Un grup de la Universitatea Washington aduce indicii care susţin că greutatea păsărilor zburătoare este limitată de incapacitatea acestora de a-şi înlocui penele de zbor destul de repede. Studiul urmează a fi publicat în PLoS Biology. Cele mai grele păsări zburătoare în prezent sunt lebedele de 15 kilograme. În trecut, pasărea zburătoare Argentavis cântărea probabil 70 de kilograme.

Diferite păsări au evoluat diferite strategii de înlocuire a penelor de zbor, acestea fiind deteriorate de radiaţiile ultraviolete şi de bacterii.  Păsările mici îşi înlocuiesc succesiv cele 9 sau 10 pene principale de zbor, fiecare pană în cam trei săptămâni, în timpul unui proces de năpârlire ce se întâmplă o dată sau de două ori pe an. Păsările mai mari pot avea procesul de năpârlire extins pe 2 sau 3 ani sau îşi pot înlocui simultan mai multe pene din părţi diferite ale corpului. Unele păsări mari care se pot proteja de prădători şi hrăni fără a zbura îşi înlocuiesc toate penele simultan (gâşte, raţe).

De la sfârşitul primăverii până la mijlocul lui august suntem încântaţi de nişte formaţiuni noroase pe cât de frumoase, pe atât de misterioase numite Noctilucent. Primii astfel de nori din anul 2009 au fost văzuţi deasupra Rusiei pe 27 mai, iar două zile mai târziu au putut fi văzuţi deasupra Danemarcii şi a insulelor Britanice. Norii pot fi observaţi în general de cei care trăiesc la latitudini între 50 şi 70 de grade. Totuşi uneori au putut fi văzuţi până în Italia sau la poli. În emisfera sudică, aceşti nori sunt mult mai slabi în strălucire şi apar mai rar.

Norii Noctilucent sunt fenomene noroase situate în atmosfera superioară şi vizibile după crepuscul. Norii sunt formaţi din cristale de gheaţă. Ei sunt consideraţi a fi cei mai înalţi nori din atmosfera Pământului şi se găsesc în mezosfera la altitudini de 76 până la 85 kilometri. De obicei, norii Noctilucent sunt prea slabi pentru a fi observaţi. Ei devini vizibili când sunt luminaţi de către lumina soarelui aflat sub orizontul vizibil. Unii afirmă faptul că aceşti nori au un fel de lumină proprie datorită ionizării.

Cucerirea Everestului este din ce in ce mai dificila din cauza temperaturilor ridicate, care provoaca topirea zapezilor, a declarat serpasul nepalez Apa Sherpa, care detine recordul mondial in ceea ce priveste numarul ascensiunilor pe "Acoperisul Lumii", relateaza Le Monde.

La revenirea din cea de-a 19-a ascensiune, Apa Sherpa a explicat ca pista de zapada care urca pana in varf nu mai este decat un drum de pietre, in conditiile in care schimbarile climatice au alungat zapezile eterne si au redus suprafata ocupata de gheata.

"Acest lucru face ascensiunea tot mai dificila, pentru ca este greu sa mergi cu crampoane pe pietre", a explicat, pentru Reuters, Sherpa, in varsta de 49 de ani.

El a dedicat expeditia de saptamana trecuta protectiei mediului si a amplasat pe varf o banderola pe care scrie: "Stop schimbarilor climatice, lasati Himalaya sa traiasca".

Deseurile alpinistilor - un pericol pentru mediu

După cinci ieşiri în spaţiu reuşite ale membrilor echipei navetei Atlantis, aceştia se pregătesc pentru reîntoarcerea acasă. Cei şapte astronauţi care s-au ocupat de reparaţiile lui Hubble sunt aşteptaţi să aterizeze la bordul lui Atlantis, astăzi vineri, 22 mai 2009. Naveta va avea două opţiuni de a ateriza pe pista Centrului Spaţial Kennedy din Florida. Prima va fi la ora 17 p.m. , iar a doua la 18:39 p.m. ora României.

Controlorii de zbor vor evalua condiţiile meteorologice pentru a permite navetei să aterizeze. Dacă vremea nu va permite aterizarea vineri, pista de rezervă se află la Baza Aeriană Edwards, California. În aceste condiţii echipajul va ateriza abia sâmbătă 23 mai.

Planeta Venus este in majoritatea timpului cea mai apropiata planeta de noi. Din aceasta cauza dar si datorita dimensiunilor aproapiate de cele ale Pamantului si faptului ca cerul venusian este mereu acoperit cu nori grosi ce reflecta inapoi in spatiu majoritatea razelor solare, planeta Venus este unul dintre cele mai stralucitoare corpuri vizibile de pe cerul terestru. De fapt doar Soarele si Luna sunt mai stralucitoare decat Luceafarul. 

Data fiind stralucirea foarte mare a planetei (magnitudinea aparenta de -4), aceasta poate fi vazuta destul de usor cu ochiul liber in plina zi. Problema cea mai mare este ca ochiul uman focalizeaza cu greu pe cerul zilei. Momentele optime pentru localizarea planetei Venus ziua sunt cele in care Luna se gaseste prin apropiere. Astfel Luna va folosi drept reper pentru gasirea planetei Venus dar in acelasi timp va si ajuta ochiul sa focalizeze la distante mai mari.

Oamenii de stiinta sustin ca au descoperit scheletul fosilizat al unei maimute vechi de 47 de milioane de ani, despre care sustin ca reprezinta veriga lipsa in evolutia rasei umane, relateaza agentiile internationale de presa.

Descoperirea scheletului maimutei-lemur, complet in proportie de 95% si denumit Ida, este descrisa de experti drept "a opta minune a lumii".

Ei sustin ca impactul acestei descoperiri asupra lumii paleontologiei este similar cu cel al unui asteroid care ar lovi Pamantul.

Oamenii de stiinta afirma ca aceasta dovada a tranzitiei speciilor confirma Teoria Evolutiei formulata de Charles Darwin.

În coordonarea Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), între 4-12 Aprilie 2009 a avut loc o serie de manifestări prilejuite de sărbătorirea Nopţii lui Yuri – sărbătoarea mondială a spaţiului cosmic. Această ocazie rememorează primul zbor al unui om in cosmos, Yuri Gagarin, precum şi prima lansare cu echipaj uman a unei navete spaţiale americane. Ambele evenimente au avut loc pe 12 Aprilie, la o distanţă de 20 de ani unul de celălalt – 1961, respectiv 1981. Cu 30 de evenimente înscrise in agenda Nopţii lui Yuri, România s-a plasat pe locul 2 in lume, mai multe evenimente desfăsurându-se doar în Statele Unite.

“Suntem extrem de fericiţi să vedem că România e o parte atât de însemnată a Nopţii lui Yuri în acest an” - a declarat Loretta Hidalgo Whitesides, coordonatoarea mondială a acţiunii. “Mulţumită entuziasmului atâtor profesori din ţara dumneavoastră, mii de elevi au facut cunostinţă cu miracolul ştiinţei şi explorării spaţiului cosmic. Invităm şi alte ţări să ia exemplul României şi să inspire viitorii lor lideri în a studia mai mult în domeniul ştiinţei, ingineriei şi matematicii prin aceste programe de popularizare” – a concluzionat doamna Whitesides în scrisoarea ei adresată Agenţiei Spaţiale Române.

Incepand de maine, timp de trei zile, pe cerul de dimineata se va desfasura un frumos spectacol astronomic: o tripla conjunctie intre Luna, Venus si Marte. Fenomenul se va produce la finalul noptii, dupa ora 4.00. Maine dimineata, Luna va rasari dupa ora 3.00, iar Venus si Marte in jurul orei 4.00.

Pe 21 mai va avea loc punctul culminant al conjunctiei: Luna, Venus si Marte formand un frumos triunghi dreptunghic ceresc, cu Luceafarul de dimineata in unghiul drept. In jurul orei 4.30, deasupra orizontului estic bolta cereasca ne va prezenta o interesanta lectie de geometrie, subiectul fiind triunghiul dreptunghic. Distantele aparente intre Luna si Venus respectiv Marte vor fi de 5° respectiv 8°. Si pe 22 mai Luna nu se va afla foarte departe de planetele vecine Pamantului, doar ca in acea dimineata cele 3 corpuri vor rasari la aproximativ aceeasi ora: 4.00.

John Sutherland împreună cu colegii săi de la Universitatea din Manchester au reuşit să creeze un ribonucleotid, piatra de temelie a ARN-ului, din compuşi chimici mai simpli în condiţii care ar fi putut existat la început pe Pământ. Una din teoriile despre începuturile vieţii pe Pământ spune că ARN-ul ar fi printre primele molecule care ar fi avut capacitatea de autoreplicare şi ar fi apărut înaintea ADN-ului iar aceste experimente realizate de cercetătorii de la Universitatea din Manchester întăresc această idee. Rezultatele muncii acestor cercetători au apărut în prestigioasa revistă Nature.

O moleculă de ARN este alcătuită dintr-un lanţ de ribonucleotide iar fiecare ribonucleotid este alcătuit la rândul său 3 părţi: o moleculă de riboză, o grupare fosfat şi o bază azotată (adenină, guanină, citozină sau uracil).

Visatul cu ochii deschisi nu incetineste activitatea creierului, ci o stimuleaza, contribuind la rezolvarea unor probleme complexe, arata un studiu realizat de cercetatorii canadieni de la University of British Columbia, citat de AFP. 

Abandonarea "intr-un vis cu ochii deschisi" duce la intensificarea activitatii cerebrale in mai multe regiuni ale creierului, asa cum au demonstrat cercetatorii, care au folosit imagini cu rezonanta magnetica.

Studiul, publicat in revista Proceedings a Academiei Nationale de Stiinte din SUA, arata ca activitatea cerebrala creste mai mult in acest caz decat atunci cand o persoana se concentreaza pentru a indeplini o sarcina obisnuita.

In dimineata zilei de 9 mai 2009, in jurul orei 7, Luna va ajunge in faza de Luna Plina. Acest eveniment nu este ceva iesit din comun avand in vedere faptul ca faza de Luna Plina are loc cel putin o data in fiecare luna. Totusi nu exista doua Luni Pline identice, fiecare faza a Lunii fiind unica. 

Luna Plina ce se produce pe parcursul lunii mai are mai multe denumiri populare: Luna laptelui, Luna florilor, Luna porumbului (sau a plantarii porumbului) si chiar Luna iepurelui. Oamenii si-au imaginat de-a lungul timpului diverse lucruri despre astrul noptii. Adevarul este ca pe parcursul verii Lunile Pline sunt adevarate felinare cosmice peste natura aflata in plina dezvoltare. Mai mult, pe perioada verii faza de Luna Plina are loc in constelatii aflate in emisfera sudica a cerului: Libra, Scorpius, Sagittarius, Capricornus si Aquarius. Consecinta directa a acestui fapt este ca Luna Plina se va ridica doar putin desupra orizontului chiar si cand se afla la meridian, in acest fel incadrandu-se in peisajul feeric al noptilor de vara. De multe ori Luna Plina abia reuseste sa treaca peste varful copacilor in noptile de vara.