Nu exista meloman care sa nu recunoasca cel putin una dintre piesele marelui compozitor si pianist Franz Liszt< "Vis de dragoste", Rapsodiile Ungare sau \"Rapsodia Romana\" pentru pian pe teme din doinele, baladele si cantecele noastre de petrecere. Ceea ce se stie mai putin este ca prima dintre cele 19 rapsodii i-a fost inspirata marelui compozitor de un lautar sighetean, pe nume Pocsi Laci, pe care-l asculta ori de cate ori venea in vizita la Coltau, la familia Teleky.
Documentele vremii povestesc ca in anul 1846, la Cluj fiind, Franz Liszt si-a dorit sa asculte un lautar autentic< prietenul compozitorului, contele Teleky Sandor, l-a recomandat pe Pocsi Laci din Sighet, facand chiar demersuri ca taraful lautarului sa fie adus la Cluj. Ascultandu-l, Franz Liszt a fost fermecat de violonistul sighetean< \"Ochii i s-au aprins, degetele alergau pe masa ca pe clapele pianului, scotea exclamatii de admiratie, dupa care s-a asezat la pian si a interpretat si reinterpretat piesa\", scrie Teleky Sandor.
Piesa muzicala (cunoscuta drept \"Ceardasul din Coltau\") a facut o asemenea impresie asupra compozitorului, incat, prelucrand-o, a stat la baza Rapsodiei Ungare nr. 1, dar o regasim si in alte compozitii. De altfel, celebrul lautar sighetean l-a inspirat si pe Ady Endre, cum singur o recunoaste< printre manuscrisele poetului gasim transcrise texte ale cantecelor lautarului. In ceea ce-l priveste pe violonistul Pocsi Laci si taraful sau, stim ca se inspira din folclorul maramuresean, pe care-l interpreta liber, cu improvizatii care au fermecat in egala masura publicul targurilor si pe cel al salilor de concert.

Azi, cu ocazia Zilei Internationale a Muzeelor, in cadrul manifestarilor sub egida NOAPTEA MUZEELOR - "Muzeele si turismul", in ambianta Muzeului etnografic al Maramuresului din Sighetul Marmatiei (str. Bogdan Voda nr.1), incepand de la orele 20:00, vi se ofera:

- vizite ghidate cu intrare gratuita;

- proiectii de filme documentare;

- intalniri si colocvii cu prietenii muzeului;

- Maramuresul etnografic in viziunea fotografului si scriitorului japonez Kosel Miya;

- muzica buna, surprize.

Evenimentul se realizeaza sub patronatul UNESCO - ICOM.

Sunteti asteptati cu drag in numar cat mai mare!

În cele peste 1.200 de pagini, actualul volum conţine 366 diplome traduse, blazoane, ilustraţii etc.

Sâmbătă, la Sighetu-Marmaţiei a avut loc lansarea celei de-a IV-a ediţii a volumului “Diplome maramureşene”. Născut din eforturile lui Vasile Iuga de Sălişte, preşedintele Societăţii Culturale Pro Maramureş “Dragoş Vodă”, actualul volum este impresionant prin cele 366 diplome traduse de prof. dr. Vasile Rus, prefaţa semnată de prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, postfaţa istoricului Aurel Răduţiu, anexele, indiciile, blazoanele, ilustraţiile, precum şi biografia lui Ioan Mihalyi de Apşa, cuprinzând peste 1.200 de pagini.
Evenimentul a avut loc, în semn de omagiu, chiar în casa “vrednicului cărturar” dr. Ioan Mihalyi de Apşa, cel care pentru prima dată le-a adunat, iar în anul 1900 le-a prezentat conştiinţei istorice româneşti, în prezenţa traducătorului, eminent latinist, dr. Vasile Rus, de la catedra de specialitate a Universităţii din Cluj-Napoca şi colaborator al Institutului de Istorie “George Bariţiu”; dr. Ioan-Aurel Pop, prof. univ. la Facultatea de Istorie a Universităţii “Babeş-Bolyai”, membru corespondent al Academiei Române şi director al Centrului de Studii Transilvane;

Vineri, 15 mai 2009, la Sala “Mihalyi de Apsa” din Sighet, de la ora 18:30 a avut loc vernisajul expozitiei “Dialog sentimental II” – Gabriel Gheorghiu. Asa cum ne-a obisnuit de ani buni, Clubul Rotary Sighet s-a implicat si de aceasta data in viata culturala a orasului nostru si a facut posibil acest eveniment. Au fost prezenti, alaturi de o parte dintre membrii Clubului Rotary, primarul Sighetului, prof. Eugenia Godja, directorul Muzeului Maramuresului, Mihail Dancus, diverse alte persoane publice ale orasului, jurnalisti, prieteni si cunoscuti ai artistului, alaturi de sora artistului, stabilita in comunitatea noastra. Vernisajul expozitiei s-a bucurat de prezenta unui invitat cu totul deosebit: un membru al Clubului Rotary SunFlower din Statele Unite ale Americii.

Gabriel Gheorghiu s-a nascut la Hunedoara pe 26 august 1954. A absolvit Liceul de Arte Plastice “N. Tonitza” din Bucuresti si Academia de Arte Plastice din Iasi. Intre 1990 si 1995 a efectuat o serie de calatorii de studii in Europa si Stetele Unite ale Americii, unde a expus la Hamburg, Udine, Dallas si Washington.

Daca ati citit "Trilogie murdara la Havana"? si v-au placut aventurile in noptile incinse ale Havanei, atunci pregatiti-va de noi aventuri in romanul Animal tropical, aparut recent la editura Trei. Animal tropical, de Pedro Juan Gutierrez este cartea mai multor povestiri ce se contopesc intr-una singura: aceea a unui barbat boem si chinuit. Pedro Juan, personajul mitic din romanul Trilogie murdara la Havana, revine aici dupa ceva timp. Acum, in varsta de 50 de ani, incearca sa scrie un roman, dar nu are curajul de a-l incepe. 

Isi dedica timpul picturii si scrisului, dar continua sa fie aceeasi haimana fara scrupule, ce se lasa condusa de propriile sale principii etice pe care le aplica in functie de circumstante si nevoi. In viata lui apar doua femei complet diferite. Nu neaparat si doua iubiri... 

Una este Agneta, o suedeza de patruzeci de ani, careia ii bulverseaza viata aseptica si calculata milimetric.Cealalta este Gloria, si ea o haimana din cartieul Centro Habana, vecina lui de la etajul de mai jos: o mulatra de treizeci de ani, cu o excesiva experienta de viatasi o filosofie proprie asupra acesteia. O lama la fel de taioasa ca si Pedro Juan. Una dintre dorintele acestuia din urma este ca Gloria sa dea uitarii adevarata ei vocatie: cea de balerina in cabaretul Palermo, un loc meschin si vulgar situat in centrul Havanei.

Agonia comunismului în România (ianuarie – iunie 1990)

Autor: Berci Cristina clasa a XI-a B

Profesor coordonator drd. Iuga Nicolae

Revoluţia din decembrie 1989 este un moment controversat al istoriei României. Însă mai controversată este perioada de după 1989 – şi anume 1989-1996, perioadă în care comunismul a cunoscut o moarte oarecum lentă, pe care o vom numi agonia comunismului. Această perioadă se caracterizează prin profunde transformări ale societăţii româneşti, o perioadă a contrastelor între două forţe antagonice – una urmărea menţinerea vechilor valori politice, sociale, economice şi culturale moştenite de dinainte de 1989, pe când cealaltă încerca reformarea societăţii româneşti prin trecerea la economia de piaţă şi la valorile democratice europene.

La 12 mai s-au împlinit 40 de ani de la trecerea în eternitate a autorului celei mai bogate culegeri folclorice din Maramureş, preotul, profesorul, ziaristul şi folcloristul Ion Bârlea. Acesta s-a născut la 11 ianuarie 1883, în satul Berbeşti, într-o familie de preoţi (tatăl, Petru, a fost protopop, iar mama, Elena Man, provenea şi ea dintr-o familie de preoţi). Ion Bârlea face şcoala primară în satul natal, apoi clasele gimnaziale la Sighet, “la şcoala ungurilor romano-catolici, condus de ordinul piariştilor”. După terminarea liceului confesional reformat calvin, îşi continuă studiile la Academia Teologică din Gherla, pe care îl absolveşte în anul 1905. Între anii 1905 şi 909, colindă satele şi culege “însemnările de pe cărţile rituale biserceşti, de pe icoane, de pe iconostase, de pe clopote”, însemnări care - prin intermediul lui Nicolae Iorga - vor fi publicate în anul 1909 în volumul “Însemnări din bisericile Maramureşului”. În acelaşi an se căsătoreşte cu fiica preotului din Botiza şi este hirotonit de episcopul dr. Ioan Sabou din Gherla. Între anii 1909 şi 1913 este preot paroh la Ieud, în perioada 1913-1920 la Călineşti, apoi profesor de religie, din 1920, la Sighet. Este preşedintele Ligii Culturale din Maramureş, membru corespondent al secţiilor de istorie şi folclor ale “Astrei”, conduce “Gazeta de Maramureş” şi colaborează la numeroase reviste. Cariera de pedagog o continuă la Cluj şi Colegiul “Sfântul Sava” din Bucureşti. S-a stabilit la Orţişoara, apoi din 1958 la Bucureşti, unde moare la 12 mai 1969.

Pianistul de origine romana, stabilit la New York, Lucian Ban revine la Bucuresti cu doua proiecte muzicale, ce vor incanta iubitorii muzicii de gen, pe 8 mai, la Green Hours, si pe 15 mai la Club Art Jazz din Bucuresti, informeaza Agerpres.

Primul proiect inspirat de celebrele Screen Tests ale lui Andy Warhol si numit Songs for Andy Warhol's Screen Tests va fi gazduit de Clubul Green Hours, deschis atat jazz-ului, cat si experimentelor artistice de tipul celor care au hranit avangarda newyorkeza a anilor 60, in mijlocul careia se afla si Andy Warhol Factory, studioul deschis al cunoscutului artist vizual.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR) va derula în perioada 20 februarie - 1 mai 2009 concursul naţional de eseuri şi artă grafică „1989, poarta către Libertate?”

Concursul, ajuns la a III-a ediţie, este destinat elevilor din clasele V-XII şi este organizat în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Scopul acestui concurs este acela de a creşte interesul copiilor şi tinerilor pentru istoria recentă a României, determinându-i să reflecteze asupra naturii totalitare şi represive a regimului comunist din România, precum şi asupra schimbării aduse de anul 1989 în viaţa românilor. Astfel, luând în considerare importanţa cunoaşterii evenimentelor din 1989, îi rugăm pe tineri să-şi dovedească creativitatea prin modul în care ei percep acest episod şi urmările lui asupra evoluţiei şi dezvoltării societăţii româneşti.

Materialele participante la concurs sunt publicate in Revista GEMINA (Revista cercului de Istorie din CNDV), in numarul din mai 2009. Revista este "sub tipar", urmand sa apara zilele acestea. Noi o sa va prezentam cele patru lucrari participante la concurs ale elevilor de la CNDV Sighet.

In continuare va prezentam lucrarea "1989: Poarta spre libertate" - Marchiş Florina  clasa a XI-a G.  Profesor coordonator Vescan Horaţiu.