logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


CULTURA
Posibile rămăşiţe ale elementelor lexicale traco-geto-dace? Partea a III-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Miercuri, 14 Aprilie 2021 16:45

În esenţă, plecăm de la ipoteza comutativităţii dintre antroponime, nume de zeităţi şi denumiri toponimice, căci aşa cum scrie I.I. Russu în paragraful de limbă, cităm: <numele proprii de persoane, triburi, zeităţi, localităţi şi elemente geografice… cunoscute… constituie, în schimb, un material lingvistic valoros prin faptul că initial, toate numele proprii erau elemente lexicale, cuvinte din limba curentă, vie, deci ele înşile fragmente de limbă> (Op. citată, pag. 261), conchidem că avem de fapt rămăşiţele elementelor lexicale din graiurile antice, cu acelaşi sens ca şi cel antic... şi nu neapărat descendenţi din personajele din vechime, ceea ce ar fi o imposibilitate majoră.

O să ne referim acum la elemente lexicale de sorginte predominant tracică, iar pentru acest obiectiv ne vom servi de elementele lexicale explicitate de trei savanţi bulgari: Duridanov, Dečev, Gheorghiev.

Ultima actualizare Miercuri, 14 Aprilie 2021 16:52
Citeşte mai mult...
 
Posibile rămăşiţe ale elementelor lexicale ce au stat la baza unor antroponime traco-geto-dace (...incerte, totuşi)? Partea a II-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Miercuri, 14 Aprilie 2021 16:38

În esenţă, plecăm de la ipoteza comutativităţii dintre antroponime, nume de zeităţi şi denumiri toponimice, căci aşa cum scrie I.I. Russu în paragraful de limbă, cităm: <numele proprii de persoane, triburi, zeităţi, localităţi şi elemente geografice… cunoscute… constituie, în schimb, un material lingvistic valoros prin faptul că initial, toate numele proprii erau elemente lexicale, cuvinte din limba curentă, vie, deci ele înşile fragmente de limbă> (Op. citată, pag. 261), conchidem că avem de fapt rămăşiţele elementelor lexicale din graiurile antice, cu acelaşi sens ca şi cel antic... şi nu neapărat descendenţi din personajele din vechime, ceea ce ar fi o imposibilitate majoră.

Există o localitate în Mehedinţi, Scorila, a cărei legătură cu Scorylo, conducătorul dacilor la Frontinus (Stratagemele, I, 10, 4, FHDr I, pag. 431) ne apare destul de neclară...

Ori Zurobara (45°40'; 45°40') cu Giura ori Jirov Mehedinţi ? Ori Netindava (52°45'; 45°30') cu Nadanova Mehedinţi.... Ori Arcinna (49°; 44°45') poate cu Argineşti Mehedinţi...Incerte, toate...

Citeşte mai mult...
 
Navigatorii şi negustori antici pe apele Mării Negre Partea a III-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 13 Aprilie 2021 07:53

Strabon (FHDr I, pag. 233): <Noi socotim pe sciţi drept oameni cu viaţa cea mai simplă şi cei mai fără vicleşug, cu mult mai puţin pretenţioşi decât noi şi de o mai mare cumpătare. Cu toate acestea, felul nostru de viaţă s-a răspândit aproape la toţi, corupând noravurile şi introducând la sciţi viaţa foarte îmbelşugată..., izvorul tuturor răutăţilor, prin care ei urmăreau să-şi mulţumească nenumăratele lor pofte. Vicleniile acestea au pătruns în mare parte şi la barbari, printre alţii, la nomazi. Încumentându-se a porni pe mare, ei s-au corupt, au prădat şi au ucis pe străini. După ce au ajuns în legătură cu tot soiul de oameni, au împrumutat de la aceştia luxul şi obiceiurile negustoreşti. Măcar că acestea par să ajute la îmblânzirea deprinderilor, de fapt le strică şi înlocuiesc simplitatea –despre care tocmai am vorbit- cu vicleşugul>.

