este un tablou postum din secolul al XV-lea de 60*50 cm aflat în Viena (Kunshistoriche Museum). Această reprezentare este şi subiectul articolului.

Ultima actualizare Joi, 22 Octombrie 2020 07:11
Citeşte mai mult...
 
Iar despre masivul Giumalău şi marginalii speculative pe seama denumirilor montane PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Miercuri, 14 Octombrie 2020 06:52

Am conectat oronimul Giumalău cu oiconimul Jomala din insula Åland, care este explicat ca provenind din finlandeză, semnificând <God> , comun multor populaţii fino-ugrice (finlandezul jumala- engleză <God>, care este numele generic pentru o zeitate majoră şi zeitate supremă. El este transliterat uneori şi yumala. Originea cuvântului este necunoscută, o explicaţie ar fi din Jomali, zeitatea supremă a populaţiei permians, ori din cuvântul estonian jume, transliterat şi yumal. În limba mari ce aparţine tot grupului fino-ugric kuma'laš semnifică <a venera, a adora>). Un corespondent oiconimic al oronimului am găsi în Grecia (posibil şi în Bulgaria), anume Giumala de Jos (denumirea grecească Iraklea, Grecia. Dacă este o traducere, indică un semi-zeu tip Herakles, nu o divinitate supremă !?).  Cunoştinţele şi intuiţia îmi spun că în sudul Bulgariei este posibil să găsim satul Giumaia de Sus (nu-mi amintesc să fie transliterat Giumala, ci Giumaia !?  conform Hâciu-<Aromânii. Comerţ, industrie, arte, expansiune, civilizaţie> Focşani, Tip. Cartea Putnei, 1936, pag. 262. Este practic dubletul celui din Grecia; e posibil să fi fost abandonat cu timpul ?).

Ultima actualizare Miercuri, 21 Octombrie 2020 06:44
Citeşte mai mult...
 
Maria Leszczyńska, Maria Mohylanka (Potocky) şi familia regală a României PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 12 Octombrie 2020 10:23

Lista genealogică a regelui Mihai I al României, realizată cu ajutorul numerotaţiei Sosa-Stradonitz indică la poziţia 622 pe regele Franţei şi al Navarrei, Ludovic al XV-lea le Bien Aimé (cel Prea-Iubit 1710-1774, a devenit rege în 1715 până la decesul său în 1774), căsătorit la 15 ani cu Maria Lezczyńska de 9 ani (poziţia 623 în arborele genealogic a regelui României). Maria era fiică a regelui Poloniei Stanisław Bogusław Leszczyński (rege al Poloniei între 1704-1709 şi respectiv 1733-1736, iar după stabilirea în Franţa prinţ de Lorena şi Bar 1738-1766).  Acesta accede la tron în 1704 ca unul dintre lideri ai nobilimii poloneze reunite în "Confederaţia Varşovia", care îl presează pe fostul rege August al II-lea cel Tare (aliat al Rusiei lui Petru I) să renunţe la tron datorită invaziei armatei suedeze.

Regele suedez Carol al XII-lea al Suediei îl simpatizează pe tânărul Stanisław Bogusław Leszczyński, recomandându-l ca viitor rege. Tânărul –descendent dintr-un lung şir de hatmani ?- promite iniţial să preia coroana şi apoi să o atribuie lui Jacob Sobiescky, dar promisiunea nu se va finaliza niciodată. Este desemnat rege la 12.07.1704 de un Seim prezidat nu de primatul Poloniei, ci de episcopul de Poznań. Este încoronat rege la 04.10.1705. Dar pierde în 1709 coroana în favoarea fostului rege, August al II-lea, acesta fiind sprijinit din partea Rusiei. Stanisław se refugiază la ducele Lorenei, cumnat al regelui Suediei, apoi în Franţa. În 1733, regele August al II-lea cel Tare moare şi se deschide lupta de succesiune. Stanisław Bogusław Leszczyński redevine rege pentru cca. 3 ani.

Ultima actualizare Luni, 12 Octombrie 2020 10:25
Citeşte mai mult...
 
După alegerile locale am votat cultura! PDF Imprimare Email
Scris de Sighet Online   
Sâmbătă, 03 Octombrie 2020 15:30