Silicon Valey este locul unde fiecare informatician isi doreste sa ajunga, insa putini sunt atat de buni incat sa-si vada visul cu ochii. Printre norocosi se afla si sigheteanca Delia David, in prezent inginer IT la celebra companie Facebook. Sighetenii trebuie sa-si cunoasca oamenii valorosi, iar Delia David este unul dintre ei. Cine e Delia David, ce amitiri o leaga de Sighet si ce face ea la Facebook puteti afla din interviul de mai jos.

Dani Godja: Bună! Haide să începem cu prezentările. Cine e Delia David?

Delia David: Servus! Cred ca cel mai bine ma descriu ca o persoana care se bucura de cate ori are ocazia sa invete ceva nou. Iar in Sighet, multa lume ma stie ca nepoata domnului Batin. :)

Cserey Csaba este un nume cunoscut sighetenilor mai tineri datorita  concertului cu Harry Tavian din Sighet de anul trecut, iar celor mai in etate, din prezentele sale alaturi de Teatrul din Satu Mare de la inceputul anilor 90. Acum se va intoarce in Sighet pentru Festivalul Antic si Medieval Aeternus Maramorosiensis din 3-4 septembrie, asa ca haideti sa-l cunoastem mai bine. 

1. In mod sigur, publicul sighetean va asteapta cu nerabdare pentru un nou concert. Tot la fel de sigur sunt ca amanunte suplimentare despre cariera dvs. de pana acum intereseaza pe foarte multi . Puteti sa ne dati cateva repere din activitatea dvs. artistica?

In Sighet am fost multe ori in anii 90,fiindca eram membru al teatrului din Satu Mare,si lunar am avut spectacole in Sighet cu piesele de teatru, dar dupa un timp s-au oprit aceste deplasari, si nu am mai avut ocazia sa ma mai duc la Sighet, dar cind m-am intors cu Harry la Sighet am avut o surpriza placuta in privinta spectatorilor, fiindca am resimtit aceasta caldura de primire, si mai ales in stilul jazz in care a fost si mai mare surpriza.

Trunchiurile cilindrice, scoarţa lor netedă, cenuşie… fagi acoperind versanți ai zonelor de munte… Fagul (Fagus sylvatica) poate depăşi 40 de metri înălţime, diametru de peste 1,5 metri, şi o vârstă de 300 de ani, excepţional putând să trăiască şi 500 de ani, 5 secole, jumătate de mileniu… În jurul fagilor se derulează o întreagă poveste, în care actorii sunt urşi şi lupi, cerbi şi mistreţi, bufniţe şi sturzi, ori cerambicide (croitori), frumoase coleoptere dependente de lemnul din pădure.

În mod natural, în Maramureş făgetele ar domina mare parte a peisajului. Făgetele, pure sau în amestec, caracterizează mai cu seamă etajul cuprins între 550 şi 1100 metri altitudine. Pe lângă acest etaj al făgetelor, pădurile de fag se extind atât în sus cât şi în jos faţă de aceste altitudini, în conformitate cu situaţia climatică şi edafică locală, în zonele unde condiţiile de mediu le sunt favorabile: în Defileul Tisei făgetul coboară pe abrupturile răcoroase şi umede până la cursul apei (care se află la cca 300 m altitudine), în Munţii Maramureşului, spre exemplu 1. în zona Pop Ivan (exact pe graniţa România-Ucraina), fagii urcă pe versanţii însoriţi până spre etajul subalpin, ajungând până la 1.621 m altitudine (formând limita superioară a pădurilor) iar 2. în Munţii Ţibleş fagul ajunge la 1.612 m alt. Făgetele ocupă arii extinse în Munţii Igniş, Gutâi, Lăpuş, Ţibleş şi Maramureşului, precum şi în zona dealurilor terţiare ale Maramureşului, fiind mult mai slab reprezentate în teritoriile maramureşene ale Munţilor Rodnei.

Stâncărie alpină, peisaj sculptat în piatră, modelat timp de milenii de gheţari, azi este tot Împăraţia Frigului, a Vânturilor, a Iernii. Prăpastie, piatră cu alb, zăpadă spulberată şi cornişe cu gheaţă, îmbrăţişate toate de o rece suflare. Iarna pleacă târziu şi revine devreme pe înălţimi. Peisaj al bolovanilor golaşi şi al şuierăturilor în rafale, sălbatice atmosfere furtunoase de munţi înalţi şi reci. Norii se simt la ei acasă, te poţi uita îndelung cum ei dansează melancolic un vals abstract, o întrepătrundere între formidabile formaţiuni fantomatice, ce se-nşfacă halucinant şi se unesc, se despart şi se contopesc, dând naştere la spectacole gratuite nebăgate în seamă. În nopţi de vară, când pe cerul întunecat sutele de meteoriţi trasează dâre luminoase, poate chiar şi mii pe oră, îţi este mai uşor să vezi cum Universul este în transformare, nu este atât de static cum superficial pare. Totul se schimbă permanent. Evoluează! Şi totuşi se-nvârte.

Antropologul Marius Sidău a fost prima dată pe Sighet Online cu ocazia vernisajului expozitiei personale de icoane religioase (NR. Articol si video AICI) ce a avut loc pe 29 octombrie 2009, la Galeria Universitatii Madonna din Southfield (Detroit, Michigan). Aflat pentru o scurtă perioadă pe tărâm maramureşean, am reuşit să realizăm un interviu cu o durata de aproape trei ore, planificat în urmă cu aproape doi ani. Am discutat despre tot ce ne-a trecut prin minte, de la antroplogie şi cultură, educaţie, religie şi putere, până la situaţia ţăranului maramureşean, problemele Sighetului şi ale sighetenilor, dar şi multe alte subiecte foarte interesante, credem noi, pe care le veti descoperi urmarind interviul.

Acest interviu l-am realizat împreună cu bunul meu prieten, Horia Picu, care mi-a fost de un imens ajutor pe parcursul celor trei ore de discutii. Mulţumesc, Horia!

Am aflat cu surprindere că Ministerul Educatiei a găsit colacul de salvare pentru învăţământul românesc, aşa că din toamnă elevii vor putea intra în şcoala doar dacă au la ei o cartelă magnetică (dacă o pierd sau uită, vor fi absenţi chiar fiind prezenţi, aşa că în scurt timp cartelele vor fi înlocuite cu CIP-uri electronice implantate cine-ştie pe unde). În plus, prezenţa se va face pe baza aceluiaşi card, profesorii primind un tabel cu cei care au validat "legitimaţia" la începutul orelor. Uite aşa cred unii că se va reduce absenteismul de la ore. Păi da, avem cartele şi-n Parlament şi vedem prea bine cum funcţionează acestea, dar cineva trebuie să câştige un ban cinstit în ţara asta, nu?! Vor urma clasicele licitaţii in stilul mioritic bine-cunoscut, unde firme inodore si incolore politic se vor lupta ca niste fiare pentru un contract sănătos, în slujba cetăţeanului.