Un volum continand o serie de texte apartinand lui Ioan Petru Culianu a aparut recent la editura Polirom. Textele, cu o singura exceptie – «Realitatea vrajitoriei» – publicate acum se afla la prima lor tiparire intr-un volum. Cu aceeasi exceptie, textele nu au mai aparut in tara.” noteaza Tereza Culianu-Petrescu, ingrijitoarea editiei.

Volumul intitulat Studii romanesti II. Soarele si Luna. Otravurile admiratiei a aparut in colectia „Biblioteca Ioan Petru Culianu” a editurii Polirom. Traducerile sunt semnate de Maria-Magdalena Anghelescu, Corina Popescu si de Dan Petrescu, iar nota asupra editiei apartine Terezei Culianu-Petrescu, informeaza editura.
 
Ioan Petru Culianu a fost intens preocupat de problemele mitologiei romanesti, pe care o vedea, dupa cum ii spunea intr-un interviu lui Andrei Oisteanu, in 1984, in forma „unui puzzle cu piese disparate”. „Cred ca este posibil si foarte necesar”, afirma Culianu, „sa facem cit mai multe reconstituiri in domeniul mitologiei romanesti. Sa ne miscam pe acest teren”. Textele dintr-o prima sectiune a acestor Studii romanesti II sint consacrate tocmai unor astfel de – prudente – reconstituiri : „Soarele si Luna”, in doua versiuni, una din 1970-1971, cealalta din 1980-1981; „Un mit dualist in folclorul romanesc” ; „Interferente intre iconografie si folclor in Romania” ; „Comentarii la balada Mesterului Manole” (pagini inedite de prima tinerete, tributare desigur analizelor lui Mircea Eliade, des citate).

„...mă îndrept spre un personaj de dincolo de ceea ce ar putea fi considerat doar un om de cultură. (...) După ce citeşti Jurnalul fericirii, găseşti mult mai multe asemenea motive să treci dincolo de omul de cultură..." (Mitropolit Antonie Plămădeală)

„Testamentul literar" al celui cunoscut atât ca Nicolae Steinhardt, cât şi ca Părintele Nicolae Delarohia (fiind călugărit în 1980), „Jurnalul fericirii" este lucrarea sa cea mai importantă, una dintre cele mai valoroase scrieri ale literaturii române contemporane... şi nu numai, dat fiind şi faptul că actualmente opera amintită este tradusă în italiană („Diario della felicita", Bologna, 1996), în franceză („Journal de la felicite", 1996, reeditat în 1999), greacă, spaniolă... „Jurnalul fericirii" a apărut postum; scriitorul - călugăr s-a născut la 29 iulie 1912 şi a trecut la cele veşnice la 30 martie 1989, iar opera a fost publicată pentru prima oară în 1991, la Editura Dacia, ediţie îngrijită şi cu postfață de Virgil Ciomoş.

Comentat şi foarte citit de la apariţia sa pe piaţa românească - dar şi în străinătate! - „Jurnalul fericirii" invită oricând la o lectură de descoperire şi re-descoperire a unei cărţi ce marchează, transmiţând pentru toate categoriile de cititori o senzaţie de prospeţime, o atracţie şi o debordanţă a optimismului, pe fondul spunerii lucrurilor pe nume, cu eleganţă, dar fără ascunzișuri.

Volumul Puterea din Umbră aduce în atenţia cititorului modul în care lucrează „sistemul ticăloşit” în România postdecembristă. Mai precis, Eduard Ovidiu Ohanesian propune o incursiune în lumea serviciilor secrete (de ieri şi de astăzi) din care veţi afla cine conduce România, cu nume, biografii, fotografii, funcţii, grade, activităţi, documente (unele clasificate).

Puterea din Umbră este o carte document despre istoria mai mult decât recentă, despre istoria imediată. Cumetrii, nepotisme, şpăgi, mită, manipulare, abuz, trădare şi crimă, sunt scoase rând pe rând de sub pecetea Strict Secret. Sunt inserate numeroase elemente referitoare la serviciile secrete străine care acţionează nestingherite pe teritoriul românesc: GRU – rusesc, JICA - japonez, SIBAT - israelian sau CIA - american.

Un jurnalist împotriva cohortei de ofiţeri de Securitate educaţi anti-UE şi anti-NATO la înaltele şcoli de spioni tip sovietic de la Băneasa, Grădiştea sau Brăneşti.

În Europa secolelor al XVIII-lea şi XIX-lea, învăţământul sighetean a luat un avânt rar întâlnit în oraşele mici, faima celor două instituţii - gimnaziul reformat şi cel piarist romano-catolic - fiind cunoscute şi apreciate în întreaga Europă. Succesul li se datorează unor personalităţi precum preotul profesor piarist, Simoncsics Incze János, de la a cărui moarte s-au împlinit 201 ani. Simoncsics Incze János s-a născut la 13 mai 1750, în localitatea Rovna, din Slovacia, ca fiu al episcopului romano-catolic de Trencin, Simoncsics Géza. La vârsta de 16 ani (14 octombrie 1766) aderă la ordinul piarist, ordin călugăresc romano-catolic înfiinţat la Roma în anul 1597, a cărui misiune este educarea tineretului. Elev studios al ordinului, după doar doi ani i se încredinţează prima misiune pedagogică: predă gramatica, retorica, caligrafia în diferite convicturi. Între anii 1778 şi 1781 îl găsim preot şi profesor la Sighet, unde - după scurte perioade de misionariat în diferite oraşe - îşi va petrece restul vieţii ca profesor de literatură şi ulterior rector la gimnaziul piarist, funcţie pe care o va îndeplini până la moartea survenită la 10 aprilie 1807.

Tînărul violonist Lucian Madiar (foto) împlineşte duminică, 18 ani.

De la gradinită, de la vîrsta de 5 ani, îndrumat de părinţi şi de unchiul său din comuna Bistra, este pasionat şi cîntă la vioară. În paralel cu învăţămîntul din ciclul primar urmat la Bistra, se înscrie la 6 ani şi frecventează pînă într-a VIII-a Şcoala de Muzică şi Arte Plastice din Sighetu Marmaţiei, la clasa de vioară a profesorului Alexandru Gavaller, “un profesor extraordinar”-cum îl descrie Lucian.

După 4 ani de navetă la oraş) 60 km, dus-întors) familia Madiar se stabileşte la Sighet. Pentru că Lucian era bun şi la învăţătură, ciclul gimazial îl face la clasa de elită a Colegiului Naţional“Dragoş Vodă”.

În toţi aceşti ani, a participat la concursurile naţionale de interpretare instumentală, organizate de Şcoala de Muzică din Sighet, obţinînd premii sau menţiuni.

În prezent, este elev al Liceului de Artă din Baia Mare, la clasa profesorului Gebe Ludovic şi este violonist-colaborator al Ansamblului Folcloric Natioanal “Transilvania” din Baia Mare.

De-a lungul anilor, a participat la numeroase spectacole de muzică populară, şi concursuri, dar şi la spectacole susţinute în ţară, în Ucraina, Polonia, Ungaria şi Germania.

Joi 30 aprilie 2009, la ora 14,00 va avea loc la Sala Radio Sighet, strada Plevnei nr.9, vernisajul EXPOZIŢIEI DE PASTELURI a artistei Boar E. Silvia. Va fi o expoziţie inedită, prin tehnică şi tematică, prin rafinamentul şi căldura îmbinării culorilor, o transpunere a sensibilităţii feminine în arta plastică.

Expoziţia va fi deschisă în perioada 30 aprilie până la 23 mai 2009, zilnic între orele 10,00 şi 16,00 , sâmbătta între orele 10,00 şi 13,00.

Silvia E. Boar s-a nascut in 05.05.1950 in Sighetu Marmatiei, avand o bogata activitate artistica nationala si internationala, diplome si premii in domeniu artistic. In prezent este profesoara la Scoala Nr. 10 din Sighet si membra a asociatiei "Filiala Uniunii Artistilor Plastici" din Baia Mare.

Artistul plastic sighetean Silvia Boar are lucrari in colectii personale si galerii in Austria, Canada, Germania, Israel, Italia, Olanda, Polonia, Suedia, Ungaria si Romania.

Mai multe informatii despre Silvia E. Boar puteti afla din materialul urmator:

Luni, 27 aprilie 2009, ora 19:30, la Scoala de Muzica “George Enescu”, are loc un spectacol de muzica clasica cu participarea cvartetului “Gagliano” al Filarmonicii din Brasov. Solisti: Michnea Raluca (vioara) si Madiar Lucian (vioara). Se vor interpreta partituri de Bach, Corelii si Kreisler.

Biletele se gasesc la Scoala de Muzica “George Enescu” din Sighet.

Pretul unui bilet este de doar 10 LEI.  

Evenimentul este organizat de catre Clubul Rotary Sighet.