Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu" Baia Mare a găzduit, zilele trecute, o întâlnire a presei cu echipa Proiectului "Biblionet - Maramureş" (Ştefan Selek, Ionică Nemţiu, Valentina Rotaru, Oana Ungureanu, Alina Lemnean). La jumătatea lunii iulie, Biblioteca "Petre Dulfu" din Baia Mare (director Teodor Ardelean) a fost selecţionată să participe la programul Biblionet.

În Maramureş, din totalul de 72 de biblioteci care şi-au depus dosare de a participa la acest program în prima fază, au fost selectate 25 de biblioteci: Biblioteca "Laurenţiu Ulici" din Sighet, bibliotecile orăşeneaşti Vişeu de Sus, Tăuţii Măgherăuş, Şomcuta, Ulmeni, Baia-Sprie şi bibliotecile comunale Fărcaşa, Mireşu Mare, Petrova, Copalnic Mănăştur, Cerneşti, Recea, Vadu Izei, Dumbrăviţa, Coaş, Câmpulung la Tisa, Remetea Chioarului, Băseşti, Budeşti, Satulung.
Nu au realizat punctajul cerut bibliotecile din Remeţi, Săliştea de Sus, Moisei, Ocna-Şugatag şi Săcel, dar ele sunt încurajate de echipa de proiect să participe şi la a doua rundă de selecţie. "Criteriile de evaluare au fost: luarea angajamentului de obţinere a unei hotărâri a consiliului local privind susţinerea programului, încheierea tuturor renovărilor sau modernizărilor, bibliotecarii care vor lucra în CIP trebuie să aibă program de lucru în bibliotecă de opt ore pe zi.
S-au luat în considerare şi alte aspecte importante, precum: existenţa conexiunii Internet, starea sălii în care urmează să fie instalate calculatoarele, experienţa bibliotecarului în implementarea unor programe de parteneriat, servicii suplimentare oferite de bibliotecă, altele decât cele de împrumut şi sala de lectură, contribuţia bibliotecarului la atragerea de resurse pentru bibliotecă,
cursuri pentru bibliotecari plătite de primării", a precizat coordonator proiect Biblionet - Maramureş, Ştefan Selek.

Ca în fiecare an, la 6 august, creştinii ortodocşi şi catolici sărbătoresc dumnezeiasca schimbare la faţă a lui Iisus Hristos, eveniment ce a avut loc în ultimul an al propovăduirii Sale.

În vremea aceea, Mântuitorul se afla în părţile Cezareii lui Filip, acolo unde Apostolul Petru a mărturisit că Iisus este Fiul lui Dumnezeu cel adevărat (Matei 16, 13-14). La şase zile de când era, împreună cu ucenicii, în Cezareea, Iisus i-a luat cu el pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan şi i-a dus pe Muntele Tabor. Iar el s-a schimbat la faţă înaintea lor. Faţa lui strălucea mai mult decât soarele. Văzând apostolii aceasta, ei s-au înspăimântat şi li s-au arătat Moise şi Ilie. Moise era cel care a condus poporul lui Israel prin pustie, iar Ilie cel mai slăvit dintre prooroci. Deodată, un nor a cuprins vârful Taborului, iar de sus s-a auzit: "Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care bine am voit. Pe Acesta să-l ascultaţi!" (Matei, 17,5).

Alteta Sa Regala Principele Radu, candidat independent la presedintia Romaniei, va efectua luni, 10 august, o vizita de lucru in judetul Maramures. Principele Radu are in program vizitarea localitatilor Borsa, Viseu de Sus, Sighetu Marmatiei, Baia Sprie, Targu Lapus si Baia Mare. Principele va avea intalniri de lucru cu autoritatile judetene si locale, oameni de afaceri si de cultura, reprezentanti ai Episcopiei Maramuresului si Satmarului. In localitatile in care urmeaza sa se opreasca, Principele Radu le-a trimis primarilor rugamintea de a se intalni pentru a fixa impreuna unele obiective considerate oportune de respectivele comunitati.

În aceste zile se împlinesc doi ani de la moartea sa .

Amos Manor - pe numele adevărat Arthur "Atzi" Mendelovici - s-a născut la Sighetu Marmaţiei într-o familie de comercianţi evrei înstăriţi. La 16 mai 1944, a facut parte, împreuna cu majoritatea membrilor familiei sale, din primul transport de evrei sigheteni către Auschwitz, dar a supravieţuit Holocaustului. Înca din anul 1947, sub numele de cod "Amos", a lucrat ca secretar general al biroului de la Bucureşti al filialei româneşti a Mossad, departamentul  pentru emigrări (Le' Aliyah Bet), organizaţie fondata în 1939 pentru a duce ilegal evrei în Palestina din timpul mandatului britanic. În anul 1949, Amos Manor, care vorbea fluent limbile română, ebraică, engleză, franceză şi maghiară, a emigrat în Israel unde, după o lună a început să lucreze pentru Agenţia de Securitate a Israelului (Shin Bet) ca şef al biroului pentru Europa de Est în cadrul Departamentului pentru afaceri ne-arabe, al cărui şef a ajuns în 1950. În anul 1952, a devenit adjunct al şefului Shin Bet, iar în octombrie 1953 devine şeful serviciului de securitate internă. Printre cele mai cunoscute realizări ale sale este contribuţia personală la strângerea relaţiilor dintre Shin Bet şi CIA: în anul 1956, a reuşit să obţină textul faimosului discurs secret susţinut de Nikita Sergheevici Hruşciov (prim secretar al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice între anii 1953-1964) la cel de-al XX-lea Congres al Partidului Comunist Sovietic, în care acesta denunţa abuzurile lui Stalin, text transmis CIA cu acordul premierului David Ben-Gurion. După ce în anul 1963 a părăsit Shin Bet, Amos Manor s-a aflat la conducerea mai multor companii, bănci şi a bursei, fiind consilier financiar al unor firme de produse textile şi asociat al companiei hoteliere "Atlas". Amos Manor a murit în anul la vârsta de 89 de ani la Tel Aviv, fiind înmormântat la cimitirul "Kiryat Shaul" din capitala Israelului.

Patrula mixtă de menţinere a ordinii şi liniştii publice aflată în serviciu pe strada Independenţei din Sighetu Marmaţiei, a fost sesizată, luni 3 august, în jurul orei 19.20, cu privire la faptul că într-un imobil din zonă are loc un scandal. La faţa locului a fost identificat P. Istvan, în vârstă de 46 ani, din localitate, care, pe fondul unor neînţelegeri mai vechi, şi-a insultat şi ameninţat fratele. Pentru faptul că a deranjat liniştea locatarilor din imobil, acesta a fost sancţionat cu amendă contravenţională în valoare de 200 lei.

Injurii şi ameninţări in Borsa.

În timp ce se afla în serviciul de patrulare, luni, în jurul orei 20.30, echipajul mixt de menţinere a ordinii şi liniştii publice din oraşul Borşa, a fost sesizat de către un cetăţean că, în urmă cu puţin timp, în zona centrală a oraşului, a fost înjurat şi ameninţat de către un alt bărbat. Deplasându-se la faţa locului, oamenii legii l-au identificat pe C. Ioan, de 30 ani, din localitate, care, a fost sancţionat cu amendă contravenţională în valoare de 200 lei.

Poetul şi scriitorul Heves Ferenc s-a născut la 4 august 1903 la Sighet. După clasele primare în oraşul natal, este înscris pe rând la liceele din Beregovo (Ucraina) şi Nyíregyháza (Ungaria) dar până la urmă îşi ia bacalaureatul în anul 1921 la Colegiul Reformat din Sighet. Este angajat aproape imediat ca funcţionar la primărie ca apoi, între anii 1923 şi 1926 să fie redactor al ziarului „Máramarosi Független Újság” şi al săptămânalului “Máramaros”. Între anii 1930 şi 1934 îşi continuă studiile la Facultatea de Drept din Cluj. Încă din timpul facultăţii este ales membru al comitetului redacţional al revistei “Új Szó” din Târgu Mureş, apoi între 1933 şi 1940, este membru al comisiei de presă ardeleneşti de pe lângă Partidul Comunist aflat în ilegalitate, motiv pentru care, după ocuparea Ardealului de trupele fasciste, este închis în lagărul din Kistárcsa (Ungaria) de unde este eliberat abia în anul 1945. Întors acasă, este lector la Universitatea Babeş-Bolyai (1947-1950) apoi este angajat la Banca Naţională Română unde va lucra funcţionar până la moarte.

Presedintele Romaniei revine luna aceasta in Maramures. Seful administratiei judetene, Mircea Man, a anuntat, astazi, ca Traian Basescu va fi prezent pe data de 16 august in zona Borsa, pentru vestita Hora de la Prislop. Evenimentul are loc la mare altitudine, chiar la granita Maramuresului cu Bucovina, unde localnicii obisnuiesc ca, in ce mai apropiata duminica de sarbatoarea Sfintei Marii, sa incinga un dans de pomina, udat din plin cu horinca si condimentat cu bucate traditionale.

Manifestarea va fi organizata cu sprijinul consiliilor judetene din Suceava si Bistrita iar, dupa spusele autoritatilor locale, ar urma sa reuneasca peste 10.000 de persoane. Va fi nu doar o sarbatoare campeneasca, ci si un festival de folclor, pentru ca pe scena din Pasul Prislop vor evolua pe parcursul zilei zeci de ansambluri populare si interpreti vestiti din cele trei judete.

Mircea Man a precizat ca vizita presedintelui in Maramures ar putea sa se desfasoare pe durata a doua zile, seful statului fiind invitat sa ia parte in 15 august la hramul unei manastiri din Moisei.

Dupa ce luna trecuta au raspuns invitatiei comunitatii de romani din Atena, Grecia, in aceste zile, Ansamblul “Mara” din Sighetu-Marmatiei s-a pornit din nou la drum pentru a participa la Festivalul International de dansuri folclorice (”Euro-Mediterranean Dance Festival”) ce se desfasoara in aceasta saptamana in localitatea Limassol, in partea greceasca a Ciprului, la care vor participa peste 50 de ansambluri de dansuri din tarile europene. Invitati sunt si ansambluri din tarile africane si Asia Mica cu iesire la Marea Mediterana.

Dansatorilor Ansamblului “Mara”, coregraf Ciprian Pohaidac, si orchestrei condusa de Romeo :muleac li s-au alaturat si patru membri ai Ansamblului “Transilvania” din Baia Mare.

“Va fi un festival dificil. Pe langa faptul ca, practic, vom concura cu circa 50 de ansambluri de dans, intreg drumul il vom face cu autobuzul, cu transbordare cu bacul din Turcia, asa ca vom ajunge la Limassol in plin festival, obositi de drum si toropiti de caldura”, ne-a marturisit la plecare Vasile Muste, directorul ansamblului si al Casei de Cultura din Sighetu-Marmatiei. Suntem convinsi ca dincolo de dificultatile si oboseala drumului, solii cantecului si dansului maramuresean se vor intoarce incununati de succes.

Intr-o atmosfera degajata, ferita de tumultul strazii, oferita de curtea studioului teritorial Radio Sighet, in aceste zile s-a desfasurat a doua intalnire de lucru a grupului de parteneriat transfrontalier “RoUa” (”Romania-Ucraina”). Aceasta a avut ca tema elaborarea unei strategii de cooperare transfrontaliera in contextul lansarii programului de finantare privind dezvoltarea comunitara din cadrul programului ENPI (European Neighbourhood and Partnership Instrument) privind regiunea Transcarpatica si Romania. Programul este elaborat de Comisia Europeana pentru o politica de adancire a relatiilor dintre statele europene cu tarile invecinate printr-o larga cooperare in vederea dezvoltarii economice intr-un climat de stabilitate politica si de buna vecinatate. Desfasurat in cadrul proiectului “Axa Tisei superioare, model integrat de coeziune economico-sociala”, derulat de Primaria Sighet, grupul de parteneriat “RoUa”, reprezentat de Primariile Sighet si Solotvino (Ucraina),  Asociatia “Microregiunea Tarii Maramuresului”, Asociatia MPL, Fundatia CDIMM, organizatia “Multinet” si Asociatiile “Tisa” si “Nadiia” din Ucraina, a elaborat un proiect ce urmeaza a fi depus spre finantare europeana pana in 22 septembrie. Proiectul cu pricina prevede o serie de activitati comune in domeniul administrativ-educational si, in cazul in care va fi aprobat, va implica 15 scoli din localitatile din dreapta Tisei in parteneriat cu institutii de invatamant sighetene.

Joi, la Sighetu-Marmatiei a avut loc sfintirea Casei Ordinului Laic Franciscan Tertiar al Bisericii romano-catolice, organizatie caritabila prezenta in viata sociala si religioasa a orasului inca din anul 1920, avand o activitate sustinuta chiar si atunci cand vremurile ii erau potrivnice. Initial, la inceputul anilor ‘20, activitatile ordinului de la Sighet erau conduse de pater Rethy Appolinar, un preot misionar de la manastirea Hildegarda din Satu Mare, apoi, in scurt timp, ordinul sighetean a devenit autonom si de atunci are o activitate neintrerupta. Chiar si in perioada comunista, cand oficial activitatea era interzisa, membrii si simpatizantii ordinului se adunau in sacristia bisericii catolice, pentru rugaciune si pentru a organiza activitatile de caritate. Trebuie mentionat ca azi, printre cei 65 de membrii jurati si cei peste o suta de simpatizanti, se afla in egala masura maghiari si romani si alte nationalitati, in principal romano si greco-catolici, dar si de alte confesiuni. Alaturi de preotii si enoriasii sigheteni, membrii si simpatizanti ai ordinului, la sfintirea Casei Ordinului Laic Franciscan Tertiar au participat preoti si enoriasi romano-catolici din localitatile din vecinatatea Sighetului, din Satu Mare, precum si din Sumuleu Ciuc (Csiksomlyó), judetul Harghita.

S-a nascut la Sighet, in 30 iulie 1913, intr-o familie instarita de intelectuali evrei.

In aceste zile, Vasile Kazar ar fi implinit 96 de ani. Cel mai de seama grafician pe care l-a dat Maramuresul, Vasile Kazar, s-a nascut la Sighet, la 30 iulie 1913, intr-o familie instarita de intelectuali evrei, ceea ce-i permite ca dupa studiile liceale din orasul natal sa-si continue studiile in Baia Mare, Budapesta, apoi la “Academie de la Grande Chaumiere” din Paris.

Dupa colaborari cu ilustratii la revistele vremii si expozitia personala de la Cluj (1932), in anul 1936 publica la Oradea “Pita de malai”, un album cu 12 desene reprezentand scene din viata taranilor din Maramures, lucrari care vor fi expuse anul urmator si la Galeriile de Arta Contemporana de la Paris. In anul 1944 este deportat in lagarele de concentrare naziste unde isi pierde parintii. Supravietuitor al Holocaustului, din 1950 si pana in 1976 este lector si apoi conferentiar la catedra de grafica a Institutului de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din Bucuresti. Supravietuitor al Holocaustului, Vasile Kazar aduce in opera sa una dintre marturiile cele mai autentice despre un destin dramatic asumat cu luciditate.

În cadrul Proiectului Artă şi solidaritate, tabăra de 7 zile a fost organizată şi în acest an de către Fundaţia „Hope and Homes For Children”(HHC), Direcţia Judeţeană de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, Episcopia Ortodoxă a Maramureşului şi Sătmarului şi Parohia Ortodoxă Hoteni.

La această ediţie au participat 15 artişti: Ioan Marchiş, Grigore Mihuş, Angela Pop, Sabin Moroşan, Ciprian Cosma, Dan Vişovan, Andrei Năsui, Dan Marchiş Grosu, Ioan Muntean, Mirela şi Andrei Berindan,Călin Moldovan, Nicolae Caţavei, Mihai Tirică, Cristi Boroş.

Ei au realizat 50 de lucrări (pictură şi sculptură în lemn ) şi i-au iniţiat sau îndrumat spre performanţă pe cei 29 de tineri cu vîrste între 7 şi 17 ani, îngrijiţi în case de tip familial în Hoteni şi Baia Mare.

La vernisajul expoziţiei colective de artă vizuală care a avut loc duminică, după Sfînta Liturghie oficiată de preotul paroh asistent social Ioan Ardelean, (gazda taberei, alături de preoteasa Luminiţa Ardelean, profesoară la Baia Mare) copiii participanţi au venit cu 40 de desene, acuarele şi pasteluri, numeroase modelaje în lut şi cîteva cioplituri în lemn, toate fain realizate. Evenimentul a avut loc în curtea bisericii din lemn, construită la Slatina, în dreapta Tisei, pe la 1670 şi reînălţată la Hoteni în 1895 . Cu turla învelită în tablă prin 1945, după ultimul Război Mondial, biserica este frecventată după Revoluţie, alternativ, de cele 40 de familii greco- catolice (preot paroh Petru Moiş) şi 30 de familii ortodoxe .