"O cantitate semnificativa" de apa inghetata a fost descoperita pe Luna, a anuntat vineri NASA, transmite AFP. Descoperirea ar putea spori sansele celor care doresc instalarea unei baze lunare permanente.

Agentia spatiala americana a afirmat ca date preliminare rezultate din cercetarea unor probe recoltate de pe Luna "indica faptul ca misiunea a reusit sa descopere apa intr-un crater lunar".

"Descoperirea deschide un nou capitol in ceea ce priveste intelegerea Lunii", se spune intr-un comunicat al NASA. "Descuiem misterele celui mai apropiat dintre vecinii nostri si, prin extensie, ale sistemului solar", a declarat Michael Wargo, seful echipei de cercetatori NASA care studiaza Luna.

Ca Romania nu duce lipsa de specialisti in unele domenii de varf nu mai este o noutate pentru nimeni, dar ca se fac si la noi cercetari in domeniul astronautic este intr-adevar mai putin obisnuit, pentru ca in acest sector nu am fost foarte cunoscuti.

Dar iata ca indraznim sa ne avanturam si dincolo de orbita Terrei. Sprijinul financiar este oferit de mai multi sponsori printre care se afla Rompetrol, BRD, Oltchim, Lions Club, Constructim, Rotary Club, Coca Cola, Urban, iar colaboratori sunt Agentia Spatiala Romana, International Space University, prefecturi, primarii alte firme private. ARCA va efectua in perioada urmatoare ultimul test al rachetei Helen, prima racheta spatiala romaneasca, inaintea lansarii spre Luna. Testele vor fi realizate la Constanta. Asociatia mentionata este o organizatie neguvernamentala, lider national in domeniul cercetarii aerospatiale.

Folosirea intensiva a telefoanelor mobile, pe termen lung, ar putea avea o legatura cu unele forme de cancer, potrivit rezultatelor preliminare ale unui studiu condus de World Health Organisation, care va fi publicat pana la sfarsitul acestui an, relateaza The Telegraph, in editia electronica.

Rezultatele studiului indica faptul ca persoanele care folosesc intensiv mobilele se confrunta cu un risc mai mare de a dezvolta tumori pe creier la varste inaintate.

Potrivit datelor preliminare, exista "un risc semnificativ mai mare" de aparitie a unor tumori pe creier "legat de folosirea telefoanelor mobile pe o perioada de zece ani sau mai mult".

O reţea elaborată de tuneluri subterane aflate sub o carieră de piatră din insula grecească Creta ar putea fi locul original al anticului Labirint al Minotaurului.

Situl, aflat lângă oraşul Gortyn din sudul insulei, are aceleaşi şanse de a fi Labirintul ca şi palatul minoic din Knossos.

Knossos, care a fost excavat acum un secol, a fost declarat drept căminul legendarului rege Minos. Acesta ar fi construit Labirintul pentru a-l găzdui pe Minotaur, o fiinţă ciudată născută din uniunea soţiei sale cu un taur.

Noul sit, cunoscut local sub denumirea de Peşterile Labyrinthos, este alcătuit din aproape 5km de tuneluri cu diverse camere şi zone largi.

Dar de când Knossos a fost redescoperit la sfârşitul secolului XIX, acest sit a fost neglijat de turişti şi a fost chiar folosit de nazişti drept loc pentru ascunderea armelor.

Un al treilea pretendent la titlul de Labirintul Minotaurului se află la Skotino, în Grecia continentală.

După succesul incontestabil al celor 100 de ore de astronomie, manifestare desfăşurată la începutul lunii aprilie, luna octombrie vine cu o nouă provocare pentru toţi astronomii şi iubitorii cerului. Astronomii vor sărbători din nou minunata ştiinţă a astronomiei şi vor delecta publicul cu activităţi diverse puse la dispoziţia sa. Nopţi Galileene este numele proiectului organizat cu ocazia Anului International al Astronomiei 2009, care doreşte ca astronomii să iasă din nou în stradă şi să îndrepte instrumentele către frumuseţile cerului observate de către Galileo Galilei în urmă cu 400 de ani. Manifestările propriu-zise, organizate de diversele cluburi de astronomie de pe tot globul, vor debuta pe data de 22 octombrie 2009 şi se vor încheia pe 24 octombrie 2009.

Apolinario Chile Pixtun, un bătrân din Guatemala, descendent al maiaşilor, s-a săturat să fie întrebat mereu despre presupusul sfârşit al calendarului Maya, pe 21 decembrie 2012, acesta susţinând că nu vine sfârşitul lumii şi că maiaşii nu au spus vreodată aşa ceva.

Întrebările de acest gen vor fi din ce in ce mai greu de răspuns, mai ales din cauza lansării anului viitor al filmului 2012, în care sunt prezentate cutremure, ploi de meteoriţi şi chiar un tsunami care răstoarnă un portavion peste Casa Albă.

La Universitatea Cornell, Ann Martin se ocupă de site-ul "Ask an Astronomer" (Întreabă un astronom) şi spune că oamenii sunt speriaţi. "Nu este suficient că primim email-uluri de copii de clasa a patra care spun că sunt prea tineri ca să moară, dar am avut chiar şi o mamă a doi copii care afirma că îi este frică că nu va trăi să îi vadă crescând".

Chile Pixtun spune că teoriile cu privire la sfârşitul lumii din 2012 provin din ideile vestice, nu ale civilizaţiei Maya. Este adevărat că o perioadă foarte importantă pentru Maya se încheie atunci, dar entuziaştii susţin că data respectivă ar coincide cu aliniamente astronomice.

Arheologii au descoperit un monument similar Stonehenge, de dimensiuni mai mici, la distanţă de aproximativ 1,5 km de celebrul ansamblu megalitic. Situl recent descoperit a fost denumit Bluehenge, după nuanţa rocilor din care acesta a fost alcătuit, dar care acum nu mai există. Din monumentul, vechi de aproximativ 5.000 de ani se mai pot vedea găurile unde au fost aşezaţi odată monoliţii.

Rocile, grele de aproximativ patru tone, fiecare, au fost aduse de la o distanţă de peste 300 de kilometri şi apoi tratate cu argint. Astfel au căpătat o nuanţă de albastru închis, asemănătoare cu cerul nopţii.

Astronomii americani au descoperit in jurul planetei Saturn cel mai mare inel din sistemul solar, invizibil de pe Terra, gratie telescopului spatial Spitzer, potrivit unui studiu publicat de oamenii de stiinta in revista Nature, preluata de AFP.

Acest inel depaseste, prin dimensiuni, cele mai mari inele cunoscute din sistemul solar, precum Gossamer, din jurul lui Jupiter, sau inelul E din jurul lui Saturn, dar densitatea sa este mult mai redusa.

Echipa de astronomi de la universitatea Virginia a facut aceasta descoperire in februarie, in momentul in care au directionat telescopul Spitzer inspre Phoebe, care are un diametru de doar 214 kilometri.

Premiul Nobel pentru fizica in 2009 a fost acordat lui Charles Kao, pentru cercetarile in domeniul fibrelor optice, si oamenilor de stiinta Willard Boyle si George Smith, pentru descoperirile din domeniul semiconductorilor, a anuntat marti comitetul Nobel.

Kao a fost premiat pentru "descoperirile din domeniul transmiterii luminii prin fibre optice", precizeaza comitetul.

Boyle si Smith au fost premiati pentru "inventarea unui circuit semiconductor pentru imagini, captorul CCD".

Descoperirile lui Kao "au deschis calea tehnologiei fibrei optice, utilizata astazi in cvasitotalitatea comunicatiilor telefonice si de date", precizeaza comitetul.

Incalzirea globala si consumul excesiv al resurselor va insemna, o spun toate vocile avizate, disparitia speciei umane in cateva sute de ani. Terra are insa o istorie geologica suficient de zbuciumata pentru a trece cu bine peste calamitatea umana si a se regenera in cateva milioane de ani.

Antropocenul, era geologica pe care tot mai multa lume o asociaza perioadei petrecute de omenire pe suprafata Pamantului, va fi fara discutie cea mai scurta dintre erele de pana acum. Perioada de glorie a omului se va sfarsi brutal in cateva sute de ani, o spun numeroase voci. Amprenta puternica pe care o lasa omul asupra planetei va conduce inevitabil la un colaps ecologic si la o extinctie in masa a speciei umane. Cum va rabda Pamantul tot acest calvar este intrebarea la care a incercat sa raspunda New Scientist intr-un dosar pentru care a stat de vorba cu o serie de oameni de stiinta.

Aceste imagini superbe ale gheţarilor văzuţi din spaţiu îi ajută pe oamenii de ştiinţă să determine cât de repede se încălzeşte planeta noastră. Câmpurile imense de gheaţă sunt indicatorii cei mai buni ai schimbărilor climatice.

Gheţarii se formează când zăpada se acumulează pe o porţiune de pământ timp de sute de ani. Zăpada devine aşa de groasă şi de grea încât se transformă într-o gheaţă densă. Când se strânge prea multă gheaţă, începe să se scurgă la vale sau să se împrăştie în jur.Cercetătorul de la NASA, Dorothy Hall, alături de alţi oameni de ştiinţă din lume, au folosit sateliţi pentru a monitoriza schimbările gheţarilor din Europa, Islanda şi Alaska.

În timp ce întinderea gheţarilor se măsoară extrem de uşor cu ajutorul sateliţilor, schimbările de volum sunt mult mai greu de apreciat. "Oamenii trebuie să înfigă ţăruşi în gheţari şi să se întoarcă după un an, pentru a vedea ce schimbări există în înălţimea gheţarului", a explicat Hall.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că, în general, gheţarii din întreaga lume se micşorează, ceea ce confirmă suspiciunile că Terra se încălzeşte.

Ultima oară când Pământul s-a încălzit mai mult a fost acum 120.000 de ani. Calotele glaciare din Groenlanda s-au topit complet şi au ridicat nivelul apelor de pe întreg globul cu şase metri. Dacă acest lucru s-ar întâmpla în zilele noastre, ar inunda comunităţile de pe coastă şi ţări precum Olanda sau Bangladesh.

Minciunile ar putea fi detectate printr-un test informatizat ce analizeaza scriitura, potrivit cercetatorilor israelieni, relateaza AFP.

O echipa a departamentului de stiinte sociale si sanatate din cadrul Universitatii din Haifa a pus la unct un sistem informatizat de analiza a scriiturii, care ar putea fi folosit ca detector de minciuni.

Testul consta in a scrie, cu un stilou electronic, doua texte: unul ce relateaza evenimentul real si un altul complet inventat. Un program informativ analizeaza diferentele de grafologie, viteza si ritm si, de asemenea, presiunea stiloului pe hartie, pentru a determina daca textul este adevarat sau fals.