“(…) incearcă să-ţi limpezeşti mintea. Imaginează-ţi acest experiment de gindire! Ce-ar fi dacă un demon ţi-ar spune că viaţa asta — aşa cum o trăieşti acum şi ai trăit-o in trecut — va trebui s-o mai trăieşti incă o dată, incă de nenumărate ori; şi că nu va fi nimic nou in ea, ci fiecare durere, fiecare bucurie şi tot ce este nespus de mic ori important in viaţa ta se vor intoarce la tine, in aceeaşi succesiune?(…) Imaginează-ţi clepsidra eternă a existenţei intoarsă din nou, iarăşi, şi iarăşi, şi iarăşi. Şi de fiecare dată, intorşi la fel, şi noi biete grăunţe ce sintem.”

Plinsul lui Nietzsche este romanul de debut al lui Irvin D. Yalom, publicat in anul 1990 care a suscitat entuziasmul publicului si al criticii, dar nu numai. Chiar si astazi este o lectura perfecta pentru dupa-amiezele ploioase ori serile intunecate. Un roman in care realitatea se impleteste cu fictiunea intr-un mod desavarsit. Chiar daca autorul, Irvin D. Yalom (n. 1931) este profesor de psihiatrie la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii Stanford, nu te astepta sa gasesti printre pagini o lectura greoaie, plina de termeni tehnici ori cu mesaje de neinteles pentru publicul larg. Inca de la primele pagini, in fata ochilor se deschide o lume vieneza, decoruri si portrete din timpuri de demult. Cat de demult? Pe la inceputurile psihanalizei, ca stiinta si pratica, anul 1882. Personajele sunt luate din lumea reala si aruncate intr-o confruntare de idei si framantari asupra vietii: un medic excelent, Josef Breuer (cercetător al fiziologiei respiratiei si echilibrului) si unul dintre cei mai mari filosofi ai tuturor timpurilor, Friedrich Nietzsche. Alaturi este prezentat si Sigmund Freud, fondator al psihanalizei, cu rol de invatacel si formator al primelor idei ce stau la baza acestui tip de terapie. Fiecare rand si pagina intoarsa te indeamna la reflectarea propriei vieti, a propriilor ganduri. De cate ori nu ai dat vina pe alti pentru propriile tale greseli? De cate ori ai avut senzatia ca viata ta putea fi altfel, mai buna, alaturi de o alta persoana pe care ai iubit-o in trecutul tau?

"DIN CEAS DEDUS ADÂNCUL..."
Recital conceput de Florian Chelu Madeva la împlinirea a 100 de ani de la naşterea poetului şi matematicianului Ion Barbu (Dan Barbilian) şi susţinut la Muzeul Ţării Crişurilor.

În perioada 19-24 iulie 2010, un grup de elevi de la Şcolile din Moisei, Vişeu de Sus, Borşa, Săcel, Petrova şi Repedea a participat, alături de profesorii lor de religie, la prima ediţie a Taberei de vară şi de pictură "Sf. Sava Brâncovici". Elevii pasionaţi de pictură s-au iniţiat, în această tabără, în tainele îmbinării culorilor şi în tainele realizării icoanelor pe sticlă.

Evenimentul s-a desfăşurat la Mânăstirea Moisei, aflată sub oblăduirea Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului.
"Pentru că în secolele XVII - XVIII la Mânăstirea Moisei a funcţionat o şcoală de iconari, iniţiatorii acestei tabere, Preacuviosul părinte stareţ Teofil Pop şi profesorul de religie Emilian Moldovan, au dorit să reînvie această artă sacră, atât în sufletele copiilor, cât şi în Grădina Maicii Domnului de la Mânăstirea Moisei. Prin această tabără de pictură, biserica şi şcoala şi-au dat mâna în cadrul acestui proiect, deoarece au simţit nevoia de a-l dezvălui pe Hristos tinerei generaţii şi de a le insufla dragostea pentru frumos, respectul pentru valorile tradiţionale româneşti şi cultivarea virtuţilor creştine întru creşterea lor spirituală", a mărturisit prof. Axenia Hapca.

Saptamana aceasta soseste din tipografie o noua traducere din opera lui Doris Lessing, laureata Premiului Nobel pentru Literatura, in 2007, anunta un comunicat al Editurii Polirom.

“Memoriile unei supravietuitoare” (traducere de Mihaela Negrila) este o distopie cu tenta stiintifico-fantastica. Candva in viitor, viata urbana s-a destramat, comunicatiile s-au prabusit, iar rezervele de hrana se micsoreaza rapid, in timp ce hoarde de oameni migreaza spre zonele rurale si bande de copii cutreiera strazile. Totul este povestit din pespectiva unei femei intre doua varste, care primeste pe neasteptate, intr-o dimineata, vizita unui strain insotit de o adolescenta pe care, fara nici o explicatie, i-o lasa in grija. Din acel moment, viata naratoarei va oscila intre realitatea lumii care se naruie si o realitate personala, tainica.

“Cu “Memoriile unei supravietuitoare”, Doris Lessing ia distanta nu numai fata de realitatea inconjuratoare, ci si fata de mai vechile ei reprezentari ale acesteia. Eroinele pline de ardoare din romanele sale anterioare sint inlocuite de o naratoare care asista, anonima si impasibila, la prabusirea unei lumi. De la fereastra apartamentului in care locuieste, ea inregistreaza cu detasarea unei camere de luat vederi peisajul apocaliptic pe care il are in fata, iar cuvintele pe care le foloseste pentru a-si descrie experienta sunt de o precizie aproape clinica.” (The New York Times)

Cu o mica intarziere, va oferim spre lectura impresiile legate de editia a XIII-a a Scolii de Vara de la Sighet in urma unui set de intrebari adresate catre Marie Louise Paulesc si catre o parte dintre elevii participanti.

Intrebarile mele adresate tuturor celor intervievati au fost: 

1.Cum ai ajuns şi ce te-a adus la şcoala de vară?
2.Cum ţi s-a părut experienţa şcolii de Vară?
3.Ce te-a atras cel mai mult în Sighet?
4.Cum te-au întâmpinat sighetenii şi cum ţi se pare oraşul?
5.Ce te-a impresionat cel mai mult la Şcoala de Vară?
6.Te-ai mai întoarce?