Anton Alexandra clasa a XII-a E

Profesor coordonator Voinaghi Marius

 A existat o Românie… O Românie muşamalizată, unde dormeau cu ochii deschişi şi cu lămpile stinse…respirând înfundat sub straturi de pături… Tineri îmbătrâniţi prematur şi bătrâni pe „patul de moarte” erau conduşi de un dictator…Nicolae Ceauşescu.

Lacom şi crud fura ce aveau oamenii mai de preţ, mai sacru, chiar şi ce le-a fost înzestrat încă de la naştere: Libertatea. Libertatea de a gândi, de a vorbi, de a se exprima, de a observa… Îi priva de liberul – arbitru. Ca un mic Dumnezeu a stabilit ideologii de neîncălcat; şi astfel cetăţenii au ajuns sclavi, iar cei care-şi permiteau luxul de a gândi pentru ei înşişi şi nu potrivit clasei la care aparţineau, erau reeducaţi în spiritul societăţii comuniste. Şi aceştia  au refuzat viaţa în schimbul libertăţii.

Editura Polirom publica volumul Altfel. Legamantul noii generatii regale al Principelui Radu al Romaniei in dialog cu Nicolae Dragusin. Dialogurile incluse in acest volum au fost initiate in 2006 si se desfasoara pe o perioada de trei ani. Pe parcursul lor sint evocate marile cotituri istorice care au influentat soarta Romaniei, subliniindu-se insemnatatea contributiilor aduse intereselor tarii de catre Casa Regala a Romaniei, ajunsa acum la a cincea generatie.

De asemenea, interlocutorii realizeaza o analiza a situatiei actuale a tarii, care, in conditiile aderarii la NATO si Uniunea Europeana, experimenteaza binefacerile democratiei si libertatilor aducatoare de prosperitate, concomitent insa cu o seama de efecte colaterale: neajunsurile instrainarii, fragilizarea psihologica si afectiva a societatii, umilirea si manipularea oamenilor.

„Cartea a fost conceputa sub semnul unei aniversari faste: implinirea a o suta patruzeci de ani de la primii pasi ai Romaniei moderne”, subliniaza Andrei Brezianu, in „Cuvint inainte”.

Principele Radu al Romaniei motiveaza aparitia acestui volum in nota introductiva: „Am acceptat ideea de a face o carte de dialoguri nu pentru ca am impresia ca experienta mea publica merita intervievata intr-o carte. Am facut acest pas pentru ca a cincea generatie a Familiei Regale, adica cea reprezentata de principesa Margareta, are nevoie sa fie cunoscuta si sa-si faca limpezita pozitia fata de Romania. Dialogul cu un reprezentant al foarte tinere generatii poate fi o buna ocazie de a da raspunsul potrivit la intrebarea potrivita.”

Năstăcuţa Iuga este una dintre cele mai îndrăgite cântăreţe de pe Valea Izei. Horitoarea, născută în Săliştea de Sus şi-a editat o casetă de muzică populară, produs al firmei “Costy de la Sighet”. Întâlnim cântece mai mult sau mai puţin cunoscute din inegalabilul folclor maramureşean. Toate cântate cu sensibilitatea şi originalitatea specifică Năstăcuţei, în aranjamentul muzical al lui Nicolae Nichita şi Florin Mirişan. Spicuim din repertoriul interpretei de pe Iza: “Mămuca m-o învăţat”, “Ceteră inima me' ” (care dă şi titlul casetei), “Pasăre de primăvară”, “Ceterucă din tri lemne”, “Pă dealu' Săcelului”, “Mamă când îs supărată”, “Mândru se vede de lună”, secondate de piese instrumentale precum “Feciorescul”.
Dar cel mai important lucru mi se pare a fi, respectul pe care-l are Năstăcuţa pentru păstrarea nealterată a melosului popular, a versurilor care însoţesc muzica, de o profunzime şi o gravitate specifică cântecelor dintotdeauna, străvechi, fără înflorituri inutile. Este un mare merit, ţinând seama că în genere, cântăreţii nu rezistă ispitei de-a polua folclorul cu subproduse pretins autentice.

Teatrul National Bucuresti anunta premiera oficiala a spectacolului “Sinucigasul” de Nikolai Erdman, in regia lui Felix Alexa, cu Dan Puric in rolul principal, pe 23 si 24 mai 2009.

O comedie amară pe care au vrut s-o pună în scenă mari regizori ca Meyerhold şi Stanislavski, dar pe care a interzis-o însuşi Stalin. Urmarea? Autorul, un scriitor de geniu, a fost deportat în Siberia şi condamnat să rămână un anonim. După moartea sa, această piesă i-a adus dramaturgului celebritatea internaţională. Sinucigaşul se joacă astăzi peste tot în lume, relansând o întrebare dramatică: viaţa are sens?

Piesa este un rechizitoriu tragicomic la adresa egoismului feroce, o farsă în care viaţa nu face nici două parale, iar moartea este speculată în folosul interesului propriu.

Azi, 21 mai, de la ora 12,30, la Casa municipală de Cultură Sighetu Marmaţiei a avut loc lansarea cărţii CONSTELATIA COPILARIEI - Vasile Muste, editia secunda. Alaturi de poetul Vasile Muste, au luat cuvantul dl. Radu Ţuculescu si dl. Dorel Todea.

Evenimentul a beneficiat de participarea extraordinară a artiştilor Ingrid Isolde (pianistă) şi Vasile Hojda (bariton). Alaturi de tinerii prezenti la lansarea volumului de poezie, au fost prezente persoane publice ale Sighetului: doamna primar Eugenia Godja, consilieri locali, dr. Vasile Bodnar (directorul Spitalului Municipal Sighet), Echim Vancea (directorul Bibliotecii Municipale "Laurentiu Ulici") si alte personalitati ale urbei.

Se împlinesc 115 ani de la naşterea farmacistului şi scriitorului Genszky Geza, singurul sighetean care, cu marca "Ion" a produs o serie de produse cosmetice - parfumuri, apă de colonie, creme, pudră şi chiar lichioruri - care, în perioada interbelică, au avut succes în întreaga Europă. Genszky Geza s-a născut la 22 mai 1894 la Sighet şi, după terminarea studiilor medii se angajează spiţer la o farmacie. După doi ani de ucenicie, strânge suficienţi bani pentru a se înscrie la facultate la Budapesta. Ia parte la Primul Război Mondial ca sanitar ca după terminarea lui să lucreze farmacist în localităţile austriece Graz şi Viena, şi mai apoi la Szentendre în Ungaria unde, după căsătorie deschide o farmacie proprie şi laboratorul de produse cosmetice numit "Ion" în amintirea prietenilor din Sighet. Personalitate boemă, pe lângă munca de farmacist a fost un fotograf documentarist de talent, a colaborat cu reviste şi a publicat mai multe volume de poezie, proză şi piese de teatru din care cea intitulată "Onorată redacţie" a intrat în repertoriul trupei regizorului Pataki Jozsef. Multe din poeziile sale au fost puse pe note de compozitorul Horvath Akos iar poemul "Rugăciune" face parte din oratoriul "Secole" (compozitor Genszky Zoltan) al cărei premieră a avut loc în anul 2001. Printre lucrările sale literare se află şi romanul "Ulcisia Castra", rămas până azi în manuscris. Genszky Geza a murit la 12 octombrie 1963.

După ce marţi, la Teatrul Municipal Baia Mare s-a jucat piesa “Ivan Turbincă, omul care a păcălit moartea ... sau nu”, iar miercuri s-a pus în scenă piesa “Casa Bernardei Alba” de Federico Garcia Lorca, iată că vineri cei interesaţi vor putea revedea spectacolul “Portugalia”, de Zoltán Egressy. Piesa se va pune în scenă de la ora 19, fiind distribuiţi actorii Gabriela Del-Pupo, Gabriela Chirilă, George Costin, Valeriu Doran, Ovidiu Mihăiţă, Ionuţ Mateescu, Sorin Miron, Inna Andriucă, Ioan Codrea şi Adriana Preşan. Direcţia de scenă este semnată de Victor Ioan Frunză, decoruri şi costume - Adriana Grand, muzica - Tibor Cari, asistent al directorului de scenă - Sorin Miron.

În 22 şi 23 mai, în sala “George Enescu” a Şcolii de Muzică şi Arte Plastice din Sighetu-Marmaţiei se desfăşoară Concursul Internaţional de Interpretare Instrumentală şi Arte Plastice la care participă 167 de tineri concurenţi din România, Ungaria, Ucraina şi Republica Moldova. Concursul debutează încă de joi, 21 mai, cu un concert extraordinar de pian susţinut de tânărul Alexandru Cadmiel Boţac, care a obţinut Marele Premiu la concursurile internaţionale de pian de la Zagreb, Sighet şi Bistriţa. Înmânarea premiilor şi concertul de gală va avea loc sâmbătă, 23 mai. 
“Concursul sighetean este incontestabil un campion la capitolul longevitate”, ne-a declarat preşedintele juriului, profesorul universitar dr. Gabriel Baciu, prorector al Academiei de Muzică “Ghe. Dima” din Cluj-Napoca. “Se fac multe concursuri, dar puţine din ele rezistă în timp. Faptul că la Sighet concursul a ajuns la ediţia a XVII-a este argumentat prin îndârjirea organizatorilor - şi mă refer atât la directorul Nicolae Paraschiv, cât şi la inimoşii profesori - pentru că e foarte greu să pui pe picioare un asemenea concurs, să-l menţii şi, mai ales, să ai aşa de mulţi candidaţi. Sighetul s-a impus pentru că are un etos, un climat aparte, ocoleşte nişte tensiuni pe care alte concursuri le au, iar zona este extrem de frumoasă. Cine a spus că Sighetul este izolat se înşală: are o deschidere europeană cât se poate de limpede, fapt ce se vede şi din acest concurs, prin participarea unor şcoli prestigioase şi, de asemenea, prin numeroasele valori pe care le-a dat de-a lungul anilor”, a mai spus dr. Gabriel Baciu.