Stilul "cool-jazz"- episodul 8

Stil aparut in 1948 la formatia lui Miles Davis , ca o reactie la be-bop. Se caracterizeaza prin sobrietate in expresie, ritm relaxat si sonoritati calme, rafinate, cu mai putin vibrato si un rol redus al percutiei. 
                                                                                                                                            

sursa: Mihai Berindei-Dictionar de jazz

De multe ori suntem incantati de anumite voci de tenori, contratenori, soprane, sau de alte categorii de cantareti si cantarete de opera. De cate ori  ne gandim la munca asidua pe care acesti oameni o depun pentru a atinge performantele muzicale care ne incanta atat de placut pe noi, ascultatorii?
Munca acestor artisti e imensa, cere multe sacrificii, dar nu se compara cu sacrificiul de neimaginat astazi cu cel pe care trebuiau sa-l faca multi cantareti de opera  - sa  fie castrati...

In secolul al XVI-lea, o bula papala interzice femeilor sa cante  in biserici. In aceste conditii, pentru a acoperi toate tipurile de voci necesare intr-un cor sau intr-o opera, unii baieti cu voci de soprane erau castrati in acea perioada a vietii lor. Avantajul acestei cruzimi- ciudat sa spunem azi ca asa ceva era un avantaj- era ca vocile baietilor ramaneau si la maturitate la fel, dar se schimba amplitudinea lor, prin dezvoltarea anatomica obisnuita la oricare baiat devenit om matur ( as fi vrut sa scriu barbat, dar, din pacate, nu-i pot numi asa). Abia in anul 1902 un alt act papal interzice castratilor sa cante in biserici. Din acel moment, castrarea devine un act strict medical, absolut necesar in anumite situatii, iar acceptarea de buna voie a unor asemenea metode inumane este interzisa, chiar pedepsita.

 "Creion si hartie nici gand sa fi avut la inchisoare. Ar fi asadar nesincer sa incerc a sustine ca 'jurnalul' acesta a fost tinut cronologic; e scris apres coup, in temeiul unor amintiri proaspete si vii. De vreme ce nu l-am putut insera in durata, cred ca-mi este permis a-l prezenta pe sarite, asa cum, de data aceasta in mod real, mi s-au perindat imaginile, aducerile aminte, cugetele in acel puhoi de impresii caruia ne place a-i da numele de constiinta. Efectul, desigur, bate inspre artificial; e un risc pe care trebuie sa-l accept." Spune Nicolae Steinhardt in paginile Jurnalului sau. 

Fragmentele selectate sper sa fie un argument suficient pentru a va determina sa cititi „Jurnalul fericirii”. 

„Rege Midas al reflexivităţii, tot ce atinge Paler se face eseu, şi mai ales confesiune” George Pruteanu

 2.Albrecht Dürer (1471-1528)      

„Nu s-a vazut niciodata ceva mai fin decat degetele sale.” (un contemporan)

„Frumos, elegant, constient de valoarea sa. Doar Tiţian mai priveste lumea in felul acesta, princiar, senioral.Numai ca  Tiţian capata aceasta privire spre batranete, cand stie cine este, in vreme ce Dürer

-observati-l in autoprtretul de la douazeci si doi de ani- nici n-ai zice ca era fiul unui modest argintar, intr-atat seamana unui tanar nobil.

Frapeaza grija savanta cu care s-a imbracat inainte de a se aseza in fata oglinzii.E limpede ca-i placeau hainele bune, scumpe, si ca n-a vazut niciun motiv sa ascunda asta. Abia acum observam ca tine in mana o floare. Floarea e modesta, nepretentioasa. Parca prea modesta, prea nepretentioasa pentru un barbat atat de elegant si atat de sigur de valoarea sa. Aceasta saracacioasa tulpina inflorita simbolizeaza, poate, in simplitatea ei caracterul secret, imprevizibil al existentei.Lasandu-ti intreaga libertate sa alegi singur intre ceea ce te imputineaza si ceea ce iti da curaj, o modesta floare secreta poate fi mai bogata in saracia ei decat cel mai pretios trandafir. Ea iti aminteste ca daca destinul nu depinde de tine, numai de tine depinde ce faci cu ceea ce iti da destinul.