Bumbacul este o plantă cultivată de peste 7.000 de ani, iar la ora actuală ocupă plantaţiile din peste 80 de ţări din lume. Fibrele de bumbac reprezintă 40% din materialul folosit în industria textilă, însă măreaţa plantă nu a fost niciodată în stare să ţină şi de foame. Seminţele de bumbac sunt o sursă bogată de proteină, însă acestea nu pot fi consumate decât prin înlăturarea gosipolului, un element chimic toxic care protejează planta de insecte şi de microbi. "Nici oamenii, nici porcii, nici găinile nu pot digera această substanţă", declară pentru Time Kater Hake, reprezentant al grupului industrial Cotton Inc. Doar vacile şi alte rumegătoare au un stomac suficient de puternic pentru a digera gosipolul.

Odată această substanţă înlăturată, bumbacul devine o sursă de proteine ieftină şi abundentă pentru toată lumea. Scoaterea în întregime a gosipolului nu este însă soluţia cea mai bună: în 1950 cultivatorii de bumbac care au făcut acest lucru s-au trezit cu culturile devorate de insecte. Keerti Rathore, profesor la Texas A&M University, a rezolvat problema printr-o inginerie genetică. Echipa acestuia a dezactivat gena răspunzătoare cu producerea gosipolului în sămânţa de bumbac, în timp ce restul plantei îşi păstrează intact sistemul defensiv.

Manifestul internetului a fost conceput de jurnalisti si bloggeri germani, preocupati de modul in care functioneaza noile forme de raspandire in masa a informatiei. El a fost publicat luni 7 septembrie, cu putin inainte de ora 12.00. Brusc, www.internet-manifest.de n-a mai putut fi accesat. Acum, site-ul e din nou activ si intens comentat. Mai jos, facem un rezumat al manifestului in care se proclama dreptul inalienabil la libertate al Internetului, considerat „un imperiu mediatic, in buzunarul de la haina“.

1. Internetul e altfel. El produce public nou, alte modalitati de schimb al informatiei si alte tehnici culturale. Mass media traditionala trebuie sa-si adapteze modul de lucru la noile realitati tehnologice, in loc sa le ignore sau sa le combata.