EDITORIAL
|
|
|
Scris de Horia Picu
|
|
Joi, 30 Iulie 2015 11:31 |
 Opinia cetǎțeanului conteazǎ, nu-i aşa? O acțiune politicǎ bine protejatǎ de cǎldurile de iulie se defǎşoarǎ de ceva timp sub un cort unde şi cetǎțeanul sighetean e invitat sǎ ia atitudine şi sǎ- L demitǎ pe primul ministru.
Am respectat şi eu (doar pentru rȃndurile pe care le-ați citit pȃnǎ acum, vǎ asigur!) rȃnduiala inițiatorilor acțiunii de strȃngere de semnǎturi indignate şi am scris „sǎ-L”, ȋn locul firescului „sǎ-l”.
Pe cortul sub care cetǎțeanul ȋşi poate exprima opinia doar dacǎ e de acord cu o anumitǎ parte a lumii politice, scrie „Demite-L”. Ei bine, acest „L” scris cu majusculǎ ȋntr-un loc unde n-ar fi trebuit sǎ aparǎ aşa, mǎ pune ȋn ȋncurcǎturǎ.
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
Trecerea la cele veșnice a Reginei Maria a tuturor românilor |
 |
 |
 |
|
Duminică, 19 Iulie 2015 12:37 |
Acum 77 de ani, luni, 18 iulie 1938, la ora 17.38, trecea la cele veșnice Regina Maria, în Camera de aur, salonul său din Castelul Pelișor.
Cotidianul “Timpul”, condus de Grigore Gafencu, a prezentat, începând cu numărul de marți, 19 iulie, ample articole referitoare la viața Suveranei, la marile ei realizări în serviciul națiunii și la funeraliile naționale care au urmat.
Condusă pe ultimul drum de Regele Carol al II-lea, de Principele Moștenitor Mihai și de ceilalți membri ai Familiei Regale, Suverana României Mari a dorit ca trupul să-i odihnească la Curtea de Argeș, alături de augustul ei soț, Regele Ferdinand cel Loial, iar inima ei să fie așezată la Balcic, în iubita sa reședință de vară. Din păcate, dorința Reginei Maria a fost îndeplinită doar timp de doi ani. În anul 1940, Balcicul intrând în componența Bulgariei, inima Suveranei a început o pribegie ce nu s-a încheiat nici astăzi.
Majestatea Sa Regele Mihai s-a aflat, timp de mulți ani, într-o puternică dilemă, între obligația morală de a respecta fără abatere dorința bunicii sale și obligația patriotică de a nu lăsa ca inima să odihnească în alt pământ decât cel românesc. După o lungă și dificilă chibzuire, Majestatea Sa a decis.
|
|
Ultima actualizare Duminică, 19 Iulie 2015 14:38 |
|
Citeşte mai mult...
|
|
|
Ruinătoarele paradoxuri ale României postdecembriste (articol de George Petrovai) |
|
|
|
|
Scris de George Petrovai
|
|
Miercuri, 15 Iulie 2015 08:43 |
|
Fiecare ţară şi popor caută prin toate mijloacele ce-i stau la îndemână (mai subtile sau mai directe, mai timide sau mai îndrăzneţe) să-şi asigure prosperitatea internă şi să se afirme pe scena internaţională. De altminteri, acesta şi este rostul politicii: componenta internă să facă ţara să fie mândră de grosul cetăţenilor ei, iar componenta externă să-i facă pe toţi cetăţenii să fie mândri de ţara lor!
Fireşte că la asemenea rezultate nu se poate ajunge în zilele noastre decât printr-un veritabil şi neîntrerupt exerciţiu democratic, ceea ce înseamnă conţinut în primul rând (cârmuitori competenţi şi oneşti, cadru legal corect şi stimulativ, respect faţă de Dumnezeu, semeni şi legi) şi abia la urmă mai înseamnă formă sau coajă democratică.
Ei bine, nu acesta este cazul României postdecembriste, care – aşa cum prea bine se ştie – într-un sfert de secol (25 de ani de învârtită ciocoiască) a zămislit şi dezvoltat o lungă serie de incredibile paradoxuri.
|
|
Ultima actualizare Miercuri, 15 Iulie 2015 08:49 |
|
Citeşte mai mult...
|
|
Peter Hurley, un irlandez mai…romȃn decȃt mulți romȃni! |
|
|
|
|
Scris de Horia Picu
|
|
Luni, 13 Iulie 2015 18:38 |
 Sunt momente cȃnd viața depǎseşte cu mult imaginația. Cine ar fi putut crede cǎ un irlandez se va stabili ȋn Romȃnia şi va promova cu atȃta dǎruire tradițiile folclorului maramureşean, cu precǎdere cel din zona despre care se ştie oriunde ȋn lumea asta, Sǎpȃnța?
Peter Hurley doreşte sǎ continue punerea ȋn valoare a tradițiilor maramureşene. M-am uitat pe site-ul www.traditia.ro şi am aflat povestea interesantǎ a irlandezului fascinat de folclorul romȃnesc, modul cum a ajuns ȋn Romȃnia şi despre...”imposibilitatea” de a se mai despǎrți de țara noastrǎ.
|
|
Ultima actualizare Luni, 13 Iulie 2015 19:31 |
|
Citeşte mai mult...
|
|
|
|
|
|
|
Page 14 of 40 |
|
|
S-a scris şi se mai scrie cu patos, cu indignare sau cu resemnare cǎ nu sunt destui donatori de sȃnge ȋn Maramureş. Nu ȋnțeleg de ce nu se ȋndreaptǎ gȃndurile mustrǎtoare ȋn primul rȃnd asupra acelora care au puterea ȋn mȃinile lor şi nu (re)ȋnființeazǎ centre de recoltare sanguinǎ. Mǎ gȃndesc, desigur, şi la spitalul nostru din Sighet. Explicații de ce-i aşa şi nu altfel, am tot auzit de la cei care pot sǎ explice, dar pare-se cǎ nu pot sǎ facǎ…
