Google ofera public anumite informatii despre modul in care utilizatorii sai folosesc motorul de cautare.

Prin procesarea datelor Google aferente utimelor 24 de luni, analistii DWF au identificat interesul exprimat de romani pentru senatorii si deputatii din judetul in care locuiesc.

Pentru judetul Maramures sunt alesi in Parlamentul Romaniei 10 deputati si 4 senatori. Acest numar nu este egal pentru toate judetele din tara noastra, fiind calculat in functie de populatie. Conform Constitutiei, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputatilor este de un deputat la 70.000 locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 locuitori. Acelasi numar de demnitari intalnim in judetele Cluj si Neamt.

Conform datelor Google, interesul locuitorilor judetului Maramures pentru politicienii locali a crescut anul acesta cu 18.18%! In ultimele 12 luni, numele deputatilor si senatorilor din judetul Maramures au fost cautate de 4,680 de ori. Acest numar este in crestere fata de valoarea inregistrata in perioada anterioara, cand Google raporteaza 3,960 de cautari. Analiza DWF releva ca la nivel national se inregistreaza o scadere cu 5.01% a numarului de cautari realizate de romani pe Google dupa numele deputatilor sau senatorilor care ii reprezinta in Parlament.

Cresterea plaseaza judetul Maramures pe locul 8 in topul judetelor cu cele mai mari variatii pozitive. O crestere mai mare a interesului decat cea a locuitorilor judetului Maramures pentru politicientii locali o putem sesiza in judete precum Valcea (+53.85%) sau Bistrita-Nasaud (+57.14%).

Chiar şi acolo unde nu se poate tăia, ar fi soluţii... O spune directorul Direcţiei Silvice Maramureş, Ioan Sopoian, care afirmă că se discută cu fundaţia WWF o abordare diferită pentru zonele cu tăieri masive. „Este, de exemplu, zona Izvorul Ursului din Baia Borşa, cu tăieri dar şi cu acele incendii, pentru care am încerca o finanţare europeană pentru reîmpăduriri. Acolo unde a ars, pe porţiunea de pădure a statului, noi am reîmpădurit”, afirmă Sopoian.

O altă situaţie contradictorie se află în zonele de protecţie totală, în parcuri naturale, acolo unde proprietarii nu se pot atinge de propria pădure, nici măcar de căzături sau doborâturi. Legea-Codul Silvic spune că se fac despăgubiri, dar nu s-au făcut niciodată.

„Tot împreună cu WWF am făcut calcule să găsim o variantă prin care să se recolteze masă lemnoasă din zonele exceptate la tăieri, în zonele de protecţie totală, ca să-şi recupereze oamenii prejudiciul. Pentru că altfel tot intră, de capul lor, sau sunt frustraţi că-şi văd vecinii că taie. Unii şi-au făcut dreptate singuri, chiar şi-n parcuri naturale”, spune directorul Sopoian.

In data de 25 mai 2016, SC Vital SA anunta intreruperea furnizarii apei in Sighetu Marmatiei in zonele str.Gheorghe Șincai, str.Ștefan cel Mare, str.Bogdan Vodă, blocurile B2,B3,B4,B6  datorita unor avarii la reteaua de apa, respectiv o conducta sparta in carosabil. Intreruperea va fi valabila pana la orele 16:00.

Noi proiecte propuse spre finanţare. Finalul de mandat al actualei conduceri a Consiliului Judeţean coincide şi cu recepţia finală a drumului judeţean care leagă Baia-Sprie de Bârsana. Dacă în alţi ani astfel de recepţii erau făcute cu mare fast, de data aceasta nu vor fi niciun fel de festivisme. „Cei de la Inspectoratul de Stat în Construcţii au solicitat să efectuăm plata unei facturi. Plata s-a făcut, în cele din urmă, că am avut fel de fel de rectificări, şi acum va fi închisă şi procedura de recepţie. Nu sunt adeptul festivismelor şi nu am nevoie de aşa ceva. Oamenii să fie mulţumiţi că circulă pe un drum european”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean, Zamfir Ciceu.

Trebuie spus că acest drum judeţean este recepţionat după circa şapte ani de la debutul lucrărilor. Proiectul a demarat cu surle şi trâmbiţe în anul 2009 şi abia în mai 2016 se trage linie finală.

Drumuri ce intră în reabilitare pe viitor

Tot referitor la drumurile judeţene, Ciceu a făcut publice cel puţin două proiecte de infrastructură avute în vedere pentru finanţare pe viitorul Program Operaţional Regional. Este vorba despre drumul de la intersecţia Ariniş – Cehu Silvaniei până la conexiunea cu drumul judeţean Baia-Sprie – Bârsana, la Făureşti, respectiv Vadu Izei – Săcel.

„Celelalte drumuri judeţene sunt în plin proces de întreţinere. Avem în pregătire proiectul pentru a putea fi depus spre finanţare pe viitorul program operaţional regional – traseul de la intersecţia Ariniş – Cehu Silvaniei – conexiune Baia-Sprie – Bârsana. Avem pregătit Vadu Izei – Săcel. Avem o alocare regională, sunt şase judeţe şi pentru prima dată am reuşit un lucru bun şi anume împărţirea va fi egală pentru toate judeţele, aproximativ 25 milioane de euro pe judeţ”, a continuat şeful administraţiei judeţene.

Patronul firmei Hexi Pharma, Dan Condrea, si-a pierdut viata, duminica seara, in urma unui grav accident rutier produs pe un drum din judetul Ilfov, in localitatea Buftea, au declarat surse din Politie. Imaginile de la locul accidentului arata ca masina care se presupune ca ar fi fost condusa de Dan Condrea este distrusa aproape in intregime. Politistii ajunsi la locul accidentului au gasit persoana aflata la volanul autoturismului desfigurata complet, iar in masina se aflau actele lui Dan Condrea. Pentru a se stabili cu exactitate identitatea victimei va fi efectuata o expertiza ADN. Deocamdata, Condrea a fost identificat dupa haine de fosta sa sotie. Ancheta privind accidentul, caz in care politistii au deschis deja dosar penal pentru ucidere din culpa, va fi preluata luni de Parchetul General, de acelasi procuror care ancheteaza si dosarul privind dezinfectantii diluati din spitale fabricati de Hexi Pharma. Condrea urma sa fie reaudiat luni de Parchetul instantei supreme in dosarul dezinfectantilor diluati si sa fie pus sub urmarire penala, posibil si plasat in arest preventiv, dupa ce fusesera ridicate toate contractele de achizitii.  

Sursa:Hotnews.ro

Ministrul afacerilor externe, Lazar Comanescu, impreuna cu omologul sau ucrainean Pavlo Klimkin, vor efectua o vizita in zona de frontiera Sighetu Marmatiei - Solotvino, in data de 6 mai 2016 - vineri.

Aceasta vizita este prilejuita de inaugurarea consulatului Romaniei la Solotvino, eveniment ce va avea loc in aceeasi zi , in jurul orelor 14:15.

Cei doi ministri vor sustine o conferinta de presa dupa inaugurare.

Centrul Local de Informare şi Promovare Turistică (CLIPT) Ocna Şugatag este tot mai căutat. Astfel, pe măsură ce se apropie sezonul estival, tot mai mulţi turişti îi trec pragul.
Agenţii de turism care deservesc centrul spun că numărul turiştilor care îi caută, creşte. Aceştia se interesează de locuri de cazare, dar şi de atracţiile turistice din zonă. CLIPT Ocna Şugatag a făcut chiar schimb de materiale de promovare turistică cu centrul similar din Sighetu Marmaţiei pentru ca Maramureşul să poată fi promovat aşa cum trebuie din punct de vedere turistic. Centrul Local de Informare şi Promovare Turistică din Ocna Şugatag a fost deschis la sfârşitul anului trecut şi a fost rodul implementării unui proiect finanţat prin FEADR şi selectat în cadrul Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală. Investiţia s-a ridicat la aproape 120.000 de euro şi a fost realizată în ideea de a deservi şi localităţile Budeşti, Deseşti şi Giuleşti. Un simplu telefon dat de turişti la acest Centru de Informare Turistică înlesneşte rezervările la pensiunile şi hotelurile din Ocna Şugatag, dar şi din localităţile învecinate. 

Multe sunt problemele pe linie rutieră în satele din Maramureş. Lipsa trotuarelor, a iluminatului stradal şi lipsa drumurilor pentru vehiculele cu tracţiune animală sunt doar câteva dintre problemele identificate de către poliţiştii de la Rutieră.

„Autorităţile locale au obligaţia de a amenaja drumuri laterale pentru circulaţia vehiculelor lente şi aici vorbim de vehicule cu tracţiune animală, tractoare... Nu avem la ora actuală astfel de drumuri nicăieri în judeţ. Ori se ştie că este interzisă circulaţia vehiculelor cu tracţiune animală pe drumurile naţional-europene. Asta înseamnă că pe Baia Mare – Seini sau Baia Mare – Şomcuta Mare nu ar trebui să avem căruţe pe partea carosabilă. Noi le aplicăm sancţiuni, dar cei sancţionaţi câştigă în instanţă invocând faptul că nu au amenajate altfel de drumuri”, a spus Dorin Gherman, şeful Biroului Poliţiei Rutiere Maramureş.

Lipsesc trotuarele

Nu sunt singurele probleme cu care se confruntă şoferii care aleg să circule prin zonele rurale din judeţ. O altă problemă pentru un şofer o reprezintă pietonii, care de multe ori se deplasează pe carosabil în lipsa trotuarelor.

În ziua de 27 aprilie a.c. la ora 10 a fost solicitată intervenția Poliției locale în cartierul Unirii la blocul 23, deoarece o echipă de muncitori efectua lucrări de branșare la serviciile de apă în mod ilegal, fără a deține autorizație de construcție.

Un echipaj al Poliției locale s-a prezentat la fața locului și a solicitat echipei de muncitori să prezinte autorizația de construcție în baza căreia efectuează respectivele lucrări. Muncitorii au ridicat din umeri și au spus că nu au nicio autorizație și că ei nu cunosc nimic, fiind trimiși la fața locului de către patronul unei firme din Baia Mare pentru a efectua respectivele lucrări.

Polițiștii locali au dispus stoparea lucrărilor și aducerea locului la starea inițială (acoperirea săpăturilor) și au lăsat muncitorilor o citație pentru patronul firmei pentru a se prezenta la sediul Poliției locale și la Primărie cu autorizațiile în baza cărora a dispus efectuarea lucrărilor.

La 26 aprilie 1986, două explozii au zguduit reactorul cu numărul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl. În timpul incendiului, care a mistuit reactorul timp de zece zile, au fost răspândite în atmosferă cantități uriașe de substanțe radioactive. Nu există date oficiale privind numărul total al victimelor acestui dezastru - se știe, însă, că 25.000 au murit numai după ce au participat la decontaminarea zonei.

Accidentul s-a produs în timpul unui test de siguranță — o procedură greșită a determinat o creștere dramatică a nivelului energetic: învelișul de grafit al reactorului a luat foc, iar produsele fisiunii radioactive au fost aruncate în atmosferă printr-o explozie violentă, 31 de oameni murind pe loc.

Efectele pe termen lung ale celui mai grav accident nuclear din secolul XX au lovit mii de oameni și continuă să facă victime. Belarus a fost țara cel mai grav afectată de dezastrul de la Cernobîl, deoarece până la 70 la sută din precipitațiile radioactive au căzut pe teritoriul acestei țări. Nici România nu a scăpat de efectele catastrofei, măsurătorile efectuate la vremea respectivă înregistrând o creștere foarte mare a radiațiilor, chiar de 10.000 de ori mai mari decât valorile normale înregistrate. Nu sunt statistici cu privire la românii care au avut de suferit ca urmare a accidentului nuclear, dar specialiștii sunt de părere că există o legătură între acesta și creșterea cazurilor de cancer și leucemie.

Centrala nucleară Cernobîl este situată la 18 km nord-est de orașul Pripiat și la 16 km de frontiera Ucrainei cu Belarus, respectiv la 110 km nord de capitala Kiev. În urmă cu 30 de ani, centrala lucra la capacitate maximă, adică cu toate cele patru reactoare, fiecare cu o capacitate de producție de 1GW pe zi. Centrala acoperea la vremea respectivă 10% din necesarul de energie al fostei republici sovietice. Construcția centralei a început în 1970, primul reactor fiind terminat în 1977. În 1986, alte două reactoare se aflau în faza de construcție.

Pentru ca raspunsul Primariei si Consiliului Local in privinta proiectului de la stadionul ''Maramuresana'' treneaza din cauza apropiatelor alegeri locale(fiecare asteapta sa vada daca va castiga sau nu ca sa umfle un pic capitalul electoral), initiatorii proiectului FC ''CIL Sighet'' se adreseaza pe aceasta cale conducerii administrative a orasului pentru a introduce pe ordinea de azi a urmatoarei sedinte de CL ca subiect, acordul de principiu pentru concesionarea terenului de la Maramuresana. Motivul pentru care se cere insistent acest lucru se datoreaza faptului ca pentru o amenajare ulterioara a terenului sunt necesare, pe langa documentatiile aferente, o multime de lucrari propriu-zise asupra terenului pentru ca acesta sa fie bun de folosit pentru competitiile din sezonul 2017-2018.

Daca nu se voteaza acest acord in sedinta din luna aceasta si se amana lucrurile pana dupa alegeri, cand urmatoarea sedinta de CL poate fi prin iulie-august,  termenul pentru lucrarile la teren va fi extrem de intarziat, ceea ce va duce la compromiterea inscrierii in campionatul 2017-2018 a echipelor.

Acesti inimosi ai ''CIL Sighet'' care vor sa faca ceva bun pentru Sighet, nu cer bani de la Primarie, cer doar o concesionare a unui teren care sta in paragina de vreo 20 de ani, teren pe care il vor aduce la standarde moderne pe banii unor sponsori generosi care vor sa puna umarul la ceva util pentru oras. Si s-au adresat autoritatilor pentru prima data in septembrie 2015. Si acum suntem vreo 6-7 luni mai tarziu si Primaria nu a dat nici un raspuns, mai mult a facut tot posibilul ca sa le taie elanul acestor oameni, probabil pentru a nu dauna intereselor CSM Sighet - dar de fapt nu are nici o legatura cu acesta, CIL Sighet fiind doar o pepiniera de jucatori - cerandu-le tot felul de hartii, documente, acte si alte hartoage. Au fost aduse si acestea, s-au cheltuit o gramada de bani, din nou s-a asteptat vreo hotarare favorabila care nu a sosit nici de aceasta data.

Actualizare - sursa Fotbal Club CIL Sighet:

''Dupa depunerea cererii noastre de concesionare a terenului de la MARAMURESANA , saptamana trecuta a avut loc sedinta comisiei de urbanism din cadrul primariei SIGHET , in urma acestei sedinte s-a votat favorabil .

In acest moment cererea noastra trebuie sa ajunga in plenul CONSILIULUI LOCAL SIGHET unde asteptam votul consilierilor cu speranta ca si acesta va fi favorabil si vom putea demara infiintarea ONG-ului , obtinerea autorizatiilor si inceperea lucrarilor la terenuri.
Pe aceasta cale multumim comisiei de urbanism in special domnului REDNIC PETRU repectiv Mih Vasile , Moldovan Vasile , Dunca Dorin , Béres Ildiko Ibolya pentru ajutorul acordat.''

CIL Sighet......daca spui unui tanar din ziua de azi aceste cuvinte, in afara de numele orasului nu va sti ce inseamna acel CIL. Daca intrebi o persoana mai in varsta, un barbat de exemplu, vei vedea o schimbare totala pe fata lui, ochii se vor deschide, va zambi, va incerca sa zica un ''eeeee.....!!!!!''' si iti va spune ce a fost candva CIL Sighet.

CIL Sighet a fost o echipa de fotbal care a ajuns sa joace in Divizia B a anilor '70-'80, care a avut jucatori de renume, dintre care unii mai sunt si azi printre noi si sunt adevarate legende sighetene pentru cei care ii stiu. Din pacate unii dintre ei au fost selectionati intr-o echipa mai buna pentru ei....dar pentru noi cei care i-am cunoscut vor ramane pe veci jucatorii care au dus numele orasului foarte departe.

Iata ca acum dupa zeci de ani numele de CIL Sighet apare din nou in peisajul fotbalistic sighetean. Dar prescurtarea nu mai este cea de demult, ea semnifica acum un grup de oameni inimosi – Clubul Intreprinzatorilor Liberi din Sighetu Marmatiei, mai exact FC CIL Sighet.

Acum cateva zile am stat de vorba cu unul dintre inimosii acestui proiect, care ne-a prezentat pe scurt ce vor ei sa faca prin acest ONG si pentru ce. Activitatea acestei asociatii va fi axata pe dezvoltarea unui centru de copii si juniori pana la 19 ani, care sa joace fotbal si care vor constitui o pepiniera pentru viitorul fotbal sighetean.

Deja s-au purtat discutii cu CSM Sighet, care au fost putin cam refractari, in ideea ca viitorul proiect ar putea sa diminueze afluxul de copii catre clubul municipal. Din explicatiile primite am inteles ca CIL Sighet nu isi doreste acest lucru, ci dimpotriva doreste sa contribuie la formarea unor echipe competitive de fotbal, compuse din fotbalisti sigheteni, care sa joace la orice nivel pana la accederea in ligile profesioniste de fotbal. Se insista mult pe faptul ca la nivel republican orasul nu prea este reprezentat de nici o echipa de fotbal.

Pe malurile lacului Teplita, in acest sfarsti de saptamana s-a desfasurat prima editie a Cupei ''Pescarus'' la pescuit de crap. Concursul a fost organizat de catre magazinul ''Pescarus'' din Sighetu Marmatiei, prin persoana de acum binecunoscutului Daniel Murczko si in colaborare cu AJVPS Maramures. 

Startul competitiei a fost dat in ziua de vineri, iar finalul i-a gasit pe cei aproximativ 30 de concurenti abia duminica dupa-masa, dupa un maraton de pescuit de circa 50 de ore. Organizatorii i-au rasplatit pe toti cu medalii de participare, diplome, cupe si cei mai fruntasi au primit si unele articole de pescuit de la sponsori.

Cea mai mare captura - 4,490 kg - a apartinut unui sighetean, Sandor Boiciuc, un pasionat de pescuit de ani buni.

Echipa castigatoare a fost din Sighet, formata din doi concurenti, iar cei mai fair-play competitori s-au decis sa imparta locul III pentru ca diferenta intre ei si cei clasati pe locul urmator a fost doar de 1 gram.

De mentionat ca, fiind un concurs sportiv, toata captura prinsa a fost eliberata inapoi dupa cantarire.

Organizatorii, concurentii si reprezentantul AJVPS s-au declarat extrem de multumiti de prima editie a acestui concurs, lasandu-se deschise portile pentru o editie si de toamna in viitor.

In data de 7 aprilie, SC Vital SA anunta intreruperea furnizarii apei potabile intre orele 12:00-16:00 in cartierul Unirii, ca urmare a necesitatii efectuarii unor lucrari de reparatii la reteaua de apa.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a emis mai multe decizii de expropriere în cadrul proiectului privind reabilitarea drumului Baia Mare – Sighetu Marmaţiei – Moisei – Iacobeni. Conform deciziei CNADNR din luna septembrie a anului 2014, în total, vorbim de exproprieri pe raza localităţilor Moisei şi Borşa din judeţul Maramureş, respectiv Cârlibaba, Ciocăneşti şi Iacobeni din judeţul Suceava. Pe DN 18 Baia Mare – Sighet vorbim despre exproprieri pe raza localităţilor Baia-Sprie, Deseşti, Giuleşti, Vadu Izei şi Sighet.

Cu toate că CNADNR spune că decizia de expropriere trebuie afişată la sediile consiliilor locale din cele opt localităţi amintite, primarii din aceste localităţi nu ştiu foarte multe.

„Eu nu ştiu nimic de aceste exproprieri. Nici dacă s-au făcut, nici dacă nu. Acum doi ani, parcă, s-a făcut ceva cu aceste exproprieri, dar de atunci nu ştiu nimic. Nici dacă s-au dat banii, nimic. Ştiu că sunt 12 oameni care au fost identificaţi, dar nu vorbim de sume mari. Oricum, fiecare din cei 12 are nevoie de titluri de proprietate pentru a primi banii. Şi vorbim de suprafeţe mici de expropriat – un metru, jumătate de metru, din astea”, spune Toader Şteţco, edilul din Moisei.

Poliţiştii de frontieră din cadrul I.T.P.F. Sighetu Marmației au desfasurat, de la inceputul acestei saptamani, mai multe acțiuni pe linia combaterii contrabandei cu ţigări, in urma carora au fost descoperite şi confiscate peste 37.000 pachete cu ţigări de provenienţă ucraineană, în valoare de aproximativ 342.000 lei care urmau să ajungă pe piaţa neagră de desfacere din Romania.

În data de 30 martie a.c., polițisti de frontieră din cadrul Sectorului P.F. Sighet au observat cu ajutorul aparaturii cu termoviziune, la frontiera de stat, pe raza localitatii Bocicoiu Mare, mai multe persoane care transportau colete voluminoase prin apa raului Tisa, dinspre Ucraina spre Romania.

Imediat, o echipă operativă din cadrul aceluiasi sector s-a deplasat la fata locului si a procedat la cercetarea zonei, ocazie cu care, în curtea unui imobil din apropierea frontierei, au fost observate mai multe colete cu țigări. Cu acordul proprietarului, Nicolae D., de 57 ani, s-au continuat cercetarile, în urma carora, în beciul casei au mai fost descoperite alte colete cu tigari.

Bărbatul, împreună cu cele 27 colete descoperite, a fost dus la sediul sectorului în vederea continuării cercetărilor.

În urma inventarierii coletelor a rezultat cantitatea de 13.500 pachete cu țigări de proveniență ucraineană, în valoare de 120.400 lei.

Țigările au fost ridicate în vederea confiscării, iar în cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de contrabandă, la final urmând a se lua toate măsurile legale ce se impun.