Cuvântul din north-saami (lapish/laponă) geɑðgi/bakti- engleză stone, rock s-ar regăsi poate în toponimele hunedorene Geoagiu şi Geoagiu-Băi. Dar şi în oiconimul ossetin Dzaudzhikau din Severo-Osetinskaya ASSR. Poate şi gothicul stains ori sârbo-croată st(ij)ena - engleză stone, rock în Stăuini. Hunedoara, poate şi Munţii Stănişoarei ? Tot în Hunedoara, Crăguiş conform welsh craig/old irish carric/craic- engleză stone, rock, poate şi în Munţii Piatra Craiului ?; evident dintr-un grai cu influenţe celtice (raetic, pannonic ori nord italic) ? În Suceava, dependinte de Iacobeni, cătunul Oala şi Muntele Oala conform poate lituaniană uolà- engleză stone, rock, cuvânt care explică şi denumirea insulelor Åland. Ori lituaniana este o limbă precursoare e latinei. Dar toate incerte totuşi.  

Nu e clar dacă localitatea Sîngereii Noi din Raionul Sîngerei, Rep. Moldova poate proveni din cuvântul persan sæng- engleză stone, rock. Incert.

Există o localitate Stânca în Neamţ. Schela din Galaţi/Dâmboviţa/Prahova, dar şi Eskeelä din ţinutul Kuopion Lääni Finlanda poate conform cehă, poloneză, rusă skála-engleză stone, rock. Coincidenţă doar ? Nu e clar dacă Clinceni Ilfov poate proveni din letonă klints- engleză stone, rock.

  Poate şi altele. Toate acestea sunt totuşi speculative şi discutabile.

                Nu mai speculăm în continuare, ca să nu fie loc de altceva. De alte comentarii...

Cum să nu se poată trăi ca artist plastic ori critic de artă ? De ce ar trăi marii artişti vieţi de mari privaţiuni ? Cum din acest punct de vedere, societatea egalitaristă era cu mult mai umană ? Nu se percepe 2% din valoarea prin taxa de timbru ? De ce o plătim ? Sunt site-urile internet ziare ? Atunci de ce le consultăm, să vedem ce a scris Claudius Aelianus cu secole în urmă ? Dar au ziarişti ?

Poate SUA este altfel. Doar sunt câştigători şi întreprinzători. Atunci din ce a trăit Isamu (curaj) Noguchi ? Păi cum nu: din arta sa abstractă. Cum a păţit precum artistul japonez Hogai ? Nu chiar precum el, pentru că avea curaj. A trăit din comenzi de busturi şi ceva mai puţin din design industrial. În rest, a creat artă abstractă şi s-a îngrijit să existe un muzeu care să o adăpostească. Deci se poate trăi, nu era chiar subnutrit (avea destul orez la masă, poate şi extraporţie). Scrie Yoné (Yonejirō) Noguchi: " Indeed, Hogai’s whole life of sixty years was a life of hardship and hunger; when he reached manhood, the whole country of Japan began to be disturbed under the name of the Grand Restoration. In those days, the safety of one’s life was not assured; how then could art claim the general protection?". Era atunci în timpurile Grand Restoration. Dar Yonejirō Noguchi din ce a trăit ? Era corespondent la extrem de multe ziare, iar unele poate chiar şi plăteau ceva (scria despre războiul ruso-japonez din 1904 la început, ceea ce interesa). În rest a scris literatură ca şi Hogai şi a lucrat în învăţământ ca profesor universitar.

Doamna vine iar de la muncă. <Ce-ai făcut ? Iar zaci fără să scrii pro-bono ? Site-ul sighet-online aşteaptă articolele tale>. <Mă gândeam la Sărmaş>. <Şi ce e aşa de greu să compilezi tot ce găseşti pe internet ?>. <Nu e vorba de asta, dar există necunoscute>. <Ce înseamnă necunoscute ?>. <Moara era investiţie nouă, posibil modernă, iar populaţia evreiască fusese relativ oprimată în perioada anterioară: cu taxe, dări, românizări de întreprinderi, ş.a.m.d.> <Şi de unde puteau să provină banii ?>. <Aici e necunoscuta: probabil tocmai de la guvernul român din perioada războiului, adică de la guvernământul militar>. <De ce ar fi dat bani guvernul militar ?>. <Pentru supravieţuirea evreilor, inclusiv a celor din lagărele din Transnistria, unde fuseseră deplasaţi medici de naţionalitate evreiască să lupte împotriva tifosului exantematic>. <Puteau să lupte ?>. <Deloc>. <Şi de ce nu a permis guvernul revenirea evreilor în locurile de origine ?>. <Pentru că se făcuseră deja deposedări care pregăteau operaţiunea stalinizării. Ori nici vorbă să se poată retroceda>. <De unde-ţi vin asemenea idei ?>. <Dar cenzura sovietică de ce nu a permis distribuirea, republicarea şi difuzarea lucrării lui Matatias Carp ?>. 

În realitate prea puţin se poate trăi. Brâncuşi era drămuit în toate şi chibzuit, trăia practic în asceză, iar lucrările Domniei Sale au plecat spre SUA, care dorea să deschidă muzee de artă să ilumineze poporul industrialist american. Şi totuşi, după moartea sa au rămas bani şi opere de artă pe care statul român le-a refuzat de la artistul îmburghezit (decadent). Le-au rămas franţuschilor, care acum ne taxează pentru apă pentru că au văzut cât suntem de proşti (se câştigă mai bine astfel decât din biletele de muzeu).

