Rinichiul împreună cu afecţiunile sale sunt mai puţin cunoscute în populaţia generală, poate din cauza complexităţii sale sau poate din cauză că un răsunet mai mare îl au complicaţiile bolilor renale, de cele mai multe ori cele cardio-vasculare. Insuficienţa renală, după cum reiese şi din denumire, reprezintă o diminuare a funcţiei pe care rinichii o îndeplinesc. Însă înainte de a vorbi despre acest lucru trebuie să trecem puţin în revistă câteva lucruri esenţiale despre anatomia şi funcţiile rinichilor.

Ei bine, rinichii sunt două organe situate în regiunea lombară, de o parte şi de alta a coloanei vertebrale. Ei au dimensiunile de 12 cm (lungime) şi 6 cm (lăţime) şi forma unui bob de fasole. Unitatea structurală şi funcţională a rinichilor o reprezintă nefronul. Fiecare rinichi conţine aproximativ 1 milion de nefroni.

Două studii apărute în  3 Aprilie în revista Science prezintă cum somnul poate slabi conexiunile între celulele creierului pentru a face loc astfel pentru noi informaţii.

Paul Shaw, un cercetător de la Universitatea Washington din St. Louis afirmă că de mult timp se  cunoaşte faptul că lipsa somnului produce incapacitatea de a dobândi, de a procesa şi de a anula informaţia.

Unul dintre studii făcut de cercetătorii Giorgio Gilestro, Giulio Tononi and Chiara Cirelli de la Universitatea Winsconsin-Madison cercetează proteinele găsite între neuronii, numite proteine sinaptice, prezente în creierul muştelor adulte. Nivelul de sinapse scade cu cât muştele dorm mai mult, iar privarea de somn duce la apariţia şi mai multor sinapse. Puterea sinapselor este determinată cu ajutorul  măsurării activităţii neuronilor, însă creierul muştei este prea mic pentru aceste măsurători. De aceea ele sunt modificate genetic pentru a produce proteine sinaptice fluorescente ce pot fi uşor numărate şi al căror număr este direct proportional cu puterea sinapsei.