Tot Strabon scrie (Geografia, VII, 3, 9, C.302, FHDr I, pag. 235-237): <În cartea a IV-a -Europa- a istorisirii sale, după ce străbate acest continent până la sciţi, spune -la sfârşit-, că felul de viaţă al celorlalţi sciţi se deosebeşte de al sarmaţilor. Căci pe când unii sunt atât de cruzi încât mănâncă oameni, ceilalţi se abţin şi de la animale... Spune că sunt unii sciţi nomazi ce se hrănesc cu lapte de iapă, deosebindu-se de toţi ceilalţi prin spiritul lor de dreptate... Ephoros...: deoarece ei au o viaţă simplă şi nu caută câştigurile, au legi bune şi proprietatea la ei este în devălmăşie, chiar şi soţiile, copiii şi toate rudele le au tot în comun (C. 303). Iar cei din afară nu se războiesc cu ei, căci nu-i pot birui, fiindcă nimic nu i-ar îndemna să primească robia... Anecharsis, numit înţelept de Ephoros, ar fi născocit foalele de aţăţat focul, ancora dublă şi roata olarului... dintre nomazi, cei ce locuiesc la mare depărtare de restul oamenilor se hrănesc cu lapte, sunt nevoiaşi şi foarte drepţi; şi că aceasta nu e o născocire a lui Homer>. 

Citeşte mai mult...
 
Navigatorii şi negustori antici pe apele Mării Negre Partea a II-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 12 Aprilie 2021 08:19

Am văzut în prima parte a articolului, cum încărcătura unui negustor cartaginez a fost preluată de Histrieni la un preţ convenabil.

Demostene, în discursul împotriva lui Leptines (DîL 466, 31; FHDr I, pag 115) scrie: <Ştiţi, fără îndoială, că noi folosim grâu importat mai mult decât toţi oamenii. Cantitatea de grâu adusă din Pont este mai mare decât tot ceea ce ne vine din celelalte porturi comerciale... Lucrurile se petrec astfel nu numai pentru că acest ţinut produce cea mai mare cantitate de grâu, dar şi pentru că Leucon, domnitorul de acolo, a iertat de impozit pe cei ce transportă grâu la Atena şi a poruncit ca oamenii ce plutesc spre voi să-şi încarce primii corăbiile. Căci -în schimbul scutirii de contribuţii pe care i-aţi dat-o lui şi copiilor săi, el v-a dat şi vouă tuturor privilegiul acesta>. Demostene arată că grecii trimiteau amfore cu vinuri de Cos, din Tasos ori din Mende... Ca să bem, să ne îmbătăm şi să râdem ca proştii, nu ? Ce comercianţi de treabă.

Am văzut în articolul "Despre difuzia creştinismului în Dacia şi Scythia Minor Partea a IV-a", că la Sucidava /Celei erau ateliere de olărit care produceau amfore şi opaiţe de lut. Deducem de aici că limitele Dakiei Parapotamia din secolele al V-lea- al VI-lea, cuprindea şi zona viticolă de la Drăgăneşti- Slatina ?... pare a fi fost vin liturgic, căci amforele aveau marcate momograme creştine cu vopsea roşie... Ai noştrii erau tare cucernici, nu-i aşa ?  Avarii şi slavii au dat năvala la degustat spre anul 600, căci se dusese buhul... Şi comerţul a cedat, căci amforele sunt fragile...

Citeşte mai mult...
 
Posibile rămăşiţe de nume proprii traco-geto-dace (...incerte, totuşi)? PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Sâmbătă, 10 Aprilie 2021 07:56

În secţiunea despre limba geto-dacilor întocmit de savantul I.I. Russu, cuprins în D, etc.-IR I, Ed. Acdemiei R.P.R., Buc., 1960, pag. 262- (probabil) pag. 267, apare scris, cităm: <Din limba daco-geţilor se păstrează până azi, în Dacia, numai numele unor râuri (dar niciun nume de localitate ori perrsoană… Acestea sunt numele cursurilor principale de ape din teritoriul fostei provincii romane Dacia,… al cărui vocalism însă arată că ele au trecut la noi prin intermediul slav, vocala a fiind schimbată în o (fenomen care ar fi contrar foneticii istorice a  limbii române)>.

