Etnologul Pamfil Biltiu a publicat 32 de cărţi, a făcut mii de fotografii, muncind enorm pentru valorificarea tezaurul folcloric pe care l-a adunat de-a lungul anilor. Pamfil Bilţiu este unul dintre cei mai apreciaţi etnologi din ţară. Provine dintr-o familie de ţărani din Făureşti, a urmat cursurile şcolii generale şi liceale la Baia Mare, iar facultatea la Cluj-Napoca. Pamfil Bilţiu a lucrat un an în învăţământ, iar apoi la o publicaţie locală. A fost şi metodist în cadrul Bibliotecii Judeţene Maramureş şi a intrat la pensie de la Inspectoratul pentru Cultură al Judeţeului Maramureş.

În urmă cu 20 de ani Pamfil Bilţiu a început să scrie şi a publicat 32 de cărţi despre istoria culturii, cele mai multe din domeniul etnologieicu o pondere mai mare pe sub-zonele folclorice ale judeţului. Etnologul este pasionat şi de fotografie marterialele sale care au văzut lumina tiparului sunt însoţite de fotografii încercând să cuprindă cât mai multe elemente, de la obiecte şi case în care locuiau străbunii, până la artişti contemporani.

Vineri 17 iunie, la Sala Radio de pe str. Plevnei nr.8, de la orele 14,00, va fi prezentată publicului sighetean lucrarea „Prelucrarea Artistică a Lemnului în Arta Populară din Maramureş” a cunoscutului etnolog Pamfil Bilţiu, apărută la Editura Eurotip Baia Mare, o lucrare de o deosebită frumuseţe prin care autorul valorifică un imens tezaur artistic.

Sighetenii sunt aşteptaţi cu drag la manifestare, ocazie de a putea intra în posesia acestei lucrări unice în felul ei şi de a primi autograful autorului!

Pe întreg parcursul cercetării din volumul Nicolae Breban şi metamorfozele romanului, demersul lui Ioan Dorel Todea se arată echilibrat şi atent secondat intenţiei meritorii de a (re)actualiza critic-interdisciplinar şi de a sistematiza informaţii şi opinii sau, după caz, reacţii cu privire la acest romancier aflat, în ciuda „suspiciunilor”, în topul celor mai citiţi autori.

Acribia autorului îşi probează valenţele utilitare în desemnul diacronic şi sistematica referinţelor critice şi teoretice edite, susţinute de o platformă electronică şi radiofonică (cu referinţe critice on-line sau flaschuri radiofonice, transcrise în ordinea înregistrării) inedită.

Acceptat drept unul dintre posibilii întemeitori ai „canonului neo-modernist”, romancierul Nicolae Breban a reţinut şi atenţia lui Ioan Dorel Todea prin absorbirea, dominarea şi convertirea lumii în literatură, fapt ce l-a îndemnat, se pare, tot (în)spre o cerectare de factură monografică. Cu precizarea că, în opţiunea lui Ioan Dorel Todea, autonomia ficţiunii literare brebaniene exprimă, în ultimă analiză, trecerea/saltul „dincolo” de orice distincţie între real/ireal, ficţiune/realitate, fictiv/nonfictiv, romanele lui Nicolae Breban reconstituind proteismul dintotdeauna al romanului; o „formă fără realitate”, indetermina(n)tă, pseudo-referenţială.

Contestat de unii, adulat de alţii, Nicolae Breban rămâne o figură marcantă a literaturii române contemporane. Prozatorul generaţiei 60 a marcat o epocă prin romanele sale, reuşind să rămână în centrul atenţiei şi după 1990. Autorul Drumului la zid a dat dovadă de o vitalitate debordantă, cărţile sale văzând lumina tiparului cu o consecvenţă demnă de invidiat.

De opera acestui creator de excepţie se ocupă în recenta sa carte Ioan Dorel Todea, lucrare intitulată Nicolae Breban şi metamorfozele romanului. Investigaţia conţine trei secţiuni ample, intitulate după cum urmează: Marile teme ale romanelor lui Nicolae Breban, Condiţia personajelor în opera lui Nicolae Breban şi Elemente de naratologie în romanele lui Nicolae Breban. Ele au fost precedate de o Introducere şi urmate de un capitol de Consideraţii finale şi de o Bibliografie  ce reuneşte cele mai importante titluri vizând lucrările critice şi teoretice dedicate romanului.