Prezența umană pe actualul teritoriu al Franței datează încă de acum 1.800.000 de ani. De-a lungul timpului s-au dezvoltat o serie de culturi, printre cele mai cunoscute fiind cea de la Lascaux, fiind datată la 15.000 de ani î.Hr. La  începutul secolului al IX-lea în regiune apar galii, un trib de origine celtica.
Frontierele Franței moderne se suprapun aproape perfect cu cele ale vechiului teritoriu al Galiei, locuit de către gali. Galia a fost cucerită de către romani în sec. I d.Hr.

„Simbolistica artelor non-verbale. Aplicaţii hermeneutice” de Ioan Marchiş, sculptor şi director al Direcţiei pentru cultură Maramureş

 Autorul parcurge o complicata si densa istorie a conceptelor de sens, semn, simbol, din perspective diverse: semiologica, pragmatica, hermeneutica, filosofica, estetica, elemente care nu trebuie sa surprinda, intrucat atat domeniile non-verbalitatii, cat si domeniul simbolurilor sunt caracterizate de o evolutie continua a conceptelor, a modalitatilor de abordare, a demersurilor de interpretare. Lucrarea aduce un plus de cunoastere, este o carte de care Maramuresul avea nevoie si in acelasi timp este o implinire majora in plan stiintific.

Tineri si profesori din toate colturile tari se afla in aceste zile la Sighetu Marmatiei pentru traditionala tabara de vara de la Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei. Subiectul asupra carora se concentreaza e istoria, motiv pentru care, in cadrul unor seminarii multiple, dezbat atat ororile comunismului, cat problemele de coruptie inregistratre de-a lungul anilor, respeciv incalcarea drepturilor omului.

Tabara a inceput de doua zile si se va incheia in 18 iulie, timp in care cei peste 100 de participanti vor avea prilejul sa calce pe urmele trecutului.

“Inca din prima zi, temele de dezbatere au fost incitante ‘Istoria ca legatura între trecut şi viitor’ si subintitulata ‘Sunt adolescentii de azi responsabili pentru istoria de maine?’, prin care s-a dorit sa se sondeze vocatia celei mai tinere generatii pentru implicarea civica si profesionala.

Editura Herald prezinta cartea ”Anatomia unei boli asa cum a fost perceputa de pacient. Consideratii asupra vindecarii si regenerarii”(1979).

Prefatata de Rene Dubos, autorul aduce in discutie chestiunea relatiei din pacient si medic, subliniind importanta participarii active a bolnavului la alegerea tratamentului si mai ales responsabilizarea acestuia in procesul de reabilitare. Forta de a ride si vointa de a trai sint conditii indispensabile unei vieti sanatoase si unei longevitati biologic legitime. Fara colaborarea deplina dintre minte si trup, care "sa se integreze pe baza vointei intr-un proces creativ de schimbare adaptativa" nici sanatatea, nici longevitatea nu sint posibile. Notiuni precum placebo, asumarea durerii, creatia si experienta medicala sint integrate holist intr-un discurs argumentativ care se sprijina pe o cantitate impresionanta de cazuri clinice.

Nae Ionescu (1890-1940) filozof roman, le-a fost profesor universitar lui Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran, Mircea Vulcanescu. Magistru al lui Petre Tutea.  A fost unul din principalii ideologi ai legionarismului, determinand pe multi dintre discipolii sai sa se indrepte spre extrema dreapta. Cu toate acestea, meritul lui Nae Ionescu in formarea unor mari filozofi cu care se mandreste intreaga lume, este incontestabil.

 Uitati ce scria Nicolae Tatu la moartea lui Nae Ionescu in 1940 :

"In filozofie mai ales, a scris prea putin. Nu pentru ca n-ar fi avut ce scrie sau n-ar fi putut-o face, ci fiindca avea credinta ca inainte de a fi trait, controlat si copt, un gand nu trebuie asternut pe hartie.[...] Daca studentii nu paraseau sala de curs cu bagajul de cunostinte sporit, plecau in schimb cu altceva, mult mai pretios, mai rar si mai greu de gasit: cu indemnul de a nu se rezuma sa invete numai, sa primeasca ideile de-a gata, ci sa mediteze, sa traiasca si sa verifice personal problemele."

"Experienta religioasa este constituita de totalitatea actelor religioase, adica de totalitatea actelor in care un om este in legatura cu altceva propriu-zis decat el insusi, si anume, cu un caracter deosebit de caracterul realitatii sensibile, cu anumite caractere pe care noi le numim divine."

Motto:”Jazzul nu este doar muzica, este un mod de viata, este un fel de a fi, un mod de a gandi." Nina Simone
                                                                                                                         

free-jazz

Aparut in 1958 datorita saxofonistului Ornette Coleman si pianistului Cecil Taylor. Se caracterizeaza prin libertate totala de improvizatie, continuitate ritmica si adeseori prin improvizatie colectiva. Foloseste sonoritati agresive, obsesive, respectandu-se doar anumite curbe de variatie a intensitatii tumultului sonor.

                                                                sursa: Mihai Berindei - Dictionar de jazz