Doamna vine iar de la muncă. <Ce-ai făcut ? Iar zaci fără să scrii pro-bono ? Site-ul ăla internet aşteaptă articolele tale>. <Mă gândeam la Sărmaş>. <Şi ce e aşa de greu să compilezi tot ce găseşti pe internet ?>. <Nu e vorba de asta, dar există necunoscute>. <Ce înseamnă necunoscute ?>. <Moara era investiţie nouă, posibil modernă, iar populaţia evreiască fusese relativ oprimată în perioada anterioară: cu taxe, dări, românizări de întreprinderi, ş.a.m.d.> <Şi de unde puteau să provină banii ?>. <Aici e necunoscuta: probabil tocmai de la guvernul român din perioada războiului, adică de la guvernământul militar>. <De ce ar fi dat bani guvernul militar ?>. <Pentru supravieţuirea evreilor, inclusiv a celor din lagărele din Transnistria, unde fuseseră deplasaţi medici de naţionalitate evreiască să lupte împotriva tifosului exantematic>. <Puteau să lupte ?>. <Deloc>. <Şi de ce nu a permis guvernul revenirea evreilor în locurile de origine ?>. <Pentru că se făcuseră deja deposedări care pregăteau operaţiunea stalinizării. Ori nici vorbă să se poată retroceda>. <De unde-ţi vin asemenea idei ?>. <Dar cenzura sovietică de ce nu a permis distribuirea, republicarea şi difuzarea lucrării lui Matatias Carp ?>. <Atunci, nu luăm atitudine pentru cele întâmplate la Sărmaş ?>. 

Doamna vine iar supărată de la muncă. <De ce scrii defavorabil maghiarilor  ? Poţi să fii antimaghiar când ai prieteni maghiari ?>. <Nu>. <Dacă am intra într-o confederaţie, cu cine putem  să intrăm ?>. <Cu maghiarii>. <Şi ce-ar ieşi ?>. <Poporul mag-român>. <Îţi explic că într-o uniune trebuie să ne înţelegem şi să uităm chestiunile vechi legate de descălecarea lor. Românii de ce nu au descălecat înainte ?>. <Erau pedeştrii>. <Deci fii mai favorabil vecinilor noştri>. <?>.  <Fii mai conciliant>. <Aşa am să fiu>. <De evenimentele de la Sărmaş cine ar fi vinovat ?>. <Liviu Rebreanu probabil, prin pasajele sale erotice şi violente din răscoala>. <Dacă teoria ta ar fi adevărată înseamnă că nu numai cei consideraţi evrei obsevau Vechiul Testament în Sărmaş>. <Acolo, comunitatea românească pare bicefală, iar evreii erau de limbă şi cultură maghiară, deci evenimentele din septembrie 1944 practic nu au sens>. <De ce nu au sens ?>. <Dacă s-ar fi făcut raiduri aeriene pentru implantarea de paraşutişti unde era mai bine decât la frontiera româno-ungară pentru că focurile de armă ori artilerie ar fi alertat grănicerii de ambele părţi>. <Posibil>. <Pe de altă parte, în zonă era o investiţie a unui proprietar evreu într-o moară nouă. Ori atâtea se pot transporta în aşa-zişi saci de cereale ori de făină, dacă sunt corect încărcaţi. Deci sunt multe necunoscute. În plus, vedem o comunitate înfloritoare cu mulţi copii de vârste mici>, <De ce sunt multe necunoscute ?>. <Pentru că cenzura sovietică trece cu vederea (adică ocultează) lucrarea lui Matatias Carp- "Sărmaş. Una dintre dele vmai oribile crime fasciste"; Bucureşti, 1944>. <Ce înseamnă că o ocultează>. <Nu permit popularizarea lucrării, republicare ei, difuzarea ei>. <Scrie un scenariu de film despre Sărmaş>. 

Antroponimul Cantemir este prezent în Turcia, pare-se la noghai aşezaţi la Eskisehir. Tot acolo sunt şi yürüci, precum şi emigranţi din Bulgaria (pomaci). Localnicii sunt numiţi manavs în studiul dlui Henryk Jankowski care tratează chestiunea tătarilor crimeeni şi noghai (de pe iicrimeea.org). Iată de unde provine posibil oiconimul Manasia Ialomiţa.

Fraţii Cantemir învăţaseră în România în copilăria lor un poem epic probabil numit destan.

Sunt persoane care sunt capabile încă să mai vorbească graiul noghai în Turcia.

 Ne întrebăm dacă Guchi din antroponimul Noguchi nu vine de la amestecul gepid (goţi) cu tătari noghai. Domnul Yoné Noguchi îi interzice fiului său Isamu (curaj) să îi poarte numele în Japonia, unde a fost poate Sam Gilmore, Dar cine poate ştii de unde provine ? Dumneavoastră ştiţi ? Spuneţi-ne şi nouă !

Ce însemna (ce presupunea) oare noul Program de grant-uri al fundaţiei Guggenheim de pe atunci (1926 probabil) ? Co-autorul îşi declină competenţa de a afla de pe un internet "atât de liber" ce cheltuieli se decontau (ce se plătea prin acel grant). Dar cu certitudine, Dl. Isamu Noguchi ştia foarte bine, căci ulterior "vânează" şi alte grant-uri (nu de la aceeaşi fundaţie). Efectuând călătorii din cele mai exotice şi extravagante (inclusiv pentru investigarea schiţelor sau machetei unui proiect al Maestrului rus Vladimir Tatlin dedicat Internaţionalei a III-a, dar nerealizat). Altfel spus, călătorea pentru a cunoaşte, a schimba opinii, pentru a vedea alte viziuni, alte opere de artă. El însuşi realizează machete de proiecte sculpturale şi peisagistice care nu se vor mai realiza. Ca şi Brâncuşi, are propriul său proiect pentru un templu budist (solicitare a unui maharajah schimbător, fluctuant).

 Isamu Noguchi nu ajunge tocmai întâmplător la Maestrul gorjean Constantin Brâncuşi. Probabil că lecţiile Maestrului de sculptură erau sensul bursei sale pariziene. Probabil, Maestrul fusese contactat în scris printr-o scrisoare de care poate nici măcar nu mai avea măcar habar dacă nu fusese nimeni să i-o traducă. E îndoielnic şi că ei doi trebuiau să locuiască împreună. Probabil acesta a fost un aranjament Noguchi-Brâncuşi care i-a permis mai tânărului Isamu Noguchi să-şi prelungească şederea spre cca. şapte luni (în baza sumei alocate disponibile). 

Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.

A scris lucrări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…

Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Preferăm să prezentăm în continuare variantele comparate, franceză– română pentru facilitarea eventualelor corecturi ale traducerii în limba română.

 Obsesia tânărului Noguchi pentru Endless Helix pare a veni de la balaurii imenşi de hârtie larg desfăşuraţi în plan orizontal (din sărbătorile tradiţionale ale emigranţilor asiatici, în special chinezi din SUA). Maestrul Brâncuşi îi sugerează o abordare pe verticală cu specularea texturii şi coloritelor naturale, dar care nu ne apare atât de inspirată la artistul Isamu Noguchi (ceva mai bine în Endless Coupling 1957 oţel 3 elemente 55,9*33,8*24,8 cm, puţin mai neinspirat în The Spirit Flight 1969, pare ceva mai corect în Helix of the Endles 1985).

                La Brâncuşi sesizăm atât ideea de continuitate în timp (de aceea necesita o reprezentare verticală), cât şi permanenţa ideii originii (ca un fel de arbore al vieţii sau mai bine ca o construcţie coralieră verticală ori reprezentarea unui stol de păsări în ascensiune verticală).

                Nu ştim cum au petrecut (convieţuit) timp de şapte luni cei doi. Brâncuşi era un ursuz taciturn, ascet (un sihastru în mijloc de Paris, care se simţea mai în larg pe terenul de golf sau în parc, decât în mijloc de lume), simplu spre simplificator în modul său de viaţă (altfel spus nu ar fi achiziţionat ceva pe care îl putea confecţiona el însuşi, deşi nu ducea deloc lipsă de bani. Inclusiv saboţii de lemn îi cioplea singur).

Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.

A scris lucări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…

Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Text:  Claudius Aeliani în latină, engleză şi română

Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.

A scris lucări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…

Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Text:  Claudius Aeliani în latină, engleză şi română

Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.

A scris lucări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…

Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Text:  Claudius Aeliani în latină, engleză şi română