Marius Voinaghi şi Horaţiu Vescan, profesori de istorie la Colegiul Naţional „Dragoş Vodă” coordonează începând de azi un PROIECT DE EDUCAŢIE MUZEALĂ al Cercului pedagogic al profesorilor de istorie Zona Sighet intitulat „Mai 2009 Luna Muzeului”. Deoarece în Calendarul principalelor manifestări culturale (2009), elaborat de Primăria şi Consiliul Local Sighet, în luna mai la Sighet se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Muzeelor, s-a decis ca acest proiect sa se desfăşoare în perioada 05-29 mai 2009. Acest proiect vine în întâmpinarea elevilor pentru a-i ajuta şă înţeleagă semnificaţia evenimentelor din luna mai la nivelul istoriei locale, naţionale şi universale prin diversele activităţi întreprinse în cadrul educaţiei muzeale şi mai ales să conştientizeze rolul muzeului în societate.

În acest context, azi, 05 mai 2009, între orele 9.00 – 13.00 galeriile de pictură din cadrul Casei Memoriale dr. Ioan Mihalyi de Apşa au fost vizitate de către elevii şcolilor: George Coşbuc, Grupului Şcolar Forestier şi Colegiului Naţional „Dragoş Vodă”. La 13:30 a avut loc lansarea oficiala a acestui proiect si vizitarea galeriilor de pictură din cadrul Casei Memoriale dr. Ioan Mihalyi de Apşa de catre o parte dintre elevii Colegiului National „Dragos-Voda”. Au fost prezenţi prof. Mihail Dăncuş (directorul Muzeului Maramureşului – Sighet), membrii ai Clubului Rotary Sighet (Mihăiescu Gheorghe, Berci Ioan, Iurca Dănuţ, Mariş Adrian, Voinaghi Marius) precum şi profesorii de istorie: Csillik Ioana, Lauruc Maria, Vescan Horaţiu şi Dragoste Florin.

Cea de-a XIII-a editie a Festivalului Filmului European, organizat de Institutul Cultural Roman, va avea loc in perioada 7-31 mai 2009 in Bucuresti, Brasov, Timisoara si Iasi. Festivalul iși propune, si prin aceasta editie, sa celebreze diversitatea europeana, oferind publicului cinefil filme de tot felul, majoritatea in premiera in Romania.

Deschiderea festivalului va avea loc la Bucuresti, joi, 7 mai, ora 19.30, la Cinema PRO, cu proiectia multpremiatului “Gomorra” (2008), in regia lui Matteo Garrone, dupa romanul omonim al lui Roberto Saviano. Autorul se afla de la sfarsitul anului 2006 sub protecția politiei, ca urmare a amenintarilor primite de la capii lumii interlope din Italia dupa publicarea cartii. In cadrul Festivalului va avea loc si premiera oficiala a filmului “Cea mai fericita fata din lume” (2009), debutul in lungmetraj al regizorului Radu Jude.

Selectia din acest an cuprinde atat filme de fictiune cat si documentare. O noutate absoluta este prezenta Federatiei Ruse in Festival, cu doua filme documentare si un film artistic, “Clocotul”, in regia Tatyanei Firsova.

Romanul “Sindromul de panica in Orasul Luminilor” de Matei Visniec se lanseaza luni, 4 mai, la ora 18.00. Evenimentul va avea loc la Libraria Carturesti-Muzeul Taranului Roman si, alaturi de autor, vor prezenta Alex Stefanescu, Cosmin Ciotlos si Daniel Cristea-Enache.

Dupa succesul repurtat de reeditarea romanului “Cafeneaua Pas-Parol”, Matei Visniec revine in proza cu un nou roman. De data aceasta, centrul lumii se muta la cafeneaua Saint-Médard – o agora a literelor, un turn Babel contemporan, in jurul caruia graviteaza doar autori si personaje. Un intreg univers patronat de un editor francez fara editura, domnul Cambreleng, care, excedat de lectura manuscriselor primite, de sutele de pagini de cuvinte scrise de autori avizi de glorie literara, intr-o lume in care domnesc imaginea si sunetul, decreteaza moartea cuvintelor. Acum, principala lui pasiune este colectionarea cartilor moarte, care umplu librariile devenite abatoare, din cauza cititorilor orbi si surzi la suferinta si plansul cartilor necitite. Intr-un Paris asediat de personalitatile care l-au locuit si de o istorie glorioasa, se deruleaza numeroase intamplari neobisnuite, invizibile unui ochi neexersat: un poem cucereste planeta, o pisica tine un jurnal, o poveste de dragoste scapa de sub control, visele evadeaza in realitate si toti locuitorii devin, fara voia lor, personaje. “Sindromul de panica in Orasul Luminilor” este o distopie vie, care tocmai se consuma sub pana unui scriitor ratat, devenit personajul principal al acestui roman total.

Fericire sau fericiri. În ciuda faptului că titlul o apropie de categoria fast-book, Cea mai frumoasă istorie a fericirii are un fundament teoretic serios (venit dinspre filosofie, istoria mentalităţilor şi a vieţii cotidiene), fără a fi sufocată de explicaţii savante sau argumentări metaforice. Posibil ca întrebările directe şi simple pe care le adresează Alice Germain celor trei autori să ducă şi la o simplificare a răspunsurilor, în stilul ghidul idiotului, însă farmecul constă în felul coerent şi convingător în care fiecare răspuns înconjoară conceptul de fericire. Nu îl explicitează, deşi acesta ar putea fi pretextul cărţii, pentru că se porneşte de la două idei iniţiale:

1. Fericirea nu se explică unitar, nu este compactă, indivizibilă.
2. Fericirea este scopul existenţei omeneşti.

Aşadar, fiecare dintre cei trei autori urmăreşte aspectele diverse ale fericirii de la „inventarea” ei pînă în secolul nostru, fără însă a-i pune în discuţie existenţa sau valoarea. Toţi trei ajung la concluzia că fericirea înseamnă de fapt fericiri şi că este acea abstracţiune care depinde mai mult de individ decît oricare alta: omul îşi contruieşte fericirea după chipul şi asemănarea lui.

La Concertul cameral extraordinar de luni seara, organizat de Fundaţia Rotary Sighet, Sala „George Enescu” din municipiul dintre ape a fost arhiplină. Acest fapt s-a datorat nu numai Cvartetului ,,Gagliano” din Braşov, cît mai ales soliştilor pe care i-a acompaniat. Este vorba de tinerii violonişti Lucian Madiar (18 ani, elev al Liceului de Artă din Baia Mare, la clasa profesorului Gebe Ludovic şi violonist-colaborator al Ansamblului Folcloric Natioanal “Transilvania” din Baia Mare) şi Raluca Mihnea (13 ani, clasa a VII-a la Şcoala de Muzică şi Arte Plastice Sighetu Marmaţiei, clasa profesoruluiAlexandru Gavaller, premiul I la recenta Olimpiadă naţională de muzică.

Debutul in lung metraj al regizorului Radu Jude, “Cea mai fericita fata din lume”, va fi prezentat la Festivalul de la Cannes in cadrul ACID Programme.

ACID (Association for Independent Cinema and its Broadcasting) este o asociatie fondata de regizori de film, cu scopul de a promova difuzarea in cinematografe a productiilor de film independente si de a inlesni intalnirea unui film si a autorilor lui cu publicul. Cel mai puternic element al Asociatiei este insusi principiul care a stat la baza infiintarii ei: regizorii de film sunt sprijiniti de alți regizori de film.

In cadrul Festivalului de la Cannes, ACID va prezenta o selectie de noua filme de lung metraj, printre care se afla si filmul lui Radu Jude. Filmele alese in cadrul acestui program (initiat in anul 1994) sunt alese de 20 de regizori de film. Dupa fiecare proiectie va fi organizata o discutie la care vor participa regizorii filmelor selectionate. Programul ACID din cadrul Festivalului de la Cannes este prezent in atentia directorilor de cinematografe, selectionerilor de festivaluri, distribuitorilor si, nu in ultimul rand, al presei, proiectiile fiind destinate, de asemenea, si publicului obisnuit.

Teatrul National de Opera si Balet din Kiev va fi prezent in data de 14 mai in Baia Mare cu celebrul spectacol “Lacul lebedelor”. Este vorba despre un balet clasic in cultura rusa, in patru acte, inspirat dintr-un basm al fratilor Grimm, pe muzica celebrului compozitor Piotr Ilici Ceaikovski.

Balerinii ucraineni vor prezenta povestea de iubire dintre printul Siegfried si frumoasa Odette, transformata intr-o lebada. Prim-solisti vor fi celebrii balerini ai Operei Nationale din Kiev: Anna Doroch, Maxim Cepik, Denis Nedak, Constantin Vinovoy, Iulya Sumac si Ivan Ian.

Spectacolul va avea loc pe scena Casei de Cultura a Sindicatelor Baia Mare, de la ora 19.00, pretul unui bilet de intrare fiind de 50 de lei.

Gala Premiilor Uniter 2009 si-a desemnat, luni seara, castigatorii. Victor Rebengiuc a fost desemnat cel mai bun actor in rol principal, pentru interpretarea lui Willy Loman in "Moartea unui comis voiajor" - montare a Teatrului Bulandra din Bucuresti. Sotia actorului, Mariana Mihut, a primit premiul pentru cea mai buna actrita in rol principal pentru rolul regelui "Lear" din tragedia shakespeariana cu acelasi nume, spectacol montat la Teatrul Bulandra. 

Cel mai bun regizor a fost desemnat Tompa Gabor, iar "Trei Surori", montarea sa de la Teatrului Maghiar de Stat din Cluj-Napoca, a fost ales cel mai bun spectacol al anului, anunta Mediafax.

Valeria Seciu a primit premiul pentru cea mai buna actrita in rol secundar, pentru rolul rolul Gloucester din spectacolul "Lea", de la Teatrul Bulandra din Bucuresti, iar premiul pentru cel mai bun actor in rol secundar i-a fost decernat lui Sorin Leoveanu, pentru rolul Lucio din spectacolul "Masura pentru masura", de la Teatrul National "Marin Sorescu" din Craiova, potrivit Cotidianul.