logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


CULTURA
Cât de romanic (latin) este poporul român? Partea a VI-a: Despre yuruci PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Miercuri, 22 Septembrie 2021 17:53

În articolele precedente am sesizat cât de romanic este poporul român.

Desigur, aromânii sunt şi mai romanici, fără îndoială.

Autoarea soseşte frântă de la muncă şi întreabă: <Ce-ai mai scris ?>. <Mai nimic că fac pauză la publicat şi publică cu întârziere>. Răspunse co-autorul. <O să te întreb ceva, dar să-mi răspunzi sincer: ce sunt iirucii ? Tu care le ştii pe toate>. <Iirucii trebuie să fie cei care au avut locul de muncă la întreprinderea fruntaşă IIRUC>. <Nu înseamnă şi altceva ?>. <De ce ?>. <Am văzut o ştire pe internet>. <Poate se pronunţă altfel>. <Atunci spune-mi despre iuruci>. <Yurucii sunt nişte păstori turcofoni care-şi mână turmele peste to în Macedonia de est>. <Atunci, înseamnă că si ei au vândut lâna la sefarzi>. <Asta nu ştiu>. <Dar dacă se întâlneau la vândut lâna la sefarzi o păstoriţă aromâncă şi un păstor yuruc ce se întâmpla ?>. <Vindeau lâna>. <Nu la asta mă refeream, ci dacă se plăceau>. <Nu ştiu>. <Dacă apărea un copil, ce era: aromân sau yuruc ?>. <Depinde>. <Deci nu le ştii pe toate>. <Nu, cred că nu>.

Citeşte mai mult...
 
Cine a propovăduit religia la daco-romani ? Dispută între autori P a XII-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Miercuri, 22 Septembrie 2021 17:45

Doamna (co-autoarea) îi mai reproşează co-autorului: <Ai folosit termeni care sunt incorecţi politic, chiar ofensatori>. Co-autorul: <Ca spre exemplu ?>. <Žid>. <Să fie ofensator ?>. Răspunse autorul. <Este. Astfel e perceput>. <Atunci de ce publicaţia săptămânală a evreilor târg-mureşeni era denumită: "Zsido élet" ? Dacă era peiorativă ?>. <Cine ştie ? Oricum, se spune că ei ar fi proveniţi dinspre spaţiul austriac şi german>. <Se spune ?>. <Nu ar fi autohtoni>.  <Dar de ce erau răspândiţi evreii mureşeni prin toatele satele judeţelor Mureş-Turda şi Târnava Mare ?>.Tăcere....

Citeşte mai mult...
 
Cine a propovăduit religia la daco-romani ? Ceartă între autori P a XI-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Miercuri, 22 Septembrie 2021 17:40

Doamna (co-autoarea) îi reproşează co-autorului: <Cât adevăr şi câtă minciună este în ceea ce scriem ?>. Co-autorul: <Adică ?>. <De ce infestare cu rit mozaic. Ritul mozaic nu e precum coronavirusul>. <Nu, nu este>. Admise autorul. <Şi unde ai văzut tu daci de rit mozaic>. <Asta pentru că ei nu spun adevărul, adică nu se declară daci în statistici, chiar dacă sunt de rit mozaic>. <Da, dar unde ai văzut tu ?>. <Dacii pregătite pentru concurs îmi par mie de rit mozaic>. <Ce Daci ?>. <1310 în special, sunt vopsite fel şi fel>. <Asta înţelegi tu ?>. Tăcere....

                <Demonstrează daco-romanitatea evreilor din Sărmaș>. <Nu pot>. <De ce ?>. <Numele lor sunt pe plăcile funerare de pe un deal, dar sunt cu caractere ebraice>. <Îţi iau o carte să înveţi scrierea ebraică şi un aparat foto digital să fotografiezi plăcile funerare>. <Am o carte. Ionescu-Dicţionarul studentului; tare grea e scrierea lor>. <De unde ştii că sunt daco-romani ? Iar tu mai eşti student ?>. <Păi, nu ştiu. Şi nu mai sunt student>. <Dar, Isamu Noguchi de ce ar fi cel mai român dintre artiştii practic contemporani din SUA ?>. <Poate că e nogai după tată şi welsh după mamă>. <Păi este ?>. <Nu ştiu>. <Caută pe internet>. <Eu scriu pro-bono; internetul e la liber, dar costă>. <Costurile distribuţiei doar. Consultă-l pe Strabon>. <N-o să-mi răspundă. Din scris nu se poate trăi, deci Strabon nu are din ce trăi, deci nu va răspunde>. <Şi ce dacă. La ei, nu era învăţământul gratis ?>. <Nu ştiu>. <Caută pe internet>. <Da, dar din scris nu se poate trăi. Şi energia electrică costă.>. <Asta e. Du-te în Germania salahor>. <Drumul costă>.

Citeşte mai mult...
 
Cum descindea regina Franţei din Maria Movilă ? P a II-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 21 Septembrie 2021 17:33

Prin regina Franţei, Maria Leszcyńska, nu numai familia regală a României descinde din Petru Rareş, respectiv Ştefan cel Mare, ci şi sigur (cert) familia regală a Spaniei.

 Regele polon Stanislaw era fiul lui Rafał Leszcyński (cu ascendenţă în prestigioasele familii: Sanguszko, Koniecpolski) şi a Annei, născută Jan Jablonowski, fiică a Mariannei născută Kazanowska şi nepoată a Annei, născută Potocki, fiică a lui Stefan Potocky şi a Mariei Mohylanka, nobilă principesă moldavă. Deci Maria Mohylanka era stră-străbunica maternă, iar Anna, fata ei era străbunica maternă a regelui polon Stanislaw Leszcyńsky. Ana şi Maria erau fetele pincipelui ŢR Ieremia Movilă şi se căsătoresc cu Stanisław şi Stefan Potocky. Ori Ieremia Movilă era fiul lui Ioan Movilă şi a Mariei Movilă, fiica lui Petru Rareş (iar Petru Rareş era fiul lui Ştefan cel Mare cu jupâneasa din Hârlău; ilegitim) .

Regina Franţei este strămoaşă a familiilor regale ale Franţei, Spaniei, familiei Bourbon-Parma, dar şi a familiei regale a României (atât prin regina mamă, cât şi prin Majestatea Sa, regretatul Rege al României) şi nu numai.

Citeşte mai mult...
 
Claudius Aeliani Partea a LXXIV-a: Ist. div. 9.31.: Moartea subită a unui atlet învingător PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 21 Septembrie 2021 17:24

Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.

A scris lucrări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…

Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Preferăm să prezentăm în continuare variantele comparate, franceză– română pentru facilitarea eventualelor corecturi ale traducerii în limba română.

Citeşte mai mult...
 
Dumitru Haralamb Chipăruş: un maestru român al erei art-deco PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 21 Septembrie 2021 17:12

Născut la Dorohoi, fiul lui Haralamb şi al Savetei, pleacă de tânăr (17 ani) în Italia, unde studiază  cu sculptorul Rafaello Romanelli. Apoi pleacă la Paris, unde urmează Ecole des Beaux Arts (Şcoala de Arte Frumoase) cu Antonin Mercie şi Jean Boucher.

                Se specializează în art-deco, în superbe sculpturi decorative în combinaţia bronz-fildeş, denumită chriselephantine (numită în altă parte chrisanthemum). Lucrează foarte mult pentru Rusia (Muzel de la Moscova de Art Deco deţine cca. 120 dintre sculpturile sale, care sunt expuse acolo). De asemenea, colecţionarul privat Manuel Ramos Andrade a donat muzeului ArtNouveaux et Deco din Salamanca (Casa Lis) colecţia sa personală.

                A lucrat mult între 1914 şi 1933, inspirat de trupa Baletului Rus, aflată la Paris. Moare în 1947 de un atac cerebral la întoacerea de la Grădina Zoologică Vincennes, unde efectua studii pe animale. În a doua parte a vieţii sculptează îndeosebi animale. A fost înmormântat în Bagneaux.

Citeşte mai mult...
 
Claudius Aeliani Partea a LXX-a: Ist. div. 9.16.: Despre Italia PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 21 Septembrie 2021 17:05

Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.

A scris lucrări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…

Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Preferăm să prezentăm în continuare variantele comparate, franceză– română pentru facilitarea eventualelor corecturi ale traducerii în limba română.

Citeşte mai mult...
 
Navigatorii şi negustorii evului mediu ai Mării Negre Partea V-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 20 Septembrie 2021 16:28

Iată şi traseul unei caravane de căruţe cu negustori predominant armeni formate de regulă la Cameniţa (cf. descrierii din Rev. Istorică Serie Nouă, Tomul XXV nr. 1-2, ian.- aprilie 2014, reluată după Martin Gruneweg din Danzig): Liov-Cameniţa-Hotin-Iaşi-Isaccea-Carasu-Bazargik-Provadia-Aitos-Adrianopol-Constantinopole. Adesea, combinau cu un drum precedent la Moscova.

Iată şi ce duceau: din Polonia: taleri, precum şi cuţite. Din Moscova, blănuri siberiene, iuft roşu rusesc, colţi de morsă pentru cuţite. Din Imperiul Otoman încărcau mătăsuri, mirodenii, orez, săpun, vin de Malvasia, orez şi fructe mediteraneene. Din motive de securitate, la ducere ascundeau talerii în butoaiele în care transportau cuţite (pentru a pretinde că sunt negustori de cuţite).

La un moment dat, valoarea mărfurilor duse spre Moscova din Imperiul Otoman era de 30.000 de guldeni, îmbarcată în 60 de caleşti (terenul mlăştinos nu permitea folosirea căruţelor grele). Ca riscuri erau: raidurile cazacilor, tătarilor sau atacurile din partea tâlharilor indigeni.

Ultima actualizare Luni, 20 Septembrie 2021 16:31
Citeşte mai mult...
 
Rolul mai degrabă pozitiv al enclavei bucegene a Hanatului Hoardei de Aur în constituirea consolidarea şi menţinerea principatelor române P a III-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 20 Septembrie 2021 16:25

Opinăm că într-o perioadă veche, anume sub principele tătar creştin Dimitrie, apoi sub liderul Atlamos/Otlamos (identificabil cu Toma Alimoş înregistrat de memoria populară ca boier-haiduc din Ţara de Jos) şi posibil şi ulterior între descendenţii din Orac şi Orumbet Uglâ, regăsim elementul genetic amestecat al unor resturi de avari şi gepizi aliaţi şi asimilaţi tătarilor (nogailor ?).

Antroponimul Alimoş ar găsi echivalent în north-saami olmmoš- engleză "person, human being", deci este posibil ca la origine purtătorul numelui să fi descins din auxiliari ai gepizilor. Trebuie spus că goţii au staţionat în Crimeea şi au lăsat urme acolo.

Definirea identităţii etnice este o chestiune destul de delicată şi este o decizie mai mult comunitară şi nu individuală. Aceşti "cholo" (metişi) bucegeni probabil că se simţeau mai apropiaţi de români şi mai degrabă categoric anti-maghiari.

Citeşte mai mult...
 
Claudius Aeliani Partea a LXIX-a: Ist. div. 9.36.: Despre Antigonus şi un cântăreţ din liră PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 20 Septembrie 2021 16:21

Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.

A scris lucrări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…

Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Preferăm să prezentăm în continuare variantele comparate, franceză– română pentru facilitarea eventualelor corecturi ale traducerii în limba română.

Citeşte mai mult...
 
« ÎnceputAnterior12345678910UrmătorSfârşit »

Page 1 of 289

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact