Numarul maramuresenilor care au raspuns apelului la referendum a fost de 150.391, din totalul de 428.398 de alegatori cu drept de vot. Datele finale, contabilizate la nivelul Biroului Electoral Judetean (BEJ)Maramures si prezentate in aceasta dimineata, arata ca procentul votantilor din judet este de 35,10% - cu mult sub cel necesar pentru ca rezultatele consultarii publice sa fie legal aprobate.

„Presedintele Biroului Electoral Judetean de Circumscriptie, doamna judecator Delia Brandusa Giuroiu a comunicat ca au fost centralizate datele finale la referendumul national din data de 29 iulie, pentru demiterea presedintelui Romaniei. Prezenta la vot in Maramures a fost de 35.10%, in listele electorale permanente sunt inscrisi peste 428.000 de alegatori, la urne s-au prezentat peste 150.000 de cetateni cu drept de vot. Cei care au raspuns la intrebare cu „DA” sunt in numar de peste 120.000 ceea ce reprezinta un procent de 83.88%, in timp ce cu „NU” au raspuns un numar de peste 22.000 de cetateni, care corespunde unui procent de 14.77%”, a precizat purtatorul de cuvant al Biroului Electoral Judetean, Dan Buca.

Conform datelor centralizate de catre Biroul Electoral Judetean Maramures, peste 320.000 de buletine de vot au fost neutilizate, iar 1.999 voturi (1,32%) au fost declarate nule.

Prezenta la vot in Maramures este cu 11 procente mai slaba decat cea raportata, la ora 14.00, la nivel national (46,23%). Judetul este practic in plutonul codas in ce priveste interesul alegatorilor pentru referendum. In urma Maramuresului se afla judetele in care numarul etnicilor maghiari e ridicat, cum sunt Harghita, Covasna, Muresul si chiar Satu Mare.

Preşedintele B.E.J., judecător Delia Brânduşa Giuroiu, a declarat că şi-au exprimat opţiunea electorală la referendumul naţional pentru demiterea Preşedintelui României, 36,57%% din totalul maramureşeniilor cu drept de vot înscrişi în listele electorale permanente. În 22 de judeţe s-a înregistrat o prezenţă superioară mediei calculate la nivel naţional.

 Inca puţin şi vom răsufla uşuraţi. Duminică, până la miezul nopţii vom şti dacă prefixul prezidenţial se schimbă din Băs-escu în Anton-escu. Ar fi prea frumos ca începând de luni, 30 iulie 2012, să ne putem privi în ochi şi după câteva momente de ezitare punctate de zâmbete abia perceptibile, să ne imbrăţişam amical cu toţii şi să recunoaştem victoria uneia dintre cele două tabere. Sigur, luni dimineaţă nu se va întâmpla aşa ceva.

Ne vom încrunta în continuare unii la alţii, vom comenta rezultatul referendumului şi vom visa că alegerile din toamnă, şi mai ales alegerile prezidenţiale (NR. din 2014 sau cand se va decide sa fie) să ne aducă acel bine pe care românii îl tot visează. Si visează românii la binele care va fi să vină într-o zi de vreo şaptezeci de ani, uitându-se pe cerul patriei după avioanele americane, aducătoare de bunuri materiale şi democraţie la pachet, până în zilele noastre, când tot omul se uită la televiziuni şi are, nu-i aşa, o părere competentă despre orice.

Prim-Vicepresedintele PNTCD Maramures, Misulec  Nicolae, consilier local Bistra, face un apel la toti membrii si simpatizantii PNTCD sa se gandeasca bine ce decizie vor lua duminica in privinta participarii sau nu la referendumul pentru demiterea presedintelui Traian Bassescu.

Vechii membrii PNTCD isi mai amintesc de anul 1946 cand votul dat pentru un anumit partid politic, si anume PNTCD, a fost  fraudat in favoarea comunistilor, lucru ce a  marcat populatia tarii timp de jumatate de secol.

Consider ca modul de demitere si suspendare a presedintelui Traian Basescu este un atac la democratie si statul de drept. Avem obligatia sfanta sa aparam democratia, libertatea si statul de drept nu pe Traian Basescu iar prietenilor liberali le dorim success in munca lor de a determina populatia sa iasa la vot sis a le reuseasca lovitura de stat. Sa nu uitam ca la alegerile din  2004 membrii si simpatizantii PNTCD au votat la presedintie cu domnul Ciuhandru in timp de membrii PNL cu domnul Basescu.

In concluzie indemnam membrii si simpatizantii PNTCD sa nu participle la aceasta mascarada care nu era necesara in acest moment pentru tara. Seceta din acest an precum si seceta din 1946 da un semnal clar ca populatia trebuie sa fie atenta la ce viitor isi creeaza,  istoria se poate repeta.

Toate activităţile umane care vizează progresul societăţilor prin dezvoltarea şi rafinarea culturii şi civilizaţiei, toate evidenţiază o atare înclinaţie a omului înspre jocul serios şi cu reguli stricte, obligatorii prin norme de comportament şi legi, încât sintagma homo ludens (omul jucător) mi se pare mult mai adecvată pentru caracterizarea omului din totdeauna şi de pretutindeni decât mult mai consacratele sintagme homo sapiens, homo faber sau homo religiosus. Căci, aşa cum aflăm din celebra carte Homo ludens a lui Johan Huizinga, carte apărută în anul 1977 la Editura Univers, „Abia când face trecerea de la a juca joaca (to play the play) la a juca jocul (to play the game), eul intră în faza sa de maturizare”. Prin urmare, progresul omenirii este totuna cu trecerea de la joaca specifică copilăriei biologice şi istorice a omului, la jocul matur, conştient şi temeinic organizat...

   Fiind o îndeletnicire nu doar specific umană, ci şi o activitate cu un mare impact asupra destinelor individuale şi a comunităţilor mai mari sau mai mici (de la popoare până la familii), se subînţelege de ce politica îşi are regulile sale stricte după care trebuie să se conducă de la primii fiori ai lui homo politikon încoace. În caz contrar, toate manevrele politicianiste cu aparenţe de legalitate, constituţionalitate şi democraţie aparţin intervalului cuprins între demagogie şi vrerea celui mai tare.