logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


CULTURA
Carte: Boris Pasternak - "Doctor Jivago" PDF Imprimare Email
Miercuri, 25 Februarie 2009 12:01

Boris Pasternak - Doctor JivagoLui  i s-a decernat Premiul Nobel pentru Literatura in 1958, pentru "importantele sale realizari atit ca poet, ci si ca unul dintre reprezentantii marii traditii epice ruse", conform declaratiei comitetului Nobel.

Romanul a fost ecranizat in 1965 de David Lean, cu Omar Sharif si Julie Christie in rolurile principale, iar filmul a fost distins cu cinci premii Oscar, patru Globuri de Aur si doua premii Grammy si inclus pe lista celor mai bune 100 de filme ale tuturor timpurilor. Adaptarea pentru televiziune din 2002, in regia lui Giacomo Campiotti, cu Hans Matheson si Keira Knightley, a obtinut trei nominalizari la premiile BAFTA.

Destinul celei mai cunoscute carti a lui Boris Pasternak, romanul Doctor Jivago, va fi la fel de dificil si sinuos. Inceput in iarna lui 1945 si finalizat un deceniu mai tirziu, acesta va fi publicat in 1957 in traducere italiana la editura Feltrinelli. Pe plan international, cartea va inregistra un succes considerabil, dar, in ciuda eforturilor lui Pasternak, aparitia sa in URSS se dovedeste imposibila, iar autorul devine tinta unei campanii de presa sustinute, culminind cu excluderea sa din Uniunea Scriitorilor, precum si din Asociatia Scriitorilor din Moscova. Reabilitarea lui Pasternak se va produce abia in 1987, iar ulterior acesteia Doctor Jivago va vedea, in sfirsit, lumina tiparului si in tara sa de origine, cu o intirziere de peste treizeci de ani.

Citeşte mai mult...
 
Poetul Mychailo Nebeleac a fost omagiat de elevii din Rona de Sus PDF Imprimare Email
Miercuri, 25 Februarie 2009 07:50
În acest an, pe 17 ianuarie, poetul Mychailo Nebeleac din Rona de Sus ar fi împlinit 60 de ani. Dar, în 20 februarie 2003 a plecat dintre cei vii pentru a rămâne POET, cuibărit pe veci în palma de pământ a Ronei. După terminarea cursurilor elementare din satul natal, a urmat cursurile secţiei de limbă şi literatură ucraineană a Liceului “Dragoş Vodă” din Sighet. Încă aici debutează cu versuri în ziarul “Novyi vik”. Din 1967 devine student al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Slave din cadrul Universităţii din Bucureşti, secţia ucraineană. Debutul editorial are loc în 1972, cu volumul de versuri “Krynyţi moich ocei” (Fântânile ochilor mei). În 1974 debutează şi ca prozator cu romanul “Lorana”. Ca o recunoaştere a valorii creaţiei poetului, câteva dintre poeziile lui au fost incluse în antologia de poezie modernă din Diaspora ucraineană. 
Recent, în organizarea Şcolii Generale din Rona de Sus a avut loc o zi dedicată cinstirii marelui poet ucrainean din Rona de Sus.
Citeşte mai mult...
 
O istorie a Palatului Culturii din Sighetu Marmaţiei PDF Imprimare Email
Luni, 23 Februarie 2009 15:31
Recent, în presă au părut informaţii trunchiate privind istoricul Palatului Culturii din Sighetu Marmaţiei, ceea ce a dus la o serie de comentarii în rândul cetăţenilor municipiului. Din acest motiv, în cele ce urmază am încercat pe baza documentelor care mi-au stat la dispoziţie să scriu o scurtă biografie a clădirii devenită simbol al municipiului Sighetu Marmaţiei.

Ideea construirii la Sighetu Marmaţiei a unui edificiu care să găzduiască o bibliotecă publică, pinacotecă, un muzeu de istorie şi etnografie locală, spaţii pentru cenacluri literare şi de spectacole, tipografie şi ateliere de artă plastică, adică ideea unui adevărat „palat al culturii” s-a născut din necesitate încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, în mintea unor personalităţi de marcă ale culturii şi vieţii sociale locale, maghiari, evrei şi români, într-o perioadă de bunăstrare economică (minele de sare din regiune, prelucrarea industrială a lemnului şi comerţul cu produse animaliere asigurau un venit considerabil oraşului şi locuitorilor), de dezvoltare tehnologică (oraşul era electrificat, calea ferată îl lega de capitalele lumii), şi emancipare culturală (în oraş funcţionau gimnaziile reformat şi piarist romano-catolic, Academia de Drept, şcoli de meserii, preparandie, şcoli religoase evreieşti, mai multe tipografii, etc.). Primele rezultate concrete privind discuţiile din jurul construirii Palatului Culturii se poartă în anul 1907 când, comunitatea locală decide asupra amplasamentului, respectiv parcul de pe strada Lónyai, amenajat în anul 1889 în stilul grădinilor clasice franceze, pe locul fostului cimitir reformat, închis în anul 1858.

Citeşte mai mult...
 
Se împlinesc 220 de ani de când evreilor din Sighet li s-a permis construirea unei sinagogi PDF Imprimare Email
Duminică, 22 Februarie 2009 12:26

Sinagoga MarePentru comunitatea evreiască din Sighetu Marmaţiei, data de 23 februarie 1789 este una de mare importanţă, ea marcâd recunoaşterea oficială a vieţii publice comunitare. Cu toate că la sfârşitul anilor 1700, Sighetu Marmaţiei avea deja o comunitate evreiască numeroasă, conscripţia din 1787 consemnând 1.214 evrei de sex masculin, avea o Curte Rabinică condusă de rabinul Zvi bar Moshe Abraham al cărui mormânt se poate vedea şi astăzi pe strada V. Alecsandri însă, viaţa religioasă şi cea educativă se desfăşura doar în case particulare sau mici "shilichel" şi "shitebl" (case de rugăciuni) construite din lemn, singurele permise de administraţia locală. Comunitatea formulează nenumărate cereri pentru a li se permite construirea unei sinagogi dar, abia după vizita la Sighet a împăratului Iosif al II-lea (12 iulie 1773), situaţia este luată în considerare. Si aşa, au trebuit să treacă ani buni până când, la 23 februarie 1789, Cancelaria Aulică de la Viena emite un Decret care permite evreilor din Sighet să construiască o sinagogă. Iniţial, sinagoga a fost construită din lemn ca apoi, în anul 1836 să fie reconstruită din piatră de râu, în stil clasic, cu timpanul pictat ceea ce o deosebea de stilul sinagogilor din acea vreme.

Citeşte mai mult...
 
Carte: Abelard - "Dialog intre un filosof, un iudeu si un crestin" PDF Imprimare Email
Sâmbătă, 21 Februarie 2009 09:50

Dialogul intre un filosof, un iudeu si un crestin este considerat unul dintre cele mai interesante texte teologice ale lui Abelard. El ne infatiseaza o intilnire toleranta dintre religiile monoteiste prin intermediul a trei protagonisti – un crestin, un evreu si un filosof (foarte probabil adept al Islamului). Filosoful si teologul Abelard ne impartaseste visul unei coexistente pasnice a religiilor care, dincolo de orice discriminari, se intilnesc in cautarea Binelui suprem si in viziunea unui Dumnezeu unic, de binefacerile caruia se pot bucura toti oamenii.

 „Pentru a citi Dialogus inter Philosophum, Iudaeum et Christianum (nu, nu neaparat in latina) nu trebuie sa fii medievist sau istoric al religiilor. In schimb, pentru a plasa textul in context, da. Ne-am obisnuit (noi, modernii) sa judecam astfel: filosofului trebuie sa-i verifici ideile, istoricului – precizia informatiilor, poetului si romancierului – autenticitatea. Astfel ca, oricine ai fi (tu, modernul), poti aprecia un text si poti da un verdict. Ei bine, pina in secolul al XVII-lea, lucrurile nu stateau asa. Exista o traditie in raport cu care textul trebuie evaluat si de care nu poti face abstractie – astfel, risti sa ratezi orice concluzie valida. In fata unui asemenea text, asadar, e foarte greu sa fii modern: trebuie sa-ti numeri pasii, sa-ti masori mereu lectura prin reperele oferite de aparatul critic sau de propriile cunostinte.” Alexandru MATEI, aprilie 2008, in Dilematica

Citeşte mai mult...
 
Ducu Bertzi este consilierul artistic al Festivalului “De drag de dragoste de Dragobete” din Craiova PDF Imprimare Email
Scris de Nicolae Ursu   
Vineri, 20 Februarie 2009 08:43
Folkistul Ducu Bertzi este consilierul artistic al celei de-a treia editii a Festivalului “De drag de dragoste de Dragobete”. Evenimentul ce se defasoara in perioada 17-28 februarie la Craiova, in Sala Oglinzilor a Muzeului de Arta, este organizat de Primaria Craiova. Pe afisul spectacolelor din cadrul acestei manifestari sunt nume mari ale folkului, precum Nicu Alifantis, Mircea Vintila, Mircea Baniciu, Victor Socaciu, Tatiana Stepa, Ducu Bertzi s.a. Printre actorii care se vor manifesta pe scena din Sala Oglinzilor a Muzeului de Arta se numara: Marius Bodochi, Alexandru Bindea, Eusebiu Stefanescu, Rodica Mandache, Ilinca Goia, Cerasela Iosifescu si multi altii.
Ultima actualizare Vineri, 20 Februarie 2009 14:34
Citeşte mai mult...
 
Biblioteca Judeteana face “pui” in diaspora PDF Imprimare Email
Joi, 19 Februarie 2009 14:09

Biblioteca Judeteana Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judetene “Petre Dulfu” din Baia Mare, a acordat citynews.ro un interviu in care anunta ca institutia pe care o conduce face demersuri pentru deschiderea unor noi centre de carte romaneasca in diaspora. Astfel de puncte au fost deja inaugurate in Spania si Ucraina, mii de volume valoroase luand calea strainatatii printr-o serie de proiecte sustinute de maramureseni.

 “Dupa proiectele deja demarate, avem foarte multe cereri venite din partea romanilor aflati in diaspora. Ni s-a scris din Statele Unite, Portugalia, Cehia, Slovacia, Noua Zeelanda, dar si din alte localitati spaniole si ucrainene pe care nu le-am avut pana acum in vedere. Vrem sa ne indreptam atentia si spre acesti romani insa trebuie sa gasim resursele financiare necesare. (...) Dorim sa deschidem si alte biblioteci in strainatate deoarece prin carte si prin biserica se creaza o apropiere de limba romana si spiritul romanesc”, a punctat Ardelean.

Citeşte mai mult...
 
Spectacolul "Cenusareasa", jucat cu casa inchisa la Baia Mare PDF Imprimare Email
Marţi, 17 Februarie 2009 17:02

Joi, 19 februarie, va fi repusa in scena piesa Cenusareasa dupa Charles Perroult. Spectacolul va incepe de la ora 10:00, la Teatrul Municipal Baia Mare, biletele fiind epuizate inca de ieri.

Scenografia este semnata Mihai Valu, spectacolul fiind realizat in regia lui Claudiu Pintican. Din distriburie fac parte actorii: Sanda Savolszky-Florea (Cenusareasa), Adriana Covaci (Malvinia), Wanda Farcas (Grizela), Magdalena Nemes (mama vitrega), Diana Podareanu (zana), Petru-Barbu Radesiu (regele), Dan Cordea (sambeleanul), Dorin Griguta (solul), Raul Hotcas (printul), precum si corpul de balet impreuna cu orchestra Teatrului Municipal Baia Mare.

Ultima actualizare Marţi, 17 Februarie 2009 18:16
Citeşte mai mult...
 
Se împlinesc 152 de ani de la moartea lui Asztalos Sándor erou al Revoluţiei din 1848 PDF Imprimare Email
Marţi, 17 Februarie 2009 11:09

Gravură cu Asztalos SándorUnul dintre eroii Revoluţiei de la 1848, Asztalos Sándor s-a născut la Sighetu Marmaţiei la 5 mai 1823. Nu ştim prea multe despre tinereţea lui doar că şi-a dorit o carieră de pictor dar evenimentele premergătoare Revoluţiei îl găsesc soldat în garda maghiară din Viena pe care o lasă în 1847 pentru a se alătura mişcării revoluţionare, participând la elibearea din puşcăria din Budapesta a lui Táncsics Mihály; comandatul diviziei 29 în care erau şi soldaţi români. Ajuns ofiţer, se remarcă la luptele asupra Aradului de la 6 februarie 1849 când, contrar ordinelor de retragere ale colonelului Gál, Astalos Sándor observă punctele slabe ale inamicilor, atacă şi sparge liniile armatelor imperiale obligându-le la retragere. Dovedindu-şi capacităţile de strateg, participă la reocuparea Timişoarei. După depunerea armelor se întoarce la Sighet dar, fiind ameninţat cu închisoarea, se refugiază iniţial în judeţul Szabolcs din Ungaria ca apoi să plece la Geneva în Elveţia unde va relua pictura, ajungând o celebritate locală. Cu ocazia unui duel, este ucis la 17 februarie 1857 de către un alt ofiţerul refugiat, polonezul Strzelecki. Om de cultură, natură romantică, pe lângă aura de erou paşoptist, a lăsat în urma sa lucrări de pictură remarcabile printre care şi un celebru autoportret donat ulterior de către soţie Primariei Sighet dar care, din păcate a disparut.

Citeşte mai mult...
 
Carte: Canturile divine ale lui Zarathustra PDF Imprimare Email
Marţi, 17 Februarie 2009 09:41

Avesta este cea mai importanta colectie de texte ale zoroastrismului scrise in limba avestica. Intre Avesta si Rig Veda exista multe asemanari de ordin lingvistic si cultural, probabil derivate dintr-o radacina comuna: vechile traditii indo-iraniene.

Textele din corpusul avestic au fost adunate in decursul a sapte secole; ele au circulat pe cale orala cu mult timp inainte de a fi asternute in scris, cea mai importanta redactare datand din vremea regelui Sapur II (309-379). Este cartea cea mai sacra a religiei zoroastriene.

Avesta are o alcatuire tripartita:

1) Yasna: o colectie de versete cu caracter liturgic.

2) Vispered: o culegere de versete care completeaza Yasna, impartita in 23 de sectiuni. Insoteste de regula, ca text de sustinere, versetele din Yasna in timpul ceremoniilor liturgice.

3) Vendidad consta din douazeci si doua de fragmente (Fargard), in care se vorbeste despre formele de manifestare ale spiritelor, despre reguli si masuri de igiena pentru prevenirea bolilor si despre diferite chestiuni morale; acestea sunt prezentate sub forma unor discutii intre Ahura Mazda si Zarathustra.

Citeşte mai mult...
 
« ÎnceputAnterior301302303304305306307308309310UrmătorSfârşit »

Page 310 of 313

Dr.Max - Farmacie

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact