Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.

A scris lucrări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…

Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Preferăm să prezentăm în continuare variantele comparate, franceză– română pentru facilitarea eventualelor corecturi ale traducerii în limba română.

 "Coloans Infinitului" face Parte dintr-un triptic onumental de la Târgu Jiu şi nu este o lucrare individuală încadrabilă într-o serie a marelui C. Brâncuşi. Totuşi, schiţe ale tripticului trebuie să fi existat încă de la vizita pariziană a bursierului Noguchi (menţionăm că Dânsul a poposit câteva luni bune la Marele artist la Paris).

Cu prilejul bursei de la Paris, este posibil ca cei doi artişti să fi comunicat cu privire la intenţiile lor artistice şi dacă conceptul tripticului monumental de la Târgu Jiu era în faza de concept, este posibil ca Noguchi să fi avut acces la nişte schiţe ale artistului român (dar discutabil, desigur).

Dacă s-a inspirat din crestături ale artistului, e posibil să le fi văzut şi pe cămăşile ţărăneşti gorjene ale lui Brâncuşi, ori pe acoperitorile de pat sub formă de broderii ori pîn socoteli sub formă de crestături pe răboj prin care Brâncuşi ţinea evidenţa sumelor primite pentru operele de artă.

Conceptul de "Coloană fără sfârşit" pare a-i aparţine marelui Isamu Noguchi, inspirat poate de crescături succesive văzute încrustate în Piesele de lemn din atelierul marelui Constantin Brâncuşi (poate chiar în mobilierul de lemn masiv al marelui artist român). Vorbindu-i artistului român, posibil şi după bursa sa (a dlui. Isamu Noguchi când a stat câteva luni bune la marele artist la Paris), C. Brâncuşi decide să aibă o abordare proprie (originală) puţin diferită de Endless Helix a lui Noguchi şi e posibil ca Isamu Noguchi să-l fi încurajat (fiind vorba despre maestrul său).

Spunem aceasta pentru că în general sculpturile lui Constantin Brâncuşi sunt în serii evolutive şi mai puţin ca lucrări individuale. Oricum, nu pare a exista o plângere de plagiat din partea dlui. Noguchi faţă de Maestrul său şi pentru că nu era cazul. Oricum,  vizitând oraşul Târgu Jiu, ne apare extrem de destins în faţa aparatului de fotografiat (probabil datorită unui aperitiv românesc: pâine cu sare plus un păhărel de tărie autentică gorjeană). De regulă, în alte fotografii, Domnul Isamu Noguchi ne apare nu numai serios, ci chiar preocupat în stil tipic american. Deşi de tăria românească nu putea fi străin, căci frecventa taverna artiştilor ţinută de o doamnă născută în România (la recomandarea anterioară a Dlui. C. Brâncuşi).

Din lista marilor viziri deducem că majoritatea acestora erau etnici turci, dar erau şi georgieni, circassieni, albanezi,  greci, sârbi şi sud-slavi, precum şi nouă abazini, precum şi arabi. Apar doi maghiari (posibil mai mulţi, dar neevidenţiaţi distinct sau cu origine etnică necunoscută) şi poate doi-trei români, dar incert. Doi sunt originari din Bender (posibil şi cu ascendenţă moldovenească ?), iar pe unul îl suspectăm după antroponim (deşi este raportat ca turc). Ar putea fi şi alţii dintre sud-dunăreni (cei din Rusciuk, poate ?) cu posibilă ascendenţă vlahă ...

Dintre cei evidenţiaţi de noi numai despre Hersekzade Ahmed Pasha (din familia Ducilor de Sfântul Sava, din familia dalmatină Kosača) există informaţia la Domnul Fine că ar avea ascendenţă română (să spunem mai larg latină). Dar este posibil ca la acel moment ulterior (al islamizării Bosniei şi accederii lor pritr-un reprezentant la poziţia de mari viziri) ei să fi fost complet slavizaţi (în John Van Antwerp Fine în lucrarea "The Late Medieval Balcans: A Critical Survey". Ei proveneau dintr-o familie cnezială din Hum (Zahumlje). De fapt, Fine afirmă originea vlahă a unui înaintaş al familiei, Vuk Hraniči, din care descindea familia Kosača. Această familie cnezială din Hum acaparează succesiv domenii şi dă înalţi demnitari (voievozi de Bosnia, patricieni de Raguza, precum şi guvernatori ai Croaţiei).

Din lista marilor viziri deducem că majoritatea acestora erau etnici turci, dar erau şi georgieni, circassieni, albanezi,  greci, sârbi şi sud-slavi, precum şi nouă abazini şi arabi. Apar doi maghiari (posibil mai mulţi) şi poate doi-trei români, dar incert. Doi sunt originari din Bender (posibil şi cu ascendenţă moldovenească ?), iar pe unul îl suspectăm după antroponim (deşi este raportat ca turc). Ar putea fi şi alţii dintre sud-dunăreni (cei din Rusciuk, poate ?) cu posibilă ascendenţă vlahă ...

Să detaliem: Benderli Ali Pasha (21.04.-30.04.1821) şi "Benderli" Mehmed Selim Pasha (15.09.1824-26.10.1828) sunt cei doi din Bender cu origine neclară, iar pe Moldovanci Ali Pasha (12.08.1769-12.12.1769), declarat turc din Daday îl suspectăm după antroponim (şi oiconimul Daday ar putea fi explicat ca derivat din Daia, deci...). Deşi antroponimul e prezent şi la maghiari.

Cei din Rusciuk: Ahmed Şefik Midhat Pasha şi Çelebizade Şerif Hassan Pasha (ambii de origine necunoscută) ori albanezul Alemdar/Bayrakdar Mustafa Pasha tot din Rusciuk , precum şi rusul Kavanoz Ahmed Pasha (22.08.1703-16.11.1703) care ar putea fi şi moldo-rus, dar incert...

Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.

A scris lucrări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…

Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Preferăm să prezentăm în continuare variantele comparate, franceză– română pentru facilitarea eventualelor corecturi ale traducerii în limba română.

Text franceză 9.35.: Claudius Aeliani scrie în istorisiri diverse/Varia Historia 9.37: < Orgueil d'Antisthène. SOCRATE s'étant aperçu qu'Antisthène (37) affectait de mettre en vue une partie de son manteau qui était déchirée à force de service : "Ne cesserez-vous point, lui dit-il, de nous montrer votre vanité (38) ?">preluat din traducerea franceză din limba greacă cu note de M. Dacier, Paris, Imprimeria lui Auguste Delalain, 1827, de pe site-ul: remacle.org/bloodwolf/ historiens/elien…).

FIȚI ALĂTURI DE NOI ȘI ANUL ACESTA!
Concursul național de literatură și jurnalism sportiv „Un Condei numit Fair-Play”

Concursul național de arte plastice „Jocurile Olimpice în imaginația copiilor”

ediția 2021 – ONLINE

Comitetul Olimpic si Sportiv Român (C.O.S.R.), prin Academia Olimpică Română (A.O.R.) în parteneriat cu Ministerul Educației, va desfășura și în acest an concursurile naționale devenite, deja tradiționale:

·       Concursul național de literatură și jurnalism sportiv „Un Condei numit Fair-Play”, ajuns la cea de-a XXI –a ediție.

·       Concursul național de arte plastice „Jocurile Olimpice în imaginația copiilor”, ajuns la cea de-a XXIX –a ediție.

Antroponimul Murtaza este extrem de frecvent în Dolj (deh, olteni cu cobiliţe, de-ai noştri, daco-români), dar şi în judeţul Constanţa, atât la turco-tătari, cât şi la două persoane probabil originare din Oltenia).

Am presupus că antroponimul ar putea proveni dintr-un substantiv sau un verb comun în livoniană, conform livonian tuož- engleză "truth" sau verbului livonian "murtõ, murtõb, murtiz"- engleză"to take care (of)".

Ar putea fi oare derivat şi dintr-un etnonim (anume acela de udmurt, populaţie fino-ugrică uralică probabil) ? Probabil că da. ( articolul o Justificare filologică pentru importanţa ipotezei livoniene P a II-a indică prezenţa prezenţa antroponimului udmurt al armurieruiui Kalashnikov în România).

Explicaţii: Yoné Noguchi este un autor american de origine japoneză de expresie engleză (este posibil şi probabil să fi scris şi în limba maternă). Aceasta este încercarea de traducere a cărţii electronice nr. 62252 de pe Project Gutenberg (gutenberg.org), apărută în 1915 la Londra. Yoné Noguchi este şi tatăl marelui artist (sculptor şi peisagist) Isamu Noguchi, discipol spiritual al lui Brâncuşi.

Redăm variantele engleză-română pentru facilitarea corecturii traducerii.

Engleză: Introduction:

People, like myself, who are more delighted at the National Gallery in Trafalgar Square with, for instance, “A Summer Afternoon after a Shower,” or a “View at Epsom,” by Constable, and with “Walton Reach,” or “Windsor from Lower Hope,” by Turner, than with their other bigger things, will be certainly pleased to see “Temple and Hill above a Lake,” by Sesshu, or “Travellers at a Temple Gate,” by Sesson, representing this interesting Ashikaga period, exhibited in the new wing of the British Museum.