Până acum marii artişti au trăit vieţi de mari privaţiuni. Din acest punct de vedere, societatea egalitaristă era cu mult mai umană. O nouă categorie creată de magnaţii presei după modificările conjuncturale şi saltul ideologic de la materialismul dialectic şi istoric la materialismul industrialist perfect automatizat şi perfect robotizat (care a reprezentat succesul în al doilea război colosal a celor două forme de materialism solidare unul cu celălalt) aşteaptă integrarea în categoria vânzătorilor de supermarket ori a merchandiserilor (dacă vor fi în stare să scaneze produsele inutile pe care le aruncăm în coşurile imense de cumpărături, produse ieşite de pe bandă în urmă cu ani şi stocate în depozite imense cu paznici prost plătiţi).

Isamu Noguchi sculptează o sferă de marmură decupată (secţionată) aducând cu o inimă (din care e extras un sfert), după cinci luni de stat la Paris (Sphera Section, marmură, diam. 40.6 cm, 1927). O lucrare originală şi rafinată, care îl exprimă perfect pe remarcabilul Noguchi. Spunem aceasta pe baza fotografiei alb-negru din articolul dnei. Anna Chave- "Brâncuşi and Noguchi. Towards <A Larger Definition of Sculpture>" de la pag. 29. Sunt aprecieri personale desigur.

Dar revăzând datele colectate în trecut şi parţial uitate, lucrarea Marelui C. Brâncuşi din 1928, denumită "Pasăre tânără" din colecţia Burden acum la MMA ar fi un ovoid cu un plan de tăiere lateral. Deci difuzia de idei între cei doi a continuat.

O versiune din 1930 a "Peştelui" reprezintă un peşte lung din marmură cenuşie cu striaţii laterale albicioase, pe discuri din marmură albă şi calcar (MMA NY, colecţia Bliss Bequest). Deci şi Brâncuşi utiliza nuanţele şi contrastele ca şi Isamu Noguchi în coloanele sale.

Explicaţii: Yoné Noguchi este un autor american de origine japoneză de expresie engleză (este posibil şi probabil să fi scris şi în limba maternă). Aceasta este încercarea de traducere a cărţii electronice nr. 62252 de pe Project Gutenberg (gutenberg.org), apărută în 1915 la Londra. Yoné Noguchi este şi tatăl marelui artist (sculptor şi peisagist) Isamu Noguchi, discipol spiritual al lui Brâncuşi.

Redăm variantele engleză-română pentru facilitarea corecturii traducerii.

Engleză: Introduction:

To look at some of the modern work is too trying, mainly from the fact that it lacks, to use the word of Zen Buddhism, the meaning of silence; it seems to me that some modern artists work only to tax people’s minds. In Nature we find peacefulness and silence; we derive from it a feeling of comfort and restfulness; and again from it we receive vigour and life. I think so great art should be. 

Explicaţii: Yoné Noguchi este un autor american de origine japoneză de expresie engleză (este posibil şi probabil să fi scris şi în limba maternă). Aceasta este încercarea de traducere a cărţii electronice nr. 62252 de pe Project Gutenberg (gutenberg.org), apărută în 1915 la Londra. Yoné Noguchi este şi tatăl marelui artist (sculptor şi peisagist) Isamu Noguchi, discipol spiritual al lui Brâncuşi.

Redăm variantele engleză-română pentru facilitarea corecturii traducerii.

Engleză: Introduction:

Indeed, Hogai’s whole life of sixty years was a life of hardship and hunger; when he reached manhood, the whole country of Japan began to be disturbed under the name of the Grand Restoration. In those days, the safety of one’s life was not assured; how then could art claim the general protection? All the artists threw away their drawing-brushes. Hogai tried to get his living by selling baskets and brooms; his wife, it is said, helped him by weaving at night; their lives were hard almost without comparison. Following the advice of a certain Mr. Fujishima, Hogai drew pictures and gave them to a dealer at Hikage Cho, Tokyo, to be sold. After three long years, he found that only one picture had been sold, and so he gave the rest of them, more than fifty, to Mr. Fujishima, who, by turns, gave them away to his friends. 

Explicaţii: Yoné Noguchi este un autor american de origine japoneză de expresie engleză (este posibil şi probabil să fi scris şi în limba maternă). Aceasta este încercarea de traducere a cărţii electronice nr. 62252 de pe Project Gutenberg (gutenberg.org), apărută în 1915 la Londra. Yoné Noguchi este şi tatăl marelui artist (sculptor şi peisagist) Isamu Noguchi, discipol spiritual al lui Brâncuşi.

Redăm variantele engleză-română pentru facilitarea corecturii traducerii.

Engleză: Introduction:

There is no other Japanese school so interesting, even from the one point of style in expressive decoration, as the Koyetsu-korin school,12 the much-admired branch of Japanese art in the West. Although I was glad to see a good specimen of Sotatsu in “Descent of the Thunder God on the Palace of Fujiwara” in the exhibition, 

Explicaţii: Yoné Noguchi este un autor american de origine japoneză de expresie engleză (este posibil şi probabil să fi scris şi în limba maternă). Aceasta este încercarea de traducere a cărţii electronice nr. 62252 de pe Project Gutenberg (gutenberg.org), apărută în 1915 la Londra. Yoné Noguchi este şi tatăl marelui artist (sculptor şi peisagist) Isamu Noguchi, discipol spiritual al lui Brâncuşi.

Redăm variantele engleză-română pentru facilitarea corecturii traducerii.

Engleză: Introduction:

What a pity Sesson’s “Travellers at a Temple Gate,” this remarkable little thing, has been mended in two or three spots. If you wish to see the real power and distinction of great Sesshu, you might compare his “Daruma” in the exhibition with the other “Daruma” pictures by Soami and Takuchu also in the exhibition: the point I should like to bring out is that Sesshu’s “Daruma” is an artistic attempt to proclaim the spiritual intensity which shines within from the true strength of consciousness and real economy of force, while the others are rather a superficial demonstration.

Română: Introducere