Sub titlul “Insingurarea ingerilor” (Ed. “Grinta”, Cluj-Napoca, 2010), in aceste zile a iesit de sub tipar cel de-al optulea volum semnat de poetul Vasile Muste (directorul Casei Municipale de Cultura din Sighetu-Marmatiei), volum dificil de incadrat intr-un gen anume: autorul declara ca ar fi vorba de “ganduri care-l munceau”, unii l-ar numi “maxime si cugetari”, iar altii “poeme intr-un vers” dar, indiferent unde l-am incadra, volumul este un frumos dar de Paste oferit cititorilor de poetul pentru care, “cel mai important calcul este sa daruiesti, in fiecare zi, mai mult decat primesti”. Iar Vasile Muste ne-a daruit pana acum “Instelarea frigului” (Ed. “Cybela”, Baia Mare, 1996), “Constelatia copilariei” (Ed. “Odeon”, Bucuresti, 1997), “Un sfert de veac de poezie” (Antologia Festivalului de la Sighet, Ed. Fundatiei Luceafarul, 1998), “Carte de vizita” (Ed. “Grinta”, Cluj-Napoca, 2003), “Coruieni” (Ed. “Grinta”, Cluj-Napoca, 2006), “Proprietarul de distilerii” (Ed. “Galaxia Gutemberg”, Tg. Lapus, 2008), “Mara – 40 de ani de existenta” (Ed. “Grinta”, Cluj-Napoca, 2008), “Constelatia copilariei” (Editia a II-a, Ed. “Grinta”, Cluj-Napoca, 2009).

Teatrul Municipal Baia Mare vă invită sâmbătă, 27 martie 2010, de la ora 18.00, la premiera spectacolului MINUNATA  LUME  NEBUNĂ de Anthony Neilson (Irlanda). Regia este semnată de Răzvan Mureşan, iar scenografia de Mihai Vălu.

Din distribuţia spectacolului fac parte actorii Gabriela Del Pupo, Inna Andriuca, Gabriela Chirilă, Ciprian Vultur, Ion Costin, Ionuţ Mateescu, Valeriu Doran, Mihai Dămăcuş.

Toti cei care asista compatimitor la aceasta agonie sunt neputinciosi. Tratamentul ar trebui sa vina de sus, de la institutii impozante, cum ar fi Ministerul Educatiei si Cercetarii sau Academia Romana. Dar o anumita eficienta ar putea avea si reprezentantii presei scrise si vorbite, profesorii, oamenii de litere si parintii.

Andrei Plesu atrage atentia asupra folosirii degradante a limbii romane in diverse contexte ale spatiului social roman din prezent. “La toate nivelurile, se vorbeste prost romaneste: se folosesc termeni improprii, se fac greseli penibile de gramatica, se muta delirant accentele de pe o silaba pe alta, se construiesc propozitii si fraze talambe, se rosteste rudimentar, se intoneaza precipitat, sleampat, rastit”, sustine Andrei Plesu, intr-un articol comentativ publicat in Adevarul.

Marţi, 23 martie 2010. de la ora 14:00, în Sala Radio din Sighetu Marmaţiei, colegul nostru de presă Ioan J. Popescu şi-a lansat cartea „O istorie a evreilor din Sighet”, apărută la Editura Echim. La eveniment au participat: ambasadorul Mats Aberg şi scriitoarea suedeză originară din Sighet, Hedi Fried. Despre lucrare au vorbit: scriitoarea invitată, drd. Dorel Ioan Todea, dr. Mihai Dăncuş şi reprezentantul evreilor din Sighet, ing. Marcus Hari.

Mai multe detalii despre eveniment aveţi din materialele video următoare:

Din distribuţia spectacolului fac parte actorii Gabriela Del Pupo, Inna Andriuca, Gabriela Chirilă, Ciprian Vultur, Ion Costin, Ionuţ Mateescu, Valeriu Doran, Mihai Dămăcuş.

Premiera teatrului băimărean este dedicată ZILEI MONDIALE A TEATRULUI, prilej cu care se vor citi mesajele transmise teatrelor din întreaga lume de către actorii Judi Dench şi Ion Caramitru.

Spectacolul se înscrie în Campania Naţională ARTIŞTI PENTRU ARTIŞTI, o campanie organizată de Uniunea Teatrală din România, cu scopul strângerii de fonduri pentru artiştii vârstnici cu probleme de sănătate.

Turneul pe care l-am facut saptamana trecuta mi-a demonstrat inca o data ca nu conteaza daca e vorba de un concert intr-o capitala europeana, la Cluj sau intr-un orasel ca Sighetu Marmatiei, unde nu au mai fost pana acum concerte de jazz. Fie ca e vorba de deschiderea celor care sunt deja familiarizati cu jazzul, fie ca e vorba de curajul cuiva – care nu a mai fost la nici un concert – ca sa nu ia in seama prejudecatile si pur si simplu sa incerce sa ne daruiasca doua ore din timpul sau.

Maestrul si Margareta e un roman care nu se citeste, ci se simte. Poate sunt un pic subiectiv, dat fiind faptul ca am o mare afinitate pentru Bulgakov, in general, si pentru aceasta scriitura, in special, dar mi se pare ca, pe alocuri, autorul stie sa fie mai profund decat clasicii rusi (Dostoievski, Tolstoi) si chiar eclectic. Eclectic pentru ca reuseste sa imbine atat de frumos polii traditionali ai literaturii, binele si raul.

Maestrul si Margareta este, la primul nivel ale lecturii o carte ciudata. Intr-un plan Diavolul insusi rascoleste un oras linistit si monoton, Moscova, iar in alt plan, Hristos isi cunoaste si aproape ca se imprieteneste cu cel ce ii va fi calau, Pilat din Pont. Intretaierea de planuri fundamentale diferite, atat din punct de vedere al continutului, cat si din punct de vedere cronologic, o intalnim, spre pilda, la Llosa. In Paradisul de dupa colt exista doua planuri narative situate, in timp, la doua generatii distanta. Daca acolo scopul este de a releva consecintele in prezent ale faptelor din trecut, aici Bulgakov isi propune cu totul altceva.

In contingent, multe lucruri raman nespuse. Orasul este coplesit de mefienta iluzionistului Woland, Satana cu chip de om (motiv intalnit si la alti rusi, de pilda Leonid Andreev). Dragostea Maestrului pentru Margareta isi gaseste un sfarsit abrupt in constrangerile societatii. El, scriitorul ratat al romanului absolut. Ea, claustrata in prejudecatile societatii moscovite, fortata sa conserve o casnicie cu un barbat pe care nu-l iubeste. Dragostea lor devine drama care il arunca pe el in mrejele nebuniei si pe ea in bratele mereu deschise ale Diavolului. In trecut, Iisus isi traieste judecata. Candoarea si intelepciunea lui nu reprezinta nimic in fata omului pornit sa infaptuiasca metodic raul. Este un plan arid, al lipsei de speranta, al neputintei binelui in fata raului absolut.

La Sala Radio Sighet a fost vernisată expoziţia de artă fotografică a tinerei Laura Seuca, elevă în clasa a XII-a la Liceul de arte plastice din Cluj Napoca. Este prima expoziţie organizată de Grupul SIGART de pe lângă Radio Sighet, la iniţiativa d-lui Valentin Rozsnzai şi panotată de Johny Popescu (ambii din conducerea grupului artiştilor sigheteni).


Laura Seuca s-a născut la Carei, un oraş unde arta fotografică are tradiţie. Deşi tânără şi, poate că încă nu are mijloacele tehnice necesare, Laura expune cu talent incontestabil, imagini diverse, unele spontane, altele studiate, cărora le alătură un text semnificativ, adeseori o maximă sau o cugetare. Vernisajul a fost moderat de Dorel Todea, gazdă a evenimentului şi de Valentin Rozsnzai, de data aceasta şi în calitate de artist fotograf, pictor şi preşedinte al Grupului SIGART. La vernisaj a fost prezentă şi familia Laurei, artişti membri ai Grupului SIGART(Elisabeta Peter-preşedinte de onoare) şi numeroşi colegi de generaţie din liceele sighetene. Expoziţia va fi deschisă până pe 20 aprilie şi va putea fi vizitată de luni până vineri între orele 10,00- 16,00, sâmbăta de la 10,00 la 12,00.