 Nu putem contrazice părerea eminentului savant; totuşi speculăm asupra unor posibile coincidenţe (nimic n-ar fi întâmplător, ori parafrazându-l pe Jonathan Safran Foer: <Totul e iluminat>…

 În esenţă, plecăm de la ipoteza comutativităţii dintre antroponime, nume de zeităţi şi denumiri toponimice, căci aşa cum scrie I.I. Russu în paragraful de limbă, cităm: <numele proprii de persoane, triburi, zeităţi, localităţi şi elemente geografice… cunoscute… constituie, în schimb, un material lingvistic valoros prin faptul că initial, toate numele proprii erau elemente lexicale, cuvinte din limba curentă, vie, deci ele înşile fragmente de limbă> (Op. citată, pag. 261).

Ultima actualizare Luni, 12 Aprilie 2021 08:15
Citeşte mai mult...
 
O comunitate sătească tracă care forma un trib numit Ebreis – Partea a II-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Vineri, 09 Aprilie 2021 13:09

Verificând eventuale corespondenţe în România cu satele Trohimbrid şi Lozisht, iniţial din Polonia, trecute apoi la Rusia, în Alba regăsim două localităţi Lăzeşti (una ţine de Scărişoara, alta de Vadu Moţilor), dar şi Ignăţeşti Alba şi Trânceşti Alba... Neplăcut, nu ? Chiar în inima (daco)românismului ? În Vaslui, Laza, Lazu, Trohan... În Olt, Trufineşti... Mehedinţi, Lazu, Gorj, Trocani... Galaţi, Lozova... Botoşani, Lozna...

Cum s-ar putea explica ? Dacă cei din Trohimbrid (gm. Trochenbrod/ucraineană Trochymbrid/rusă Sofiewka) şi Lozisht (Ignatowka) ar fi de sorginte tracă (presupunerea că ar fi din tribul Ibris, dar incertă, bazată pe interpetarea denumirii localităţii ca etnonim), ar putea fi destul de simplu de explicat, dat fiind că pentru baza etnică a poporului român, N. A. Constantinescu- "Originile şi expansiunea poporului român. Privire istorică", Casa Şcoalelor, 1943 presupune o origine tracică... Tot acest autor îl citează pe Nicolae Iorga, care afirmă: "Dacii sunt o triplă sinteză de Agatârşi, adică Sciţi nobili, iranieni, de traci şi de iliri" (N. Iorga- Ist. Rom. I, pag. 252-255). În această ipoteză, coincidenţa ar proveni de la absorbţia de către daci a agatârşilor, care erau înrudiţi cu sciţii regali, ce au avut tendinţa de asimila religia mozaică şi dezvoltă cultura evreiască (idiş).

Citeşte mai mult...
 
Navigatorii antici ai Mării Negre PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Vineri, 09 Aprilie 2021 07:17

Oare cine naviga în antichitate în Marea Neagră ? Evident, elenii erau mari navigatori ai mărilor. Posibil şi fenicienii...

Şi mai cine? Ei bine, aflaţi că un negustor cartaginez, prins la înghesuială de către magistraţii Histrieni, a fost convins să vândă la un preţ convenabil o încărcătură de grâu (D, etc- IR I, pag.  197. Căci nu rare erau situaţiile când aprovizionarea cetăţilor era deficitară). Aceasta între anii 201 şi 146 î.e.n.

Mulţumim Cartagina ! Aşa avem colaci pe masă... Cam tari după atâta timp, dar înmuiaţi, cine ştie... Noroc cu săpăturile arheologice ! Ce îţi este şi cu taxele astea portuare ! Prinzi omul că nu are convertibilitate şi-l taxezi să-ţi vândă convenabil ! Dacă mai accepta şi produse reforbished la schimb, cu atât mai bine... Grâul provenea din Moesia ori din Crimeea, de la Leucon (?)...

Un istoric demn de toată încrederea, de o probitate ireproşabilă, Iosephus Flavius în AntichităţI Iudaice IX, I, 4, <17> scrie, citez din FHDr I, pag. 413: "[Iosaphat] era prieten şi cu feciorul lui Achab, care domnea peste israeliţi şi s-a întovărăşit cu el ca să-şi pregătească corăbii, ca să plutească în Pont şi la emporiile din Tracia. Dar nu a avut parte de câştiguri, întrucât corăbiile acestea s-au scufundat, fiind prea mari.Pentru care pricină -de acum înainte- n-a mai nutrit vreo ambiţie în legătură cu flota".

Citeşte mai mult...
 
Cât de romanic (latin) este poporul român? Partea a II-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 06 Aprilie 2021 11:23

Cât de romanic (latin) este poporul român ? Dacă limba ne defineşte, este clar că suntem latini. Dar originile.... ?

Tot în Daicoviciu, etc- "Istoria României I", Ed. Academiei, 1960, pag. 371 scrie. Citez: "Legiunile erau alcătuite numai din cetăţi romani şi efectivul lor era de aproximativ 5600 de oameni. O legiune cuprindea 10 cohorte, împărţite în centurii".

Trupele auxiliare erau fie  alae (cavalerie de 500 sau 1.000 de oameni), cohorte (pedestraşi sau mixte: infanterie şi cavalerie), numeri (500...900 oameni). Ele erau trupe etnice, de locuitori fără cetăţenie. Ofiţerii şi subofiţerii erau cetăţeni romani.   Comenzile se dădeau oral şi în limba maternă a soldaţilor, conform Huginus: "Dev munitionibus castrorum, cap. 42". Evident, de către ofiţeri şi subofiţeri romani. Dar în limba soldaţilor... (Cursuri de limbi străine ? Presupunem că nu...)

Cetăţenia romană se obţinea la sfârşitul serviciului militar de 25 de ani sau mai mult, prin emiterea unei diplome imperiale. Primeau cetăţenie soldaţii şi urmaşii lor. De-acum erau clar romani, fără de tăgadă: aveau cetăţenie...

Ultima actualizare Marţi, 06 Aprilie 2021 13:55
Citeşte mai mult...
 
Ce origine aveau amazoanele din SHA 174, 34, 1? Partea a VI-a: Hipolit, fiul lui Tezeu PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 05 Aprilie 2021 13:34

În piesa lui Euripide, Hipolit, acesta este prezentat drept fiul lui Tezeu şi al Aithrei, fiica lui Piteu ("Cel curat cu inima", înzestrat cu calităţi), conducător al Trezenei...

Hipolit este denumit născutul Amazoanei... sau al Reginei Amazoanelor... Hipolit o venerează numai pe Artemis, fiica lui Zeus...

Este crescut de Piteu, bunicul matern...

De Hipolit se îndrăgosteşte soţia tatălui său, Tezeu, numită Fedra, prin urzelile Afroditei, zeiţa iubirii, geloasă pe veneraţia lui Hipolit pentru Artemis...

Tezeu o luase în căsătorie pe Fedra după episodul învingerii Minotaurului pe insula Creta...

Citeşte mai mult...
 
Despre difuzia creştinismului în Dacia şi Scythia Minor Partea a III-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Duminică, 04 Aprilie 2021 17:42

Ne vom referi acum la semnificaţia presupusă a numelui episcopului tomitan Paternus 518-520 (numele şi titlul său apar inscripţionate pe un disc de argint aurit din sec. al VI-lea, descoperit la Malaia Perecina, Ucraina),...

Numele pare a asocia creştinismul timpuriu cu unele curente gnostice de factură creştină şi iată de ce: Pater ar avea semnificaţia de Dumnezeu, iar Nous ar semnifica Spirit...

În cosmogonia lui Valentin, Nous ar fi primul dintre Eoni, generat de Bythos (Abisul) sau  Propator (Pre-Tatăl) dimpreună cu partea sa feminină. Sige (Tăcerea)... comentariul e preluat după Alexandrian.

Conform lui Alexandrian- "Istoria filozofiei oculte", Humanitas, Buc., 1994, care redă din (Pseudo)Hyppolite din Roma: "într-ade­văr, Basilide împărţea fiinţele în două categorii principale şi fundamentale: pe cea dintîi, o numeşte cosmos (lume), pe a do­ua, hipercosmos (ceea ce este deasupra lumii); iar barierei care separă cosmosul de hipercosmos îi dă numele de Spirit (Nous) (pseudoHR- Philosophumena. Refutatio omnium haeresium)...Valentin ar fi  fost cel care a introdus în cosmogonie noţiunile de Pleromă, de Eoni, de Sophia şi teoria sizigiilor".

Citeşte mai mult...
 
« ÎnceputAnterior12345678910UrmătorSfârşit »

Page 1 of 260

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact