În această săptămână, elevii din Sighetu Marmaţiei şi iubitorii de poezie, indiferent de vârstă, sărbătoresc ceea ce de cinci ani se numeşte “Primăvara Poeţilor/Le Printemps des Poetes”. Este vorba de un şir de evenimente menite a celebra “muzica sufletului şi, mai presus de toate, a sufletelor mari şi sensibile” (Voltaire), organizate de Biblioteca Municipală “Laurenţiu Ulici”, Liceul “Regele Ferdinand”, CN “Dragoş Vodă” şi Radio Sighet. Festivalul poeziei a debutat în liceele amintite cu proiectul numit “Poeziile prind culoare”, în cadrul căruia poemele transcrise pe foi colorate au circulat printre elevi, succesul constituindu-l momentul de concurs în care o poezie a fost decupată pe strofe şi împrăştiată pe culoare, elevii urmând a-l recompune şi a-i recunoaşte autorul. Ştafeta poeziei a fost preluată apoi de Radio Sighet, unde, în cadrul unei expoziţii de carte semnată de autori sigheteni, elevii au prezentat momente poetice de o mare sensibilitate.

La Sala Radio Sighet a fost lansată cartea  „Combinatul de Prelucrare a Lemnului - Citadela industrială din Sighetu Marmaţiei” , avându-l ca autor pe ing. Gheorghe Iancu. La eveniment au fost prezenti  mulţi dintre cei care au muncit sau muncesc pe cea mai mare platformă industială a municipiului. Pe parcursul a 90 de minute au vorbit despre carte prof.drd. Dorel Todea, prof.dr. Mihai  Dancus , ing. Cristian Fernea, prof. Alfred Mazalik şi ing.Ştefan Bereş, deputat în Parlamentul României. Gazda evenimentului a vorbit despre importanţa acestei cărţi în prezentarea unor pagini  de istorie contemporană ce cuprinde un segment important din viaţa oraşului Sighetu Marmaţiei din perioada 1963 - 2008, cu referire directă la înfiinţarea, construcţia şi dezvoltarea Combinatului de Prelucrare a Lemnului. Dorel Todea a subliniat contribuţia autorului la prezentarea  rolului avut de  CPL în dezvoltarea vieţii economice, sociale, cultural-sportive a oraşului, evocând activitatea Ansambului folocloric “Tapinarii”a formaţiilor artistice reprezentative, a sportului de performanţă , în special a echipei de fotbal fanion şi a secţiei de box, a faptului că din rândul celor care au muncit în marele combinat s-au desprins artişti de seamă în domeniul sculpturii în lemn(Ioan Bledea), picturii (Viorel Bordei) precum şi interpreţi de muzică populară care şi-au făcut debutul sau au fost colaboratori. Ing. Cristian Fernea a aratat că  documentele, fotografiile şi textul acestei lucrări constituie mărturii ale culturii industriale, care au semnificaţie istorică, tehnologică, socială, arhitecturală şi ştiinţifică pentru domeniul şi zona geografică specifice obiectivului industriei de prelucrare alemnului. Mihai Dăncuş a spus că “lucrarea ing. Gheorghe Iancu este o carte de istorie contemporană, scrisă cu rigoarea inginerului cu o gândire tehnică şi economică evidentă, care are la bază peste 30 de ani de muncă şi decizie , la care se adaugă alte două cărţi apărute anterior, prin care autorul şi-a făcut datoria de profesie , dar şi faţă de cei care au construit această “citadelă” şi faţă de oraşul său”. Ceilalţi vorbitori l-au felicitat pe autor, apreciind importanţa apariţiei de sub tipar a unei lucrări care este atât un document cât şi un manual pentru tânăra generaţie care va îmbrăţişa o profesie în acest domeniu.

Bestseller international tradus pana in prezent in peste cincisprezece limbi si castigator al First Novel Award acordat de Amazon.ca, “Certitudine” de Madeline Thien este considerat “Cel mai popular roman canadian de la Pacientul englez incoace.” (Globe and Mail).

Saga multigenerationala ce se intinde pe o perioada de mai bine de saizeci de ani si o incredibila poveste de iubire ce penduleaza intre Asia, America de Nord si Europa, intre trecut si prezent, romanul surprinde un tablou de familie complex si nuantat.

Gail, alter-ego-ul scriitoarei, este o jurnalista canadiana de origine asiatica hotarata sa-si afle radacinile si sa descopere un secret de familie ramas nemarturisit. Cautarea ei o poarta inapoi in timp, in anii ‘40 si aduce la lumina povestea de dragoste dintre Matthew, tatal sau, si Ani, alaturi de care acesta si-a petrecut adolescenta in Malaysia natala devastata de japonezi in cel de-Al Doilea Razboi Mondial. Pe masura ce aceasta ancheta se apropie de final, istoria iubirii dintre Ani si Matthew o va pune pe Gail fata in fata cu adevarurile nerostite ale propriei vieti, iar certitudinea asupra trecutului ii va face suportabile incertitudinile din prezent.

Luni, 23 martie si marti, 24 martie incepand de la ora 18.00 in sala de concerte Rotary a Liceului de Arta Baia Mare vor avea loc mai multe recitaluri sustinute atat de muzicieni romani cat si straini.

Primul eveniment va cuprinde un recitaluri de violoncel a artistilor Razvan Suma si Josu Okinna din Spania. Vor fi interpretate sonata in La Major op.69 (L.V. Beethoven), Adagio si Allegro (R. Schumann), Suita populara spaniola si sase cantece populare ( M.de Fala), Requiebros (G. Cassado) si Variatiuni pe o tema de Rossini (B. Martinu).

Joi, 19 martie, la Sala Radio Sighet, a avut loc lansarea monografiei “Citadela industrială din Sighetu Marmaţiei” (Aska Grafika, 2008), semnată de ing. Gheorghe Iancu. Cartea este dedicată Combinatului de Prelucrare a Lemnului, complex industrial care din anul 1963 a influenţat decisiv istoria localităţii şi a regiunii. Dincolo de a fi o seacă monografie cu cifre şi tabele, cartea se referă la istoria contemporană a Sighetului, cu viaţa ei socială, economică şi cultural-sportivă, fără a omite începuturile prelucrării şi industrializării lemnului de la mijlocul secolului al XIX-lea. Autorul lucrării, ing. Gheorghe Iancu, a fost nu numai martorul, ci a participat activ la istoria “citadelei” industriale. Născut la Culciu Mare, judeţul Satu Mare, Gheorghe Iancu a absolvit Facultatea de Industrializare a Lemnului din Braşov şi, după moda vremii, a fost repartizat ca inginer stagiar la Sighetu Marmaţiei unde, datorită calităţilor manageriale, între 1958 şi 1963 a promovat de la inginer stagiar la director al unei întreprinderi locale. În 1963 este chemat a pune bazele Combinatului de Prelucrare a Lemnului, iar de atunci a ocupat funcţia de director până la pensionarea din anul 1994. În faţa unui public format din actualii şi foştii lucrători ai celebrei platforme industriale, monografia a fost prezentată pe rând de redactorul coordonator al postului Radio Sighet, prof. drd. Ioan Dorel Todea, consilierul local Cristian Fernea, directorul Muzeului Maramureşului prof. dr. Mihai Dăncuş, deputatul Ştefan Bereş şi, bineînţeles, autorul.

Din Antichitate si pana tarziu in Renastere, numele lui Claudius Ptolemeu aproape ca a dominat astronomia, geografia si astrologia deopotriva.

Tetrabiblos, lucrarea sa cea mai cunoscuta, s-a bucurat aproape de autoritatea unei biblii printre autorii de scrieri astrologice timp de mai bine de o mie de ani. Cartea este un tratat sistematic asupra astrologiei, dar trebuie amintit ca in vremea lui Ptolemeu cele doua cuvinte αστρολογία si αστρονομία insemnau in mare masura acelasi lucru, "astronomie", si ca el numea ceea ce noi intelegem prin "astrologie" τо δι΄ αστρονομίας προγνωστικόν, "prevestiri prin intermediul astronomiei".

Importanta si popularitatea Tetrabiblos-ului este indicata de numarul considerabil de comentarii care s-au facut in decursul timpului, unii exegeti neezitand sa-l numeasca pe autorul sau "divinul Ptolemeu".

Duminica 22 martie pe scena Teatrului Municipal din Baia Mare va avea loc premiera spectacolului “Casa Bernardei Alba” de Federico Garcia Lorca.

Din distributie fac parte actritele Inna Andriuca in rolul Bernardei, Aurora Prodan  in rolul Mariei Josefa, iar fiicele Bernardei sunt jucate de: Wanda Farkas (Angustias), Sanda Savolszi-Florea  (Magdalena), Ariana Presan (Amelia), Diana Podareanu (Martirio) si Gabriela Chirila  (Adela). Dana Barbosu joaca rolul lui La Poncia, iar Magdalena Nemes, al Servitoarei.

Regia  ii apartine lui Kincses Elemer iar scenografia si costumele sunt semnate de Mihai Valu.

Într-un decembrie imaculat de nea, zburam deasupra Ronelor. Ţac, ţac, ţac fotografiam de sus, prin hubloul elicopterului. Poate surprind şi locuinţa pictorului Aurel Dan, care de 3 decenii pulsează la Rona de Sus, în inima Maramureşului istoric, unde s-a stabilit după căsătorie. Poate văd acele case din lemn fără horn, cum se minunau vizitatorii recentei expoziţii de la Bruxelles, unde pictorul a trebuit să explice belgienilor că nu e o omisiune a artistului . Aşa sunt casele vechi , fără horn,  în Maramureşul care nu se află în Siberia, ci este  limitrof cu borna care marchează centrul geografic al Europei. Aşa sunt  încă locuinţele la ţară, unde fumul este slobozit în pod nu numai pentru a afuma cărnurile iarna, dar şi pentru conservarea şi sporirea  impermeabilităţii hăizaşului din draniţă.

"Mort de surd", roman aparut in 2008 sub semnatura scriitorului David Lodge, va apare in aceasta saptamina in traducere la Polirom. Romanul este cel de-al treisprezecelea titlu care va apare in seria de autor „David Lodge” initiata in cadrul colectiei „Biblioteca Polirom”. Cu acest roman – ce are la baza teama personala a autorului legata de pierderea treptata a auzului –, David Lodge se intoarce la genul care l-a consacrat: romanul campusului universitar, inaugurat de Schimb de dame, Ce mica-i lumea! si Meserie.

Cind universitatea a decis sa uneasca departamentele de engleza si lingvistica, profesorul Desmond Bates din Mort de surd s-a pensionat anticipat. Dar acum totul i se pare fara rost: ii lipseste rutina academica si si-a pierdut apetitul pentru cercetare. Iar asta nu inseamna nimic pe linga faptul ca il ameninta pierderea auzului, o sursa constanta de certuri domestice si stinjeneli sociale. In traditia populara, observa el, surzenia este considerata un fenomen comic, in timp ce, de pilda, orbirea este tragica, insa pentru o persoana surda nu-i chiar asa o gluma. In aceste imprejurari, totusi, Desmond ajunge sa aiba o relatie cu o femeie mai tinara, al carei comportament si viziune asupra lumii ameninta sa destabilizeze complet viata lui obisnuita. Amuzant si emotionant, romanul ne spune povestea eforturilor unui om de a se deprinde cu propriile metehne, cu ideea propriei morti, cu imbatrinirea si efemeritatea, in general, punind in scena insasi comedia si tragedia vietii